2,576 matches
-
simplu și corect, convențional, la o problemă bine structurată), fie operații de gândire divergentă (ce duc de obicei la emiterea unor răspunsuri posibile la o situație cu final deschis) ori la o gândire evaluatoare (ce duce la anumite judecăți și predicții În baza unor criterii implicite sau explicite); În fine, unii fac apel la aptitudini creatoare ce ar presupune capacitatea de a elabora idei, adeseori originale; alții la gândire critică - ceea ce ar avea la bază capacitatea de analiză, de interpretare și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
professeurs de sciences (1981) stabilește o listă de 13 procese specifice științei, care urmează să devină, În același timp, tehnici de lucru În Învățământ și obiective de realizat. Acestea sunt: observarea, clasificarea, notația numerică, măsurarea, stabilirea de raporturi spațio-temporale, comunicarea, predicția, deducția, definițiile operaționale, formularea ipotezelor, interpretarea datelor, identificarea și controlul variabilelor și experimentarea. Unele dintre aceste operații prefigurează o serie de metode specifice, așa cum sunt: metoda observației, metoda experimentului de laborator și de teren, studiul documentelor istorice, metoda anchetei de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pe traiectorii inedite, originale, implicând răspunsuri multiple, o diversitate cât mai mare de soluții la aceeași problemă), precum și a Întrebărilor de evaluare (care solicită emiterea unei judecăți proprii de valoare asupra aspectelor Întâlnite, În funcție de criterii diferite, Întrebări de anticipare, de predicție etc.). c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversațieitc "c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversației" Concomitent cu reducerea frecvenței Întrebărilor de memorie, reproductive, În favoarea celor de gândire, este de dorit ca profesorul să creeze cât mai multe situații generatoare de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu Științele sociale (contabilitatea, în cazul nostru), indiferent de faptul că țin de apanajul Științelor naturii (fizica, chimia, biologia, matematica...). Astfel, revoluția din Științele naturii Și în special din fizică (teoria relativității Și mecanica cuantică) readuce în discuție conceptul de predicție perfectă - ca unic obiect al Științei, inclusiv al contabilității, dacă ne gândim la contextul actual, context al marilor vise pentru o „Meta Teorie a contabilității” Și subsecvent pentru o metodologie proprie. Dar ce reprezintă aceste concepte, care este domeniul lor
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
dacă nu inexistentă asupra veniturilor persoanei, sugerând că accesul unei persoane la resurse monetare nu depinde de gradul de modernitate a localității în care locuiește. Cea mai surprinzătoare constatare pe baza modelelor profesorului Sandu privește impactul vârstei asupra veniturilor. Contrar predicțiilor teoriei, modelarea califică drept nesemnificativă influența vârstei asupra veniturilor. Este ca și cum, Sursa: Sandu, 1999, p. 194 controlând anumite variabile, influența vârstei asupra veniturilor poate fi complet eliminată. O explicație pentru aceste rezultate poate deriva din varianta de măsurare a veniturilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ponderea populației școlarizate cu vârsta cuprinsă între 5 și 14 ani în 1930, constatăm că ipoteza după care investiția în educație determină venitul peste un anumit număr de ani nu se verifică. În schimb, venitul în 1938 permite o bună predicție a nivelului de instrucție al copiilor în 1950. Aceste rezultate ar arăta că nu educația determină creșterea economică, ci invers, sporul de bunăstare permite un mai mare acces la cunoaștere, care ar fi astfel doar un produs al creșterii economice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
noastră, așa cum voi arăta tot în capitolul dedicat rezultatelor școlare. Rezumattc "Rezumat" • Presupoziția că sporirea nivelului de instruire al indivizilor va duce, prin agregarea sporului de prosperitate la nivel individual, la creșterea prosperității la nivel de societate este greșită. Această predicție are la bază ideea că un nivel de instrucție mai ridicat înseamnă o productivitate mai mare și deci o creștere economică accelerată. Analizele lui Denison și Becker pe date din SUA și alte țări occidentale dezvoltate au arătat că o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
relație controversatătc "1.1. Educație și inteligență - o relație controversată" Multă lume consideră testele de inteligență o cale validă de a estima potențialul intelectual al unei persoane, ceea ce ar justifica aplicarea lor în diferite contexte, pentru diverse scopuri (selecții, evaluări, predicții etc.) și asupra unor categorii neomogene de persoane. Chiar dacă acceptăm existența unei premise biologice a activității intelectuale, pe care am denumi-o inteligență nativă, este greu de imaginat o metodă de măsurare a acestei variabile care să nu fie deformată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai mult capital nonuman (care include și bani) în cei mai puțin înzestrați, fapt confirmat de sprijinul financiar mai mare primit de fete. Nu înseamnă însă că am considera, noi sau Becker, fetele mai puțin înzestrate genetic, ci doar că predicțiile părinților privind perspectivele de carieră ale copiilor lor intră în estimarea resurselor acestora și deci a necesarului de sprijin. Veniturile părinților. Fiind vorba de investiție financiară, este evident că mărimea resurselor monetare ale familiei joacă un rol important, fiind de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
subiecte de cercetare, ca și analizele cantitative asociate, permit nu numai o explicare a trecutului, ci și o proiecție a unor situații viitoare. De regulă, identificarea unor legături cauzale sau a unei legături între variabile este utilizată pentru construirea unei predicții. Ceea ce interesează într-adevăr în cazul managementului strategic este construcția viitorului. Există, pe de o parte, o reacție de evitare a erorilor trecutului, iar pe de altă parte, se caută o mișcare inovatoare care să surprindă concurența și să asigure
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
1.2. Evaluarea și modelarea culturii organizaționale" Pornindu-se de la premisa că performanța unei organizații este în legătură cu calitatea culturii organizaționale (Kotter și Heskett, 1992), apare imediat un interes practic în evaluarea culturii organizaționale. Această evaluare poate fi folosită atât pentru predicții privind performanța, cât și ca punct de plecare într-un proces de modelare culturală de natură a susține o strategie și a obține o performanță mai bună. Dat fiind faptul că se consideră că valorile partajate ale indivizilor ce compun
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
declanșează emoții atât la persoanele puțin anxioase, cât și la cele colerice: tuturor ne este frică de război și de boală. Totuși, aceste situații extreme vor declanșa emoții și mai puternice, uneori incontrolabile, la persoanele nevrotice. Nevoia de explicație și predicție i-a făcut pe diverși cercetători să caute indici constanți și ușor observabili asociați unor manifestări de ordin psihologic. Astfel, au apărut o serie de tipologii constituționale, bazate pe parametrii constituției fizice, corporale. Una dintre cele mai cunoscute tipologii este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai slab exprimate și, de aceea, mai greu de identificat ori chiar contestate de cei cărora le sunt atribuite. Prin urmare, personalitatea nu este o simplă sumă de trăsături, ci o structură organizată ierarhic. De aceea, pentru a face o predicție valabilă, important este să surprindem configurația, structura și trăsătura (trăsăturile) pivot, cele care controlează și orientează întregul sistem de personalitate. Noțiunea de factor a fost introdusă în psihologie o dată cu utilizarea, în prelucrarea performanțelor comportamentale, a analizei factoriale. Aplicând această metodă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inevitabile, în plan metodologic personalitatea trebuie abordată dintr-o perspectivă sistemică, bio-psiho-socială, ce ar putea situa construcțiile explicative în planul interacțiunii dintre cele trei subsisteme ale personalității umane. Majoritatea teoriilor personalității explică mai bine istoria persoanei decât evoluția sa viitoare, predicția comportamentului uman rămânând, încă, o problemă. O discuție detaliată a principalilor factori ai devenirii personalității umane (ereditate, mediu, educație), inclusiv disputele teoretice în acest domeniu este realizată în alt capitol al acestui volum. Pentru a orienta studiul personalității elevului, cunoașterea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca autor pe Harrison G. Gough. Acest chestionar se bazează pe un demers empiric, operațional, itemii fiind selectați în funcție de capacitatea lor de a realiza descrieri specifice și coerente ale personalității și de măsura în care scorurile obținute permit formularea de predicții comportamentale valide. 1. Dominanță: evaluează factorii aptitudinali specifici liderului, dominanța, tenacitatea și inițiativa socială („Majoritatea discuțiilor și certurilor în care mă angajez vizează probleme de principiu”). 2. Acceptare de sine: se referă la factori precum simțul valorii personale, acceptarea de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
operantă), iar expectanțele S-S sunt credințe că un anume eveniment-stimul anticipează apariția altui eveniment-stimul (pot fi formate printr-un proces clasic de condiționare). Vom aborda rolul expectanțelor în dezvoltarea personalității analizând câteva concepte relevante: auto-eficiența, expectanțele de rol și „predicția ce se autoîmplinește”. Termenul de auto-eficiență (self-efficacy) se referă la „credințele oamenilor despre capacitățile lor de a exercita un control asupra evenimentelor ce le afectează viața”, la „credința cuiva de a putea îndeplini o sarcină specifică” (Bandura, 1991, p. 1177
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poate învăța și în urma observării unui comportament; el va reproduce un comportament observat într-o anumită situație doar dacă are expectanța succesului. Întărirea vine deci din viitor, este anticipată (feed-forward). În acest context conceptul auto-eficienței evidențiază rolul auto-reglator al expectanțelor. Predicția ce se autoîmplinește (self-fulfilling prophecy). Discutând în termenii relației procesului de atribuire (observator-actor), predicția care se autoîmplinește se referă la situația de interacțiune în care așteptările credibile ale observatorului vor suscita un anume comportament din partea actorului, acesta din urmă confirmând
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o anumită situație doar dacă are expectanța succesului. Întărirea vine deci din viitor, este anticipată (feed-forward). În acest context conceptul auto-eficienței evidențiază rolul auto-reglator al expectanțelor. Predicția ce se autoîmplinește (self-fulfilling prophecy). Discutând în termenii relației procesului de atribuire (observator-actor), predicția care se autoîmplinește se referă la situația de interacțiune în care așteptările credibile ale observatorului vor suscita un anume comportament din partea actorului, acesta din urmă confirmând inconștient, obiectiv, așteptările primului. Introdus în psihologie de către Merton (1948), acest concept avea inițial
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
așteptări pozitive găsește Q.I.-uri superioare examinatorului cu așteptări negative în fata aceluiași subiect. Într-un studiu publicat în 1968, Rosenthal și Jacobson (13) au demonstrat că Ă la fel ca în cazul experimentatorilor Ă expectanțele profesorilor pot fi predicții ce se autoîmplinesc. Cercetări recente în domeniu evidențiază câteva aspecte importante. Astfel, expectanțele (înalte sau scăzute) ale profesorilor sunt provocate de: atractivitatea fizică, informații diverse (coeficient intelectual Ă Q.I., note anterioare), clasa socială și rasa; la acești factori se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
direct. Ceea ce se măsoară sunt manifestări externe, comportamente. În al doilea rând, după cum am putut vedea, testele de inteligență măsoară doar un eșantion de abilități intelectuale care s-au dovedit a fi legate de performanța școlară. Ele nu pot face predicții asupra reușitei în viața profesională, sentimentală sau socială. În al treilea rând, coeficientul de inteligență nu are o valoare absolută, la fel ca tensiunea arterială sau înălțimea. El este măsurat prin raportarea performanței copilului în rezolvarea unui anumit tip de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
susține (1983) că testele de inteligență se focalizează asupra modurilor de gândire convergentă, în timp ce creativitatea se bazează pe gândirea divergentă. Din perspectiva supradotării aceasta duce la concluzia că simpla evaluare prin testele de inteligență curente omite o componentă semnificativă pentru predicția performanței viitoare a copiilor dotați, și anume gândirea creativă. Pentru evaluarea acesteia există însă instrumente psihologice specifice. Unii cercetători consideră, deci, coeficientul de inteligență drept un factor determinant pentru definirea „supradotării”, în timp ce alții îl consideră un factor discriminator și inutil
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlile speciale. Elaborarea unui test presupune o activitate de cercetare laborioasă prin care se stabilesc structura internă a testului, aspectele psihologice care pot fi măsurate cu ajutorul acestuia, sistemul de evaluare și valoarea pe care testul o are pentru cunoaștere și predicție. Deoarece testele ca mijloace de psihodiagnostic s-au dezvoltat într-un ritm accelerat, utilizându-se în prezent în practica psihologică peste 10.000 de teste, este dificilă realizarea unei clasificări care să surprindă cele mai sensibile diferențe pe baza criteriilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fost sugerată de Scheffer (1977) și constă în relaționarea cognitiv-afectiv, găsirea unor puncte comune, decât accentuarea diferențelor. Această deschidere intenționează apropierea cognitivului de afectiv. Metodele psihometrice se axează pe ceea ce este stabil în funcționalitatea și performanța individului. Ele oferă posibilitatea predicției nivelului de funcționalitate într-o varietate de situații individuale și sociale. Această predicție nu este urmată de posibilitatea unei intervenții majore și inducerea unor modificări, și nu exprimă o mare credibilitate în posibilitatea de a obține schimbări semnificative în funcționalitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comune, decât accentuarea diferențelor. Această deschidere intenționează apropierea cognitivului de afectiv. Metodele psihometrice se axează pe ceea ce este stabil în funcționalitatea și performanța individului. Ele oferă posibilitatea predicției nivelului de funcționalitate într-o varietate de situații individuale și sociale. Această predicție nu este urmată de posibilitatea unei intervenții majore și inducerea unor modificări, și nu exprimă o mare credibilitate în posibilitatea de a obține schimbări semnificative în funcționalitatea individului. Metoda nu încearcă să evalueze ceea ce se schimbă, ci mai degrabă ceea ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
obține schimbări semnificative în funcționalitatea individului. Metoda nu încearcă să evalueze ceea ce se schimbă, ci mai degrabă ceea ce rămâne stabil și posibil de a fi prevăzut. Instrumentele sale, cele mai des utilizate în psihologie, sunt testele cu ajutorul cărora se fac predicții și se iau decizii asupra posibilităților de intervenție. Metoda rămâne tributară contextului biogenetic și admite că individul este dotat cu caracteristici stabile, iar comportamentele sale rămân constante. Metoda psihometrică constă în determinarea stadiului actual de funcționare a individului. Când mediul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]