KorAP: Find »[drukola/base=predicativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...49 >

1,214 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

Dacă disjuncția este exclusivă, se pun aceleași probleme de acord ca la coordonarea prin sau cu valoare exclusivă. 2.4. Coordonarea adversativă Relația de coordonare adversativă este specializată pentru domeniul predicativ. Elementele coordonatoare adversative leagă fie elemente aflate în poziții predicative, fie propoziții. Totuși, unele sintagme coordonate adversative sunt, în structura de suprafață, formate din nominale. Sunt mai multe argumente pentru a considera că gruparea nu numai... ci și... coordonează nominale, nu propoziții, în exemple de tipul Nu numai Ion, ci

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
între părți de propoziție: (133) a. Este [inteligent dar arogant]. b. Este [inteligent], [dar este arogant]. În (133)a, cele două adjective legate prin conjuncția dar formează o unitate prozodică, iar enunțul conține un singur predicat și un singur nume predicativ, realizat multiplu, prin două adjective coordonate adversativ. În (133)b, enunțul conține două propoziții coordonate adversativ, rostite cu pauză între ele, a doua fiind eliptică de predicat. În general, conjuncția dar nu poate lega termenii coordonați ai unor argumente multiple

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
pot lega, singure, conjuncți nominali aflați în poziții argumentale, așa cum o fac conjuncțiile copulative și disjunctive: (144) a. *Ion, dar Maria va primit premiul I. (subiect) b. *Am cumpărat pâine, dar lapte. (complement) c. Ion este inginer, dar șef. (nume predicativ) Totuși, sunt posibile sintagme coordonate prin dar, în poziții argumentale, cu condiția ca aceasta să se asocieze cu conjuncția și. Sunt mai acceptabile exemplele cu mai mult de doi conjuncți: (145) a. ?Ion, dar și Maria vor primi premiul I.

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
corespunde un conjunct din a doua sintagmă coordonată, respectând ordinea liniară a conjuncților (o distributivitate dublă): (182) a. Ion este etnolog. b. Maria este antropolog. - (ii) sintagma coordonată din poziția de subiect se combină în mod colectiv cu sintagma coordonată predicativă (lectura colectivă): (183) a. Ion este etno- și antropolog- b. Maria este etno- și antropolog. Dacă lectura este cea din (183), propoziția (181) nu este problematică sub aspectul acordului în număr. În schimb, pentru lectura din (182), se pune problema

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
intern sintagmelor coordonate Prin acord intern sintagmelor coordonate se înțelege acordul de tip adjectival, al adjectivelor și al determinanților, cu sintagma coordonată nominală. Acord tip de acord poate pune în evidență unele caracteristici ale sintagmei coordonate discutate anterior, la acordul predicativ. 3.1. Articolul definit Datorită caracterului afixal enclitic al articolului definit, acesta trebuie repetat la fiecare conjunct. Repetarea nu atrage neapărat o interpretare [+plural]. Exemplele de mai jos pot avea un singur referent (lectură monoreferențială) sau mai mult de unul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
substantive sunt la plural, se pot obține sintagme cu demonstrativ antepus corecte: (213) a. acești băieți și fete145 b. acești președinți și premieri. În astfel de construcții, intervine problema conflictului între trăsăturile de gen ale termenilor coordonați. La acordul numelui predicativ, acest tip de conflict se rezolvă astfel: (i) la animate, dacă cel puțin unul dintre termenii coordonați este de genul masculin sau are referent masculin, acordul se face la masculin, iar dacă nu, acordul se face la feminin; (ii) dacă

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
ambii termeni coordonați trebuie să fie la plural), mai rămâne doar criteriul topicii: m.pl. + f.pl. / f.pl. + m.pl. > genul substantivului mai apropiat m.pl. + n.pl. / n.pl. + m.pl. > genul substantivului mai apropiat n.pl. + f.pl. / f.pl. + n.pl. > f. Testând însă aceste reguli ale acordului predicativ în domeniul acordului de tip adjectival, vedem că ele nu sunt valabile întotdeauna. Astfel, regula (i) este valabilă doar pentru situația în care genul termenului mai apropiat de demonstrativ coincide cu cel al demonstrativului: (214) a. acești băieți și fete146

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
demonstrativului: (214) a. acești băieți și fete146 - vs: b. *acești fete și băieți. Dacă unul dintre termenii coordonați prezintă o neconcordanță între genul formal și genul referențial, acordul adjectival se face întotdeauna în funcție de genul formal al termenilor coordonați (spre deosebire de acordul predicativ): (215) a. aceste ordonanțe și santinele b. *acești ordonanțe și santinele. De asemenea, regula (ii) este valabilă dacă genul termenului mai apropiat de demonstrativ coincide cu cel al demonstrativului (deci substantivul [+Animat] este mai apropiat de demonstrativ): (216) a. aceste

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
GALR (II: 650-651) sunt acceptate ambele tipuri de acord: la singular, cu cel mai apropiat conjunct, și la plural, cu întreaga sintagmă, iar în această situație "regulile acordului în gen și în număr sunt, în mare, aceleași ca la numele predicativ [...], mai ales în cazul atributelor izolate" (p. 650). Numeroase situații particulare impun anumite nuanțări și delimitări față de aceste reguli. Cu (anumite) substantive [+Animat], acordul doar cu ultimul conjunct nu este posibil dacă adjectivul are ca domeniu semantic întreaga sintagmă coordonată

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Acordul cu ultimul conjunct determină interpretarea că adjectivul se referă doar la ultimul conjunct, nu la întreaga sintagmă. Prin urmare, acordul trebuie să se facă la plural, cu atât mai mult dacă propoziția implică și acordul în gen al numelui predicativ. În alte exemple, acordul cu cel mai apropiat conjunct este acceptabil (cf. vinul și țuica fiartă - Avram, 2001). Factorii care ar putea influența realizarea sau acceptarea acordului doar cu ultimul conjunct sunt: tipul semantic de substantiv (masivele și abstractele acceptă

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
abstractele acceptă mai ușor acest tip de acord), legătura semantică ce se poate stabili între conjuncți (unele coordonări sunt mai frecvente, altele sunt accidentale), poziția în enunț, articularea substantivelor coordonate. Regulile de compunere a trăsăturilor sunt aceleași ca la acordul predicativ, atât pentru atributul neizolat, cât și pentru cel izolat. După cum reiese și din exemplele de mai sus, de la (221), la animate genul ales este masculinul. La inanimate, exemplele relevante pentru acord sunt: (222) a. muntele și valea frumoase - m.sg. + f.sg.

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
văile și munții frumoși - f.pl. + m.pl. o. sateliții și avioanele militare - m.pl. + n.pl. p. avioanele și sateliții militari - n.pl. + m.pl. În exemplele de mai sus, de la (222), am dat acea formă a adjectivului care corespunde normelor gramaticale valabile pentru acordul predicativ. Am testat aceste exemple pe 6 subiecți, iar rezultatele testului sunt următoarele: (223) a. muntele și valea - m.sg. + f.sg. : F = 6. b. valea și muntele - f.sg. + m.sg. : F = 4. M = 1 (un răspuns lipsă). c. peretele și bufetul - m.sg. + n.sg.

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
și mașina acestea b. *bărbații și mașina aceștia; *bărbații și mașina acestea c. *mașina și bărbatul aceștia d. ?mașina și bărbații aceștia. Dacă ambii termeni au trăsătura [-Animat], regulile de acord sunt aceleași ca la acordul adjectivului propriu-zis în poziție predicativă: (238) m.sg. + f (sg./pl.) > f. (indiferent de ordinea termenilor coordonați) m.pl. + f. (sg./pl.) > genul substantivului mai apropiat m.sg. + n. (sg./pl.) > f. (indiferent de ordinea termenilor coordonați) m.pl. + n.sg. > m. (indiferent de ordinea termenilor coordonați) m.pl. + n.pl. > genul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
avionul aceștia / acestea (m.pl. + n.sg.) f. avionul și sateliții aceștia / acestea (n.sg. + m.pl.) g. sateliții și avioanele acestea (m.pl. + n.pl.) h. avioanele și sateliții aceștia / acestea (n.pl. + m.pl.)150 Se observă că, în plus față de ceea ce recomandă normele pentru acordul predicativ al adjectivului propriu-zis, sunt posibile și alte realizări ale acordului, toate vizând înlocuirea masculinului cu femininul. Acest lucru susține ideea că neutrul (omonim cu femininul) este genul inanimatelor, prototipic, în limba română. Este interesant că și acordul demonstrativului postpus se

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cumul (în dauna celui adversativ); cu toate acestea, acordul cu toți conjuncții este agramatical: (262) A cumpărat nu numai un dulap, nu numai un bufet, ci și o bibliotecă veche / *vechi. 3.10. Coordonarea disjunctivă Ca și în cazul acordului predicativ, sau acceptă două tipuri de realizare a acordului, în funcție de relația logico-semantică pe care o stabilește între conjuncți: exclusivă sau inclusivă. Disjuncția exclusivă impune acordul la singular. Cea inclusivă permite acordul la plural sau la singular. Dacă acordul se face la

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
au genul nespecificat. Există și alte contexte care arată că forma nespecificată pentru gen a adjectivelor este omonimă cu cea de masculin singular. Dacă în poziția subiectului se află un termen anominal (o propoziție, un verb la infinitiv), în poziția predicativă se folosește fie adverbul, fie adjectivul cu forma de masculin singular. Utilizarea adverbului este determinată de faptul că acesta nu are trăsături phi și nu trebuie să se acorde cu subiectul: (7) Să pleci mai devreme e bine.. (8) A

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
singular, astfel încât nu putem pune semnul egalității între ele. Diferența dintre ele este relevată de acordul diferit al substantivelor inanimate coordonate. Așa cum s-a mai observat (vezi Diaconescu, 1963 ș.a.), două substantive neutre la singular coordonate se acordă cu adjectivul predicativ la feminin plural. În schimb, două substantive masculine la singular se acordă cu adjectivul predicativ la masculin plural. Acest comportament diferit în acord nu se poate explica dacă admitem că substantivul neutru singular este (ca) un substantiv masculin singular. În

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
acordul diferit al substantivelor inanimate coordonate. Așa cum s-a mai observat (vezi Diaconescu, 1963 ș.a.), două substantive neutre la singular coordonate se acordă cu adjectivul predicativ la feminin plural. În schimb, două substantive masculine la singular se acordă cu adjectivul predicativ la masculin plural. Acest comportament diferit în acord nu se poate explica dacă admitem că substantivul neutru singular este (ca) un substantiv masculin singular. În completarea acestei observații, trebuie spus că două substantive masculine la singular admit uneori și acordul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
vezi GA2, GALR, Avram, 2001), dacă ambii conjuncți sunt [-Animat] și au genuri diferite, acordul este influențat de numărul, genul și poziția față de verb a conjuncților. Aceste reguli sunt sintetizate în tabelul de mai jos (ținta este adjectivul în poziție predicativă): Tabelul I Controlor Țintă Observații Niciunul dintre conjuncți nu este de genul masculin (aici sunt incluse și sintagmele n.sg. + n.sg.) f.pl. Un conjunct este m.sg., celălalt este feminin sau neutru f.pl. m.sg. + m.sg. m.pl. m.pl. + n.sg. m.pl. m.pl. + f.sg. f.pl.

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
importanța conceptului introdus de unul dintre termenii coordonați). Probabil că și relevanța pragmatică sau contextuală a fiecărui termen poate juca un rol. Testele utilizate pot fi consultate în Anexă. Conform regulilor gramaticale, dacă ambii termeni sunt de același gen, adjectivul predicativ se va acorda la acel gen. S-a semnalat însă că uneori două substantive masculin la singular se pot acorda la feminin plural, la fel ca două substantive neutre la singular (cf. Graur, 1937a, care dă un exemplu cu sintagma

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
au fost acum 2 ani, 6 luni... (Realitatea TV, 2007) se pot ajunge la lucruri nedorite (Realitatea TV, 2007) s-au dat drumul la tot soiul de aranjamente (Europa FM, 8.V.2008) 2.5. Dezacordul unor adjective în poziție predicativă Uneori, adjectivul predicativ nu este acordat în gen cu nominalul subiect. Este vorba de structuri copulative, în care nominalul subiect este de natură verbală, provenit dintr-un infinitiv lung (numirea, mișcarea, reintroducerea, înființarea). În limba standard, infinitivul lung articulat se

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
2 ani, 6 luni... (Realitatea TV, 2007) se pot ajunge la lucruri nedorite (Realitatea TV, 2007) s-au dat drumul la tot soiul de aranjamente (Europa FM, 8.V.2008) 2.5. Dezacordul unor adjective în poziție predicativă Uneori, adjectivul predicativ nu este acordat în gen cu nominalul subiect. Este vorba de structuri copulative, în care nominalul subiect este de natură verbală, provenit dintr-un infinitiv lung (numirea, mișcarea, reintroducerea, înființarea). În limba standard, infinitivul lung articulat se comportă ca un

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
aceste cazuri care au ținut prima pagină a readus în atenția... (TVR 1, 26.IV.2010) Dacă cineva dintre cei invocați de domnul Sorin Roșca Stănescu vor să intervină... (Antena 3, 30.III.2009). 2.9. Acordul semantic al adjectivului predicativ Adjectivul se acordă semantic cu unele substantive de genul feminin care au sens generic (acordul făcându-se la masculin). Se poate face o corelație cu structurile cu coordonare, în care două nominale [+Animat] coordonate, dintre care cel puțin unul are

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
persoana I sau a II-a, fie considerăm că verbul are trăsături interpretabile, fie presupunem că avem a face cu elipsa sau nelexicalizarea unui pronume personal. Cu pronumele de politețe de persoana a II-a, acordul în gen al adjectivului predicativ se face pe baze referențiale, iar acordul verbului-predicat, pe baze formale. Astfel, verbul copulativ și adjectivul pot avea trăsături de număr diferite (Dumneavoastră sunteți ocupat). Locuțiunile pronominale de politețe de persoana a III-a, formate dintr-un substantiv și un

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
I sau a II-a (cu N2), conform unor date statistice culese cu ajutorul unui motor de căutare de pe internet. Ultimul tip de sintagme binominale discutat îl reprezintă sintagmele superlative cu genitiv, destul de rare ("Fruncea" hotelurilor din România e bănățean). Adjectivul predicativ sau participiul primesc trăsătura de gen de la N2 și pe cea de număr de la N1. Acordul poate fi caracterizat ca semantic: este firesc ca acordul să se facă la singular, întrucât sintagma superlativă denumește o singură entitate, selectată din setul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]