2,149 matches
-
întâlnește mai ales la adolescenți sau la persoanele tinere. 2) Suicidul endogen este legat de factori genetici, de o anumită dispoziție către suicid, pe care am putut-o urmări pe parcursul mai multor generații la aceleași familii. Interesant este faptul că „predispoziția la suicid” se transmite ereditar, predominant pe linie maternă, marcând familia respectivă. În aceste situații, se pune serios în discuție caracterul endogen, de natură patologică a actelor de suicid. Spre deosebire însă de sinuciderile reactive, sinuciderile endogene se dezvoltă în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
endogene unice”, concept asupra căruia vom mai reveni. R. Tölle, când se referă la psihozele ciclice, subînțelege următoarele forme ciclice: 1) Psihozele anxioase și de extaz în care intră psihoza anxioasă pură și psihoza paranoidă anxioasă. Fig. pg. ms. 335 Predispoziție ciclotimică PMD Boala afectivă Predispoziție schizofrenică Psihozele delirante cronice Schizofrenia Psihozele atipice Schizofrenia afectivă Ciclofrenia Personalitate normală Psihozele de involuție (depresia, melancolia) Crizele de adolescență (bufeele delirante) Psihozele simptomatice (toxice și infecțioase) Reacții ipohondriace Reacții nevrotice și isterice Psihozele organice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vom mai reveni. R. Tölle, când se referă la psihozele ciclice, subînțelege următoarele forme ciclice: 1) Psihozele anxioase și de extaz în care intră psihoza anxioasă pură și psihoza paranoidă anxioasă. Fig. pg. ms. 335 Predispoziție ciclotimică PMD Boala afectivă Predispoziție schizofrenică Psihozele delirante cronice Schizofrenia Psihozele atipice Schizofrenia afectivă Ciclofrenia Personalitate normală Psihozele de involuție (depresia, melancolia) Crizele de adolescență (bufeele delirante) Psihozele simptomatice (toxice și infecțioase) Reacții ipohondriace Reacții nevrotice și isterice Psihozele organice cerebrale Reacții depresive Afecțiuni organice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihotice intermediare ? Trebuie reflectat serios la acest aspect. W. Walcher face o analiză a psihozelor endogene, căutând să desprindă existența unor relații dintre psihozele afective și psihozele din grupa schizofreniei. În analiza sa, acesta ia în considerație, următorii factori psihopatologici: - predispoziția ciclotimică, specifică psihozelor afective, - predispoziția schizofrenică, specifică psihozelor din grupa schizofreniei, - afecțiunile organice cerebrale cu tulburări psihice asociate, - factorii psihogeni. Din analiza comparativă a „naturii endonului”, a endogenității și a „naturii psihogene”, se ajunge la stabilirea unor relații psihopatologice așa cum
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la acest aspect. W. Walcher face o analiză a psihozelor endogene, căutând să desprindă existența unor relații dintre psihozele afective și psihozele din grupa schizofreniei. În analiza sa, acesta ia în considerație, următorii factori psihopatologici: - predispoziția ciclotimică, specifică psihozelor afective, - predispoziția schizofrenică, specifică psihozelor din grupa schizofreniei, - afecțiunile organice cerebrale cu tulburări psihice asociate, - factorii psihogeni. Din analiza comparativă a „naturii endonului”, a endogenității și a „naturii psihogene”, se ajunge la stabilirea unor relații psihopatologice așa cum se poate vedea din schema
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la stabilirea unor relații psihopatologice așa cum se poate vedea din schema pagina 303???. În această reprezentare schematică, personalitatea normală ocupă un loc central, între „polul endogen” și „polul exogen”. De o parte și de alta se dispun, la polul endogen, predispoziția ciclotimică și predispoziția schizofrenică, iar la polul exogen, se dispun, de o parte și de alta, afecțiunile organice cerebrale și factorii psihogeni. Între aceștia se interpun formele clinice, descrise de noi anterior, ca grupe nosologice ale psihiatriei și psihopatologiei clinice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relații psihopatologice așa cum se poate vedea din schema pagina 303???. În această reprezentare schematică, personalitatea normală ocupă un loc central, între „polul endogen” și „polul exogen”. De o parte și de alta se dispun, la polul endogen, predispoziția ciclotimică și predispoziția schizofrenică, iar la polul exogen, se dispun, de o parte și de alta, afecțiunile organice cerebrale și factorii psihogeni. Între aceștia se interpun formele clinice, descrise de noi anterior, ca grupe nosologice ale psihiatriei și psihopatologiei clinice (vezi schema din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele două aspecte: experiențele delirante acute care reprezintă o disoluție de diferite grade, temporară, a personalității și conștiinței cu eliberarea unor imagini similare celor din cursul visului; organizările delirante cronice ale personalității în care sunt incluse următoarele aspecte: o anumită predispoziție ereditară, cronicizarea unui episod oniric, o tulburare primară a personalității bolnavului. În ceea ce privește etiopatogenia delirurilor cronice, A. Porot, menționează următoarele puncte de vedere: concepția psihogenetică conform căreia delirul derivă dintr-o atingere mai profundă și greu de explicat a personalității bolnavului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a societății considerate „nedrepte și ostile”, a propriilor sale probleme, o luptă permanentă pentru stabilirea dreptății și a spiritului de justiție. În configurarea acestui tip de delir au o mare importanță structura personalității și „încărcătura genetică” care dă o anumită predispoziție a bolnavului pentru acest tip de construcție și conduită delirantă. 9) Delirul surzilor Când înțelegerea prin comunicarea verbală este alterată, pot apărea situații de tip delirant. Acest delir apare ca o tulburare a relațiilor interumane. Bolnavul înțelege greșit expresiile verbale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delir indus”. Acest „delir comunicativ” are la bază un mecanism de inducție sugestivă, fiind în final vorba de o activitate sau de o producție delirantă comună ambelor persoane. Pentru apariția acestui tip de delir sunt necesare următoarele condiții psihopatologice: o predispoziție la afecțiunea respectivă, rolul inductor al unui individ în cadrul acestui „cuplu”, o stare marcată de sugestibilitate care apare în condițiile conviețuirii îndelungate și apropiate cu bolnavul delirant, persoana indusă are un Eu slab, ușor de dominat în raport cu Eul tare și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
căutarea unui statut și a unui rol psiho-social personal, în conformitate cu propriile lor tendințe și aspirații. Ei sunt permanent nemulțumiți de starea lor. Se consideră nedreptățiți, neînțeleși și lipsiți de drepturi. Momentul conversiunii Acesta este momentul cheie în viața persoanelor cu predispoziție paranoiacă. El se revelează în cazul plasării acestor indivizi în anumite situații-limită care prin problematica pe care o pun determină o schimbare, o deturnare a cursului obișnuit al vieții anterioare. Procesul de conversiune proiectează individul în alt registru existențial, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în sens patoplastic, ea dând o formă particulară imaginii simptomatice a tabloului clinic. K. Schneider crede că debilitatea mintală, ca și schizofrenia, ar fi „două ramuri ale aceluiași arbore” ca dispoziții psihopatologice. În ceea ce privește însă „schizofrenia grefată”, trebuie admisă o anumită „predispoziție constituțională” la schizofrenie, și nu neapărat existența debilității mintale. 31. DEMENȚELE Cadrul general Demența este o slăbire psihică profundă, globală și progresivă care alterează profund funcțiile intelectuale bazale și dezintegrează conduitele sociale ale individului. Demența atinge personalitatea până la nivelul structurii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
emoțional psihotraumatizant în geneza tulburărilor psihosomatice; tipul de personalitate caracterizat printr-o „constituție emotivă” constituie terenul pe care se pot dezvolta tulburările psihosomatice; tipul sexului în distribuția tulburărilor psihosomatice; asocierea unor tulburări psihosomatice diferite la același individ, exprimă o anumită „predispoziție” pentru acest tip de afecțiuni; antecedentele patologice familiale pun în evidență o anumită predispoziție pentru tulburările psihosomatice transmise ereditar; existența unei manifestări cu caracter periodic, ciclic, a tulburărilor psihosomatice ale unei categorii de indivizi predispuși. J.L. Halliday denumește tulburările care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituie terenul pe care se pot dezvolta tulburările psihosomatice; tipul sexului în distribuția tulburărilor psihosomatice; asocierea unor tulburări psihosomatice diferite la același individ, exprimă o anumită „predispoziție” pentru acest tip de afecțiuni; antecedentele patologice familiale pun în evidență o anumită predispoziție pentru tulburările psihosomatice transmise ereditar; existența unei manifestări cu caracter periodic, ciclic, a tulburărilor psihosomatice ale unei categorii de indivizi predispuși. J.L. Halliday denumește tulburările care corespund acestor criterii afecțiuni psihosomatice, iar J. Groen le numește psihosomatoze. Despre relația dintre
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
convingerea că în interiorul lui „a intrat” o ființă supranaturală (demon) sau extraumană (animal etc.) a cărei victimă este, obligându-l să execute ordinele acestuia în mod necondiționat. Sinonim: demonopatie. Potomanie: nevoia patologică imperioasă de a bea lichide, de regulă apă. Predispoziție: dispoziție sau înclinație specială, constituțională sau dobândită, a unor indivizi, de a dezvolta anumite tulburări psihice. Prodrom: grup de manifestări constante ca asociere, cu caracter bizar, vizând caracterul și comportamentul, care preced cu mai multe ore, zile sau săptămâni declanșarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Melancolie Menopauză Mentismul Mitomania Mongolism Monomanie Moria Mutism Narcisism Narcolepsie Narcomanie Negativism Neologism Nevroză Nimfomania Normalitate Nozofobie Obsesie Obtuzie Oligofrenie Onirism Oniroidie Onomatomanie Opoziție Palilalie Panică Pantofobie Paralizie Pasivitate Pederastie Pedofilie Persecuție Perseverare Perversitate Perversiuni sexuale Piromanie Pitiatism Posesiune Potomanie Predispoziție Prodrom Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza Status Stereotipii Stigmate Stupoare Sugestibilitate Suicid Surmenaj Tensiune psihică Ticul Timiditate Tip
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mult mai puternic afectate. În al doilea rând, cu toată selecția de ordin social, au devenit cadre didactice și persoane dotate și realmente interesate de știință, fiindcă aptitudinile sunt egal răspândite în toate păturile sociale, numai condițiile de realizare a predispozițiilor diferă. Ca urmare, în afara bătrânilor profesori, au apărut și tineri merituoși. Ei au luptat perseverent și pasionat cu greutățile, au profitat de unele momente favorabile și și-au procurat cărți fundamentale, eventual unele aparate, și au reușit să elaboreze lucrări
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
somn, coșmaruri, precum și tulburări psihosomatice sau somatoforme. Kardiner dă pentru prima dată o descriere complexă a simptomaticii acestui fenomen: 1. excitabilitate și iritabilitate; 2. reacție nestăpânită la excitanți bruști; 3. fixarea pe circumstanțele evenimentului traumatic; 4. fuga de realitate; 5. predispoziția pentru reacții agresive necontrolate. Simptomele descrise de Kardiner s-au păstrat, în linii mari, și în cercetările ulterioare, deși datele privind caracterul și mecanismele influenței factorilor psihotraumatizanți asupra omului s-au îmbogățit considerabil, mai ales în rezultatul cercetării problemelor legate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în premisă biologică a dezvoltării. Aceste informații se reflectă în însușirile fizice, biochimice și funcționale, în plasticitatea sistemului nervos central, intensitatea, echilibrul și mobilitatea proceselor de excitație și inhibiție, particularitățile anatomo‑fiziologice ale analizatorilor și ale glandelor cu secreție internă, predispozițiile către o formă sau alta de evoluție a stării de sănătate etc. Altfel spus, caracterele ereditare reprezintă expresia morfologică sau funcțională a ceea ce este stocat în genomul celulei ca informație genetică înglobată în genă. În urma cercetărilor s‑a ajuns la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la concluzia că majoritatea caracterelor sunt determinate de mai multe gene, care conlucrează pentru a exprima un anume caracter. Analizând datele cercetărilor asupra componentei genetice (ereditare), pot fi sintetizate următoarele concluzii (Iacob, 1998): - moștenirea ereditară apare ca un complex de predispoziții și potențialități, și nu ca o transmitere liniară a trăsăturilor antecesorilor; - diversitatea psihologică umană are cu certitudine și o rădăcină ereditară (constituție, biotip, baze comportamentale etc.), dar nu poate fi redusă la aceasta; - ereditatea caracterelor morfologice și biochimice este mult
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
absența unui factor activator (spre exemplu, apariția unui focar epileptic, degenerarea prematură a unor structuri anatomice, apariția unor afecțiuni organice sau psihice, perturbarea unor funcții și procese fiziologice, metabolice sau endocrine, declanșarea unor reacții alergice etc., toate acestea rezultatul unor predispoziții moștenite genetic); - factorul ereditar conferă unicitatea biologică, în calitate de premisă a unicității psihice; - prin programarea temporală (asemenea unui grafic de timp) a proceselor de creștere și maturizare, ereditatea creează premisele unor momente de optimă intervenție din partea mediului educativ sau corectiv, în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la logic, de la empiric la științific, proces realizat prin învățare, sub influența mediului socio-cultural, în scopul adaptări la condițiile bio-psiho-sociale în care trăiește persoana. Copilăria reprezintă perioada cea mai sensibilă din viața omului când, prin educație, putem modela și dezvolta predispozițiile latente (moștenite genetic), astfel încât să formăm o sumă de trăsături pozitive în atitudinea și comportamentul copiilor. Primele influențe educative apar în familie, apoi, alături de familie, intervine colectivitatea preșcolară (programul de grădiniță) care sprijină și completează munca de educație a părinților
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
genetic-cognitivă și structurală sau teoria instruirii (J.K. Brunner) susține că dezvoltarea intelectului este dependentă de instrumentele folosite, educația asigurând elaborarea proceselor și funcțiilor psihice prin activități care le solicită specific. O bună instruire trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să realizeze predispoziția pentru învățare; să structureze cunoștințele astfel încât să fie cât mai repede înțelese; să stabilească ordinea cea mai eficientă a materialului învățat; să precizeze natura și ritmul recompenselor și pedepselor. În concepția lui J. Bruner, problemele învățării sunt strâns legate de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gestual; - dezacorduri frecvente între părțile de propoziție sau părțile de vorbire (dezacorduri între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement etc.); - absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și conjuncțiilor; - utilizarea incorectă a desinențelor, respectiv a sufixelor și prefixelor; - predispoziție către exprimări în construcții simple, fără prea multe sinonime, redundante din cauza unui vocabular activ destul de sărac. Față de copilul auzitor care învață vorbirea în mod spontan (pe baza imitării modelelor verbale pe care le întâlnește în mediul social apropiat), copilul lipsit
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
că o serie de factori sunt în afara controlului educatorului (nivelul scăzut al inteligenței, disfuncțiile cerebrale minime, probleme ce țin de ambianța familială, distribuția naturală a populației), dar sunt și o serie de factori aflați sub controlul educatorului (identificarea precoce a predispozițiilor și a dificultăților de învățare, strategiile și metodele didactice utilizate, organizarea procesului de învățământ, valorificarea eficientă a timpului alocat învățării, selecția și prezentarea sarcinilor de învățare etc.). Perspectiva formal‑procedurală are un caracter de concretețe și pragmatism accentuat, bazată în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]