800 matches
-
cu atât mai mult cu cât documentele personale de dispoziție asupra Bisericii Ortodoxe Române ating dogma sobornicității Ecclesiei românești. Cât privește ultimul punct de vedere, acesta este contrazis de sentimentul bunului simț al creștinilor ortodocși. Este de domeniul evidenței că preeminența faptelor bune asupra elementului cultual este specifică protestantismului, adevăr elementar, reperabil în orice manual de simbolică. Prin urmare, catalogarea de către Nae Ionescu a spiritului cezaro-papist și protestant în care a fost scrisă pastorala patriarhală nu ține de domeniul sofismului, ci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ca departajare între două etaje de existență, cît în termenii unor orientări sau funcționări diferite ale lumii și omului. Cînd în om și în lume domină orientarea spre individual, coeziunea ansamblului scade, componentele lui superioare pălesc, cele inferioare își dispută preeminența, drepturile, autonomia. Ansamblul, carul sufletului, devine un agregat fragil, în care libertatea fiecărei componente și a întregului e diminuată de conflictul existent între ele, de presiunile pe care fiecare element le exercită asupra celorlalte. Cînd în lume sau în om
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
peisajele deja vizitate ale transcendenței, ne pun la dispoziție un dosar prețios, pregătitor în ce privește drumul pe care îl avem de parcurs noi înșine. Iar în acest dosar omul e caracterizat de multe ori ca o făptură în care libertatea are preeminență asupra ființei. în om, libertatea nu e o însușire a ființei ; ființa omului este o determinație, un rezultat, un efect al libertății lui. Ești ceea ce faci cu libertatea ta. în mitul lui Er, sufletele sînt libere să-și aleagă viața
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
voim din voința noastră spre un chip pe care ni-l alegem. Mai radical, Sfîntul Ioan Gură de Aur declară limpede că libertatea e mai de căpetenie decît ființa și omul e mai mult libertate decît ființă. Or, prin această preeminență a libertății asupra ființei, omul amintește de calitatea cea mai misterioasă, supremă, a lui Dumnezeu: acea libertate a divinului, acea autoposibilitate din care, abia ca un aspect secund, decurge ființa lui. în om, ființă mereu pusă în cauză de libertatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mistici pasionați din toate timpurile Origen, Evagrie, Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus, Silesius, Serafim de Sarov, Berdiaev sau Simone Weil, pentru a-i numi doar pe cîțiva dintre cei de inspirație creștină înclină să dea preeminență modelului vertical intensificat. Pentru ei, distanța reprezintă calea unei aprige convergențe spre divin ; le dă elanul pentru o experiență unitivă care, pe unii, îi înghite. în schimb, la teologii istoriei prevalează celălalt model, orizontal (și comunitar), de transcendență. Cît despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
face astfel o acută deosebire între performanța civilizațională a religiei și funcția ei etică. Pentru el, religia rămîne totuși raportată la social, la omul-în societate, care nu poate trăi omenește fără criterii absolute de deosebire a binelui de rău, fără preeminența generozității față de ură. Mai abrupt decît Koakowski, Berdiaev tematiza o morală eschatologică a actului creator prin care omul participă deja la libertatea transcendentă. Potrivit lui, creștinismul se putea îndrepta abia de acum înainte spre veritabila lui împlinire, după ce și-ar fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
alteritatea divinului, pentru care semenul diferit este un simbol. Cînd Simone Weil proiectează, în L'Enracinement, normele unei societăți întemeiate pe principii spirituale, ea vorbește despre o dialectică a drepturilor și a datoriilor umane, în care cele din urmă au preeminență. Drepturile individului nu au șanse să se afirme decît dacă fiecare individ consideră o datorie, o obligație esențială să le respecte pe ale celuilalt. Datoria, recunoscută și practicată, e cea care creează posibilitatea și spațiul drepturilor. în obligațiile față de ceilalți
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în Biserică pentru lucrurile divine. Nu delimitarea pe orizontală a două teritorii sau a două funcții sociale se proclamă aici, ci două orientări ale întregii societăți, aflate într-o relație ierarhică. Orientarea spre transcendent a societății înglobate în Biserică are preeminență față de orientarea spre contingent a aceleiași societăți înglobate în stat. Desigur, această delicată formulă de echilibru ierarhic nu a fost respectată în litera ei nici de împărații bizantini sau occidentali, nici de mai-marii Bisericii, dar a rămas totuși o normă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
loc pentru o raționalitate plurală și deschisă. Nu mai este momentul de a conserva rigid o gândire constituită, ci de a ne angaja, asumându-ne riscuri, în jurul nenumăratelor posibilități ale gândirii constituante. Din această perspectivă, revalorizarea gândirii dualitudinii lasă intactă preeminența gândirii identitare în numeroasele sectoare în care a dat dovezi irecuzabile, dar ea poate fi considerată și ca un stimulent pentru rectificarea științei existente"893. Raportul dintre cele două tipuri de gândire nu este, însă, privit după modelul complementarității, ci
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Editura Echinox, Cluj, 1992, pp. 13-14. 697 Cf. René Taton (ed.), Istoria generală a științei, vol. III, Editura Științifică, București, 1972, p. 12. 698 În această perioadă, cu un deceniu înainte de apariția Eonului dogmatic, Ludwig Wittgenstein (în Tractatus Logico-Philosophicus) afirma preeminența discursului științific, plasând discursul metafizic în afara "spațiului logic", iar la un an după această apariție Rudolf Carnap publica celebrul său studiu "Depășirea metafizicii prin analiza logică a limbajului". 699 Mircea Florian, op. cit., p. 41. 700 Ibidem, p. 42. 701 Ibidem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
poetică a posibilului. Prin urmare, regresia spre ființarea imprezentabilă a imaginii este o adâncire în posibil, o coborâre în subtextul sau în pretextul unui altfel decât a fi, până în pânzele freatice care subîntind structura textuală. Dacă putem vorbi de o preeminență a ființării asupra ființei, aceasta în virtutea distanței pe care ea o deschide în sânul posibilului. Distanță în care comprehensiunea ființei se spune în felul în care semnifică și se arată, ca dezvăluire inaparentă, învăluită în propria non-manifestare, în trecerea invizibilă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cărui conținut e gol, atunci "când nu știu dar fulgeră/ totul și fețele tale/ se aprind de înc-o lumină/ mai veche". Nu știm ce vedem, dar fulgeră totul 16. Inteligibilul nu suferă aici nicio amputare; semnificatul nu e diminuat în preeminența sensibilului. Nu e destul că fulgeră totul, că fețele imaginii se aprind și luminează? Căci nimic nu fulgeră prin sine; totul străfulgeră în golul răsfrânt, într-o lumină mai veche decât golul. Încă o lumină - alta - peste cea pe care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Este creșterea o creație de sine a naturii ce se mișcă spre prezență sau ea e cu putință tocmai pentru că ceva o face să fie? Dar atunci, în acest ultim caz, atât natura cât și ființa imaginii nu mai au preeminența originarului ci, nearătându-se de la sine și pentru sine, ele sunt aduse la arătare de ceva care, supradeterminându-le, le face să fie ceea ce sunt, ascunzându-se în acest deschis pe care îl creează, învăluindu-se în dezvăluirea pe care o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
curgere"-, sferoid - "ideea de sferă", deltoid - ,,ideea de Δ" (delta, a patra literă a alfabetului grecesc) etc. Sunt structuri în care concretul și abstractul par să formeze o singură unitate. Faptul nu este întâmplător în cognitivistică. Comparând limbajul medical - unde preeminența corporalului este regula de bază în structura compuselor - cu limbajul științelor socio-umane, cu terminologia religioasă etc. - unde abstractul este preeminent - observăm antinomiile de model conceptual și structural dintre domenii. A se compara eidetic (filoz.), ideogramă, ideologie... cu deltoid, sferoid etc.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a istoriei. Ce o caracteriza cu deosebire? Atașarea la modelul european care prescria nu doar conținuturi, standarde științifice, ci și modelul social al universității moderne, spiritul său academic, inclusiv selecția și evaluarea corpului profesoral și al studenților. Dar, mai ales, preeminența „discursului științific”, pe care Viorel Barbu Îl consideră caracteristica-princeps a universității europene: „Producea elitele sociale și intelectuale, iar sistemul și principiile sale educaționale erau orientate spre Însușirea bazelor științei și ale culturii; profesorii săi erau personalități științifice recunoscute, iar autoritatea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de a determina atitudinile și comportamentul unei persoane, evoluția sa). Când discută despre personalitate, cercetătorii ultimelor decenii iau serios În seamă preponderența factorilor sociali asupra evoluției personalității, unii determinanți sociali putând pune Între paranteze calitățile individuale. Sub presiunea cercetărilor psihosociologice, preeminența factorului situație asupra factorilor interni (trăsături de personalitate) s-a reflectat Într-o amplă dezbatere trăsătură/situație. Psihosociologii au adus argumente care afirmă că situația poate anula calitățile personalității, dotarea intelectuală, chiar linia morală a caracterului. Un cercetător american, W
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de autoritarism, majoritatea s-a „eliberat” și de constrângerile pe care le impuneau educația, reputația și haina bunului simț. Am câștigat cu toții libertatea exprimării și a mișcării, dar unii s-au debarasat și de bunurile simbolice care confereau distincție, originalitate, preeminență. Întâmplător sau nu, mai ales cei care nu au suferit În vechiul regim au găsit prilejul să renunțe la autoritatea bunului-simț. Ei au putut să-și dezvolte fără inhibiții proiectele de expansiune personală și de grup, să devină stâlpii noii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Maupassant denunță în mod tacit dublul sistem de educație sentimentală din vremea sa, cauză a acestei violențe, a acestor neînțelegeri, a acestor dezamăgiri. Și dincolo de toate acestea, romanul îndreaptă un deget acuzator către o întreagă civilizație întemeiată pe disprețul cărnii, preeminența familială și inegalitatea dintre sexe. Se revenim la primele pagini ale romanului. Abia ieșită din adolescență, Jeanne întruchipează perfect modelul gâsculiței ingenue. Cu toate că tatăl său, un gentilom, iubește natura, "dezmierdările nemeșteșugite ale animalelor, legile senine ale vieții", el o trimisese
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ea încastrând un tezaur științific căruia și astăzi i se conferă un rol privilegiat în ansamblul gândirii sociologice. Poate fi decelat cu ușurință ca miez al gîndirii acestor titani un câmp de forță ale cărui linii directoare sunt reprezentate de preeminența tematizărilor ce au permis apariția viitorului sociologiei. De-a lungul acestor linii de forță sunt plasate demersurile sociologice contemporane. Ioan Mărgineanu, în Proiectarea cercetării sociologice, o lucrare în care demonstrează indirect perenitatea clasicilor sociologiei, susține cu multă pertinență: "Studiul clasicilor
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ideile doctrinei corporatiste. Atunci a fost impusă o nouă lege fundamentală (plebiscitată la 24 februarie), ce consacra "misionarismul monarhic", eliminarea pluralismului politic (înlocuit de Frontul Renașterii Naționale partid unic condus de însuși Carol al II-lea) și distrugerea vieții parlamentare, preeminența îndatoririlor cetățenilor în raport cu drepturile lor și creșterea la 30 de ani a vârstei pentru exercitarea dreptului de vot, care era acum acordat doar știutorilor de carte (dar lucru bun și femeilor). Separația puterilor în stat era pusă între paranteze, regele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în funcție de designul parlamentar. Totodată, Președintele conduce de drept Consiliu de Miniștri, în vreme ce șeful de guvern prezidează doar cabinetul. Sistemul francez are avantajul de a stabili, dincolo de orice echivoc, ierarhia care se cristalizează în relațiile dintre președinte și prim-ministru, recunocând preeminența incontestabilă a primului 2. 2. Reforma în cazul desemnării indirecte a Președintelui Este modelul parlamentarismului raționalizat de tip german. În condițiile în care regimul republican tinde către parlamentarism, modelul care poate asigura stabilitate și transparență este cel german. El se
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a trimite în camera superioară câte doi senatori. 3. Competențe distincte pentru cele două Camere Modele constituționale comparate tind să atribuie Camerei inferioare prerogative exclusive în chestiunea votării și înlăturării din funcție a cabinetelor, ca și în domeniul votării bugetului. Preeminența Camerei inferioare în aceste domenii oferă posibilitatea pentru Senat de a-și asuma gestiunea unor domenii specifice și prioritare, de la politica externă, (aprobarea tratatelor) până la aprobarea legilor care sunt legate de interesele comunităților locale. O posibilă sursă de inspirație este
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
lipsă de sens, la eveniment prezentat pur și simplu; aceasta este parțial rezultatul opțiunii sale metodologice de a favoriza viteza și acțiunea de a conduce ca moduri de a accede și a cunoaște obiectul; se poate remarca în același timp preeminența deșertului asupra orașului. Traversînd ca un bolid America, la volanul unui autoturism, cu muzica dată la maximum și avînd alături credincioasa sticlă de whisky, orice sens dispare, ni se prezintă spectacolul vitezei pure, al călătoriei fără țintă, "simple semne plutind
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de Adunarea generală a Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948; ... Hotărâte, în calitatea lor de guverne ale statelor europene animate de același spirit și având un patrimoniu comun de idealuri și de tradiții politice, de respect al libertății și de preeminență a dreptului ... Au convenit asupra celor ce urmează: ... Titlul I. Articolul 2. 1. Dreptul la viață al oricărei persoane este protejat prin lege ... Articolul 3. Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. ... Articolul 5
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
eshatologiei iudaice și gnostice, opțiune de multe ori practicată sub forma unui „pan-iranism” abuziv. Nu este deloc întâmplător că această critică vizează la Culianu și consecințele ideologice ale acestei poziții: alimentarea euforiei naziste a originii pure, nobile, ariene, prin exaltarea preeminenței influente a uneia dintre ramurile ariene, Iranul. Pentru o dezbatere amplă despre istorism și anistorism la Eliade, se poate consulta cu profit Douglas Allen, Myth and Religion in Mircea Eliade, Garland Publishing, New York -Londra, 1998 (20022), în special cap. 8
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]