7,320 matches
-
credință religiei ortodoxe, conferindu-le un nepotrivit aer tezist. Și este atît de puternic încît exegetul sau, D. Caracostea, îl invită: "Întoarce-te la literatura!... Întoarce-te la Gloria Constantini! Mai puțin moralism, mai puțină predică în ceea ce scrii!". În prefață la Doctorul Taifun (1933), în care se referea la acest îndemn al lui Caracostea, autorul îi răspundea, făcînd apel la vetustele teorii care distingeau între artă pentru artă și arta cu tendința, apărîndu-si concepția despre "fosforescenta operei lui Dumnezeu", adăugînd
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
că aceste române eșuate sînt restituite într-o bună ediție de dl Teodor Vârgolici. Pentru că, nu-i așa?, si eșecurile fac parte din patrimoniul clasicilor. Ediția, în cel de al patrulea ei volum, are parte de un bun aparat critic (prefață, note și comentarii) și de o impecabila ținută filologica. Chiar nu sînt variante deloc în scrierile lui Galaction, cum ne asigură (nereproducîndu-le) editorul lor? Gală Galaction, Opere, vol. IV. Române. Ediție îngrijita, prefață, note și comentarii de Teodor Vîrgolici. Editură
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
are parte de un bun aparat critic (prefață, note și comentarii) și de o impecabila ținută filologica. Chiar nu sînt variante deloc în scrierile lui Galaction, cum ne asigură (nereproducîndu-le) editorul lor? Gală Galaction, Opere, vol. IV. Române. Ediție îngrijita, prefață, note și comentarii de Teodor Vîrgolici. Editură Minerva, 1998.
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
ar fi fost de mult folos și cititorului român. Nu știu de ce ea a fost omisa din traducere, poate că sînt considerente editoriale foarte concrete la mijloc. Dar omisiunea ei s-ar fi cuvenit suplinita printr-o altă postfața sau prefață, făcută de un germanist român, ceea ce din păcate nu s-a întîmplat. Cîteva vorbe frumoase despre Simmel pe coperta cărții, plus datele absolut esențiale despre el nu-i fac neapărat o intrare adecvată în cultura română. Această colecție de eseuri
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
avînd avantajul de a prezenta, facsimilate, textele scrisorilor teribilei Ludovica Rebreanu. Editură "Bibliotecă Apostrof" a d-nei Marta Petreu are meritul de a fi tipărit această frumoasă, emoționantă ediție. Ludovica Rebreanu, Adio pînă la a doua Venire. Epistolar matern. Ediție îngrijita, prefață și note de Liviu Malita, Editura Bibliotecă Apostrof, 1998.
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
început prin această precizare și explicație totodată, pentru că ea ne dă, cred eu, capacitatea de a înțelege în ce stă valoarea și, în același timp, originalitatea cărții lui Jean-Claude Schmitt, Rațiunea gesturilor, publicată în traducerea Doinei Marian și cu o prefață a profesorului Alexandru Duțu de Editură Meridiane. Schmitt, pe scurt, combină ambele chestiuni, pe cea a corpului și pe cea a retoricii comportamentale, descoperind și problematizînd de fapt în studiul său tocmai verigă de legătura dintre ele: gestul. Pornind de la
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
este faptul că, alcătuindu-si în 1998 volumul, Dorin Tudoran nu a modificat sumarul, așa cum, de altfel, nu a renunțat la nimic din ceea ce evocă epoca. A păstrat până și apelativul "tovarășe" ("- Stimate tovarășe Mihail Cruceanu..."), iar într-o scurtă prefață nu a ezitat să aducă mulțumiri unor adversari ai săi de idei (" Indiferent de felul în care s-au despărțit drumurile lor și pozițiile foarte diferite pe care se află de mai bine de două decenii, autorul acestor rânduri mulțumește
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
Așa se face că puteai rosti la radio numele Basarabiei, dar el îți era eliminat, în aceeași zi, dintr-un text de mult mai mică răspîndire, dintr-o revistă. Am pătit-o eu insumi o dată cînd am citat frazele finale din prefață lui Călinescu la Istoria literaturii. Lexicul religios fiind în principiu prohibit, poeții vedeau, măi peste tot, înlăturate cuvinte precum cruce, biserica, sfînt, iar pe Dumnezeu scris exclusiv cu litera mică. Nici cuvinte că moarte, suferință, negru, boala nu mergeau totdeauna
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
îngăduit) pleacă să stea într-o mînăstire din preajma Himalayei. În decembrie 1931 e nevoit să părăsească India, chemat în țară (unde ajunge în 1932) pentru a-și satisface serviciul militar. Cînd, în 1934, și-a publicat India a precizat în prefață: "Cartea aceasta nu este nici un jurnal de călătorie, nici un volum de impresii, nici unul de amintiri. Cuprinde o serie de fragmente asupra Indiei; unele scrise pe loc, altele povestite mai tîrziu, alte cîteva detașate dintr-un caiet intim. Nu este, deci
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
descrise, apoi, în cartea omonima. Să notez că memorabile sînt paginile despre cobră neagră și despre leproși. Dl. Mircea Handoca a pregătit, după ediția a II-a, din 1935, a acestei cărți o foarte bună ediție, însoțită de o informată prefață. I-a adăugat, într-o a doua secțiune, cartea alcătuită de d-sa, în 1991, din materia altor foiletoane publicate de Mircea Eliade despre periplul sau indic, în diferite publicații și necuprinse în cartea din 1934. Împreună, fac casă bună
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
Balzac era atît de mîndru, construită după recomandările lui, si care nu arunca nici o umbră, sau vreo dunga de întuneric. Părea acționata de un fluid cosmic, inca nedescoperit, de o lume în care ar fi apărut doar curentul electric... Autorul prefeței Catalogului, J. Maurice, mai notează: "...Și ce să mai spunem despre odaia scriitorului... În ea, o dată pragul trecut, un respect adînc te cuprindea că într-un sanctuar... Iată lespezile mari pe care el umblă, iată tapetul cu flori de pe pereți
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
de fapt, o ediție) a d-nei Carmen Matei Mușat, Românul românesc interbelic, la Editură Humanitas, în buna colecție "tezaur" coordonată de dl Paul Cornea. Cartea, urmărind un scop didactic mărturisit, e constituită dintr-un bun studiu introductiv (autoarea îl numește prefață), un dicționar de terminologie narativa, un dosar teoretic, o bibliografie a românului interbelic, unele opinii despre român, cîteva dosare critice (despre creația lui M. Blecher, Mateiu I. Caragiale, G. Călinescu, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
Camil Petrescu. Indiferent de aceste polemici eseistice pe marginea românului românesc, el s-a obiectivat și citadinizat, criterii ale valorii sale complexe și moderne. Bătălia pentru românul românesc fusese, definitiv, cîștigată. Românul românesc interbelic. Dezbateri teoretice, polemici, opinii critice. Antologie, prefață, analize critice, note, dicționar, cronologie și bibliografie de Carmen Matei Mușat. Editură Humanitas, colecția "Tezaur", 1998.
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
Iubite Dumitrache! Chiar bătu orariul meu 12 noaptea. Eu adormisem și mă trezii prin vis. Venii la ma D-na Nina Cionca a descoperit acest fond epistolar și l-a publicat cu bună știință a transcrierii. A adăugat ediției o prefață și o densă, utilă biografie, care trebuie să-i fi luat destulă vreme și cheltuire de energie. E, în totul, o ediție bună și mult folositoare. Nina Cionca, Scrisorile lui Iraclie Porumbescu, Editura Ars Docendi, 1999.
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
M-am străduit, recunosc nu cu prea multă insistență și probabil de aceea fără succes, să aflu eu unul, spre a-l oferi cititorilor. Dar o asemenea misiune revine editurii, traducătorilor sau prefațatorilor, nu unui recenzent. Traian D. Stănciulescu, semnatarul prefeței (la care voi reveni de îndată) la Arta de a trăda, a încercat și el, fără succes ca și mine, să descopere identitatea misteriosului Casamayor. Firește, un astfel de reproș pare simplă dovadă de comentariu arțăgos, pentru că în precarele noastre
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
apărut încă un echivalent autohton, în românește categoric da. Există departamente de Relații publice în cadrul unor facultăți, cea de Studii Economice și cea de Litere, amîndouă la Universitatea din București (dar probabil și la alte universități din țară). Cît despre prefața acestui volum, semnată de Gabriel Mardare, îmi este, iarăși, destul de greu să mă pronunț: citit în vreun ziar, acest text ar fi oarecum simpatic. Ca prefață, e consternant. Gabriel Mardare glosează pe marginea amintirilor sale, a experienței proprii, din vremurile
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
la Universitatea din București (dar probabil și la alte universități din țară). Cît despre prefața acestui volum, semnată de Gabriel Mardare, îmi este, iarăși, destul de greu să mă pronunț: citit în vreun ziar, acest text ar fi oarecum simpatic. Ca prefață, e consternant. Gabriel Mardare glosează pe marginea amintirilor sale, a experienței proprii, din vremurile mizere de dinainte de 1990, cu oarece umor, mușcătoare ironie, plasînd în treacăt lovituri, a căror adecvare în context nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau persoane care îi displac (gen grupul de la Păltiniș sau autorului Jurnalului de la Păltiniș), improvizînd pe astfel de temeiuri o mini-teorie personală, justificată în pripă prin două-trei referințe teoretice, a Relațiilor publice. Din prefața aceasta am aflat diverse lucruri despre biografia lui Gabriel Mardare, nimic despre Tatiana Lebedeva. Anecdotismul cultivat de prefațatorul Artei de a seduce, morga și emfaza culturală, cu mici cochetării pe ici-pe colo, așa cum apare în textul care introduce Arta de
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
cu mult mai grav și pe mult mai mulți îi vor păgubi proastele obiceiuri ale editorului român: superficialitatea, improvizația, ignoranța. Mai puțină Artă și mai multă pricepere ar prinde tare bine. Casamayor, Arta de a trăda, traducere de Tudor Vlădescu, prefața de Traian D. Stănciulescu, Editura Institutul European, Iași, 1999, 21.420 lei. Tatiana Lebedeva, Arta de a seduce, traducere de Ludmila Nadolschi, prefață de Gabriel Mardare, Editura Institul European, Iași, 1999, 23.256 lei.
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
cu care ăncepe cartea, ne face sa ăntelegem că intrăm an lumea unui prozator care nu suportă să vadă cum duioșia se transformă ăntr-o mecanică a duioșiei, care ănregistrează cu o sensibilitate dureroasă orice formă de degradare a conștiinței. ăntr-o prefață scrisă ăntr-un stil șmecheresc, O. Nimigean afirmă că volumul lui Dan Lungu i se ănfătisează drept un "exercițiu de sadism". Nimic mai departe de adevăr. an realitate, ca Vasili Suksin sau Valentin Rasputin, Dan Lungu simte o strângere de inimă
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
Rotaru apreciază că Grigore Vieru (Pererita-Hotin / Basarabia, 14 februarie 1935 18 ianuarie 2009) este «al doilea poet emblematic al Basarabiei, venit la aproximativ o jumătate de veac după Alexei Mateevici” (RotIst, V, 600). În aprilie 1988, poetul Ioan Alexandru, în prefața pe care o face antologiei de versuri de Grigore Vieru, tipărită în același an, la Editura Univers, din București, Rădăcina de foc (similară cărții tipărite la Chișinău, Scrieri alese, Editura Literatura Artistică, 1984), notează: «Cartea sa numită Scrieri alese, cu
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
de idei a celuia care, din 1914, va deveni adeptul filosofului - tot evreu - Chestov. Ideea alcătuirii acestei ediții (pe care a realizat-o împreună cu dl Remus Zâstroiu) a fost a d-lui Leon Volovici, care și semnează și o aplicată prefață. E o idee excelentă, care restituie fericit, în sfîrșit, un segment lăsat în uitare (sau neștiut?) din publicistica românească a lui B. Fundoianu. B. Fundoianu, Iudaism și elenism. Ediție îngrijita, note și prefață de Leon Volovici și Remus Zâstroiu. Editură
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Volovici, care și semnează și o aplicată prefață. E o idee excelentă, care restituie fericit, în sfîrșit, un segment lăsat în uitare (sau neștiut?) din publicistica românească a lui B. Fundoianu. B. Fundoianu, Iudaism și elenism. Ediție îngrijita, note și prefață de Leon Volovici și Remus Zâstroiu. Editură Hasefer, 1999.
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
ăngrijitoarei ediției, Sorina Bălănescu, care nu ezită să interpreteze critic de multe ori, lăsând deoparte detaliile de istorie literară atunci când ele nu ar aduce lumină asupra vreunui aspect special, o operă literară de asemenea calibru ar fi avut nevoie de prefață unui critic consacrat. an lipsa acestui studiu se simte an volum un aer statut de clișee și convenții ănvechite care fac din Cehov un mausoleu impozant, dar cumva depărtat și inautentic. Cehov e valoros tocmai pentru că e atât de viu
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
mai greu de trecut, pentru că avem de-a face cu un dublu filtru, ceea ce inevitabil ne poate depărta de spiritul textului original. Spre laudă să, traducătoarea Mădălina Diaconu e conștientă de situația an care se află. Mai mult decât atât, prefață și notă pe care le semnează reprezintă eforturi retorice explicite de a legitimă versiunea pe care o oferă cititorilor. an prefață, Mădălina Diaconu ași elaborează atent un ethos convingător, de cunoscătoare atât a scrierilor lui Kierkegaard, cât și a poziției
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]