5,618 matches
-
cele erotice, pînă la cele care devoalează secrete ale vieții de familie sau fapte cu iz aproape penal), picanterii din viața publică, indiscreții privind vedete ale vieții publice, toate făcute adesea într-un limbaj care lasă deoparte toate precauțiile și prejudecățile stilistice. Există printre cititorii de literatură autobiografică și unii care iau memoriile și jurnalele unor oameni celebri pentru a le servi drept manual de succes în viață. Ei speră în felul acesta să găsească formula magică menită să le netezească
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
zăbovim mai îndelung asupra primului capitol (unul dintre cele mai izbutite), consacrat viziunii lui E.Lovinescu asupra literaturii "doamnelor", frecventatoare asidue ale bine-cunoscutului cenaclu interbelic. Pasajul cu care se deschide capitolul (decupat di Acqua forte) aduce în prim plan o prejudecată curentă (și foarte persistentă, la noi), aceea a incompatibilității dintre "vocația feminină" și cea de literat(ă): "Literatura nu e în genere o vocație feminină, ci bărbătească. La noi nu se cunosc decât puține cazuri de vocație feminină - dincolo de relații
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
autobiografiilor și memoriilor contemporane", cunoscut abia acum, își așteaptă o exegeză special consacrată subiectului, cu interpretări care să-i releve noutatea, coerența, miza, subtextele și legăturile ascunse cu restul operei. Petru Dumitriu e un scriitor de redescoperit, dincolo de orice scepticisme, prejudecăți sau entuziasme necugetate (după caz). Această ediție selectivă în trei volume e un imbold de explorare a imaginii pe care o avea autorul despre sine însuși la senectute și pe care voia să o impună în ochii posterității. E partea
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
era, iată, în tinerețe un iubitor de "statui". Deci, de stabilitate. Aparenta contradicție se rezolvă de la sine, știută fiind "firea" modernității: o perioadă de veșnic tangaj în jurul unui "pivot". N-a fost Lovinescu singurul care să încerce o "obiectivare", dincolo de prejudecăți, a etalonului unei epoci. A avut, în perioda "impresionismului", încredere în gustul propriu, călăuzitor. A căutat, apoi, instrumente mai sigure de "abord". A încercat, totuși, să rămînă, în vremuri în care sauve qui peut, un om de nuanțe. Pînă la
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
burete pentru franceza spre care domnitorii fanarioți își îndrumau odraslele. Faptul că Sebastian Reichmann scrie poezie în franceză, după ce a scris în română, trebuie considerat absolut normal din perspectiva pe care am sugerat-o în editorialul meu. Trebuie doar înfrîntă prejudecata limbii materne a poetului. Ivo Matici îmi spunea, acum vreo 30 de ani, că libertatea poetului trebuie să fie atît de mare încît el să-și poată alege limba maternă.
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
despre înlocuirea unui exces printr-altul. Despărțirea de caducitatea proletcultistă, fals impunătoare în solemnitatea sa de butaforie de foarte proastă calitate, a fost marcată de agregarea rapidă a altei solemnități, de o defilare a unor vorbe "mari", pretins eliberatoare de prejudecăți, a unor concepte cosmice, încolonate într-un marș, pe domeniile, pînă atunci interzise, ale absconsității și misterelor ultime: "Nichita devine peste noapte un mentor spiritual și, împreună cu discipolii săi, în doar cîțiva ani, schimbă relieful literar al spațiului carpato-danubian. În locul
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
Groza, Ana Pauker, aparent și Silviu Brucan (în persoana unui tînăr ziarist care e în mod deosebit antipatic și lipsit de scrupule). Observațiile lui Dunham privitor la aceste personaje istorice sînt interesante pentru că vin din partea cuiva care îi privește fără prejudecăți, fără inhibițiile cuiva a cărui soartă e direct afectată de puterea celor în cauză. Cum altfel am fi putut afla că urechile lui Petru Groza erau ca niște enorme conopide? Sau că Ana Pauker avea brațe foarte lungi și umeri
Un diplomat american la București by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16039_a_17364]
-
de la constatarea că oglinda este, prin chiar esența ei, ambivalentă. Omul medieval credea, de pildă, că atunci cînd nu reflectează pe suprafața sa "nepătată" modelul divin, ea este un lăcaș al diavolului; de aici perpetuarea unui șir întreg de superstiții, prejudecăți, reprezentări alegorice ale păcatului, grefate pe o teroare ancestrală în fața a ceea ce este necunoscut și nestăpînit, în fața lumii de fantasme, de spectre, de temeri și dorințe trezite la viață de suprafața ei netedă. Chiar și mai tîrziu, după ce știința optică
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
d.) care au călătorit în străinătate, s-au familiarizat cu mediile academice de acolo, au parcurs experiența adaptării la altă cultură și mai cu seamă la altă civilizație, pe scurt sînt, cel puțin teoretic, în măsură să clatine multe din prejudecățile și stereotipiile autohtone (ale "stîngozaurilor valahi", după formula inspirată a lui Silviu Lupașcu). "Cum a fost?", "Cum au fost primiți de colegii de dincolo?", "Cum au receptat șocul cultural invers al întoarcerii acasă?" sînt întrebări la care, cu o doză
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
iarăși, că montarea va împărți lumea în două: clasici și moderni. Nu e nimic rău în asta. Dinamica pe care o naște un spectacol, discuțiile serioase și argumentate pro și contra, vîlva sînt semnul că am fost dislocați din inerții, prejudecăți, formule de receptare. Este un Hamlet modern, neconvențional, valabil oricînd și oriunde, dincolo de frontiere geografice, culturale sau temporale, o montare în care parcă fiecare din echipă încearcă să se redescopere, să se vadă altfel, să se utilizeze în altă manieră
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
dedată la gustul plăcerii. De aceea este și mai spectaculoasă evoluția ei spre patologic, cauza înnebunirii ei fiind în ceilalți. Pentru fiecare situație, relație, încrengătură de raporturi, regizorul găsește, parcă, soluția cea mai logică și firească, dacă ai trecut pragul prejudecăților. De fapt, Vlad Mugur pledează, încă o dată, pentru libertatea gîndirii și decorsetarea receptării. Soluția pentru monologul lui Hamlet este superbă, în cel mai profund spirit teatral. Prințul pare unul dintre actorii trupei sosite la castel. Ei repetă o piesă, dar
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
vor zâmbi. Mărturisesc: viciul, câteodată, la firile înzestrate cu o minte și cu o sensibilitate ieșite din comun, și atât de neliniștite, poate fi depășit. O discuție ce revenea, după ce ne cunoscuserăm, se referea asupra homosexualității. La început, cu o prejudecată trainic instalată, încercam să-l combat; până ce onestitatea absolută a lui Nego mă dezarmase. El era unul dintre acei puțini care nu-și ascund viciul; care recunoștea imediat că avea meteahna mult-hulită și de care pătimiseră o bună parte din
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
și multă dragoste în a (re)privi lumea. A. Mocanu întâlnește inefabilul vieții dezvăluindu-i superbia pentru că privește în jur cu ochii unui copil curios și gata a râde din toată inima la cea mai mică "întâmplare". Fără a avea prejudecata incompatibilității unor valori și interogații cu o anumită categorie de obiecte și ființe din regnuri "minore", Aurelia Mocanu își transformă cu ușurință povestirile în adevărate poeme despre o lume în filigran. Ibrișim este răspunsul la întrebarea " Unde fugim de-acasă
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
drept motto, în fruntea Elogiului infinitului (acesta e titlul: L'éloge de l'infini), cîteva cuvinte din Clausewitz. Te întrebi pe cine, dintre telespectatori, interesează dacă Picasso, Joyce ori Webern au trebuit să se bată cu opinia publică sau cu prejudecata ca să acrediteze o concepție nouă de pictură, de roman sau de muzică. Probabil că astfel de telespectatori există. Și ei se uită nu la emisiuni de fotbal, ci de literatură. Era să zic: ca mine. Dar eu mă uit și
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16091_a_17416]
-
cantitate de curent electric pe care o produce o astfel de hidrocentrală națională cu unic (sau destul de singur) beneficiar. Pentru a rămîne vocea unui public atît de larg, Cristian Tudor Popescu are nevoie să rămînă în cadrele unui set de prejudecăți, care nu sînt doar culturale, cum observa Andrei Pleșu. Sînt prejudecăți în sensul în care autorul trebuie să rămînă undeva în zona inteligibilului comun, să consune cu urechea oricărui cititor, să nu rănească prin nonconformism. Cristian Tudor Popescu știe să
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
hidrocentrală națională cu unic (sau destul de singur) beneficiar. Pentru a rămîne vocea unui public atît de larg, Cristian Tudor Popescu are nevoie să rămînă în cadrele unui set de prejudecăți, care nu sînt doar culturale, cum observa Andrei Pleșu. Sînt prejudecăți în sensul în care autorul trebuie să rămînă undeva în zona inteligibilului comun, să consune cu urechea oricărui cititor, să nu rănească prin nonconformism. Cristian Tudor Popescu știe să rămînă, în curajul său, un conformist și să rostească banalitățile necesare
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
zgomote. Sau poate de cei care nu acceptă că în aceste licee, în care unii dintre copiii cei mai talentați sînt țigani, nu există probleme interetnice. Lăutărimea - adică și profesorii și elevii - nu se lasă manevrată de presiunile și de prejudecățile din mass-media și dintr-o parte a opiniei publice, ci își vede senină de treabă, fără prejudecăți etnice, și cu cartea și cu instrumentul.
Cultura și munca micilor "lăutari" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16122_a_17447]
-
cei mai talentați sînt țigani, nu există probleme interetnice. Lăutărimea - adică și profesorii și elevii - nu se lasă manevrată de presiunile și de prejudecățile din mass-media și dintr-o parte a opiniei publice, ci își vede senină de treabă, fără prejudecăți etnice, și cu cartea și cu instrumentul.
Cultura și munca micilor "lăutari" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16122_a_17447]
-
kitsch, într-un stat care să garanteze ordinea socială: "Departe de a avea ca model pe "eroul revoluționar", toată lumea aceasta împăcată și resemnată se orienta integral după ce îi rămăsese în minte din mentalitatea vechii burghezii, înlăturate de "Istorie"". O altă prejudecată pe care o combate cu tărie Alexandru George este cea a perenității marxismului, care, după cum socotesc unii pînă la ceasul de față, ar trebui judecat nu după eșecurile sale catastrofale și după monstruoasele crime ce le-a comis, ci după
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
119 000 lei. Breviarul amorului Autorul cărții este unul dintre cei mai eminenți orientaliști ai secolului al XX-lea. S-a convertit la hinduism, a studiat hindi, sanscrita, filozofia și muzica indiană. Lucrarea întreprinde un studiu sistematic și lipsit de prejudecăți al tuturor aspectelor esențiale ale existenței umane. Kama Sutra completează printr-o teorie a iubirii, a sexualității și a plăcerii, tratatele de politică, de economie și de morală. Alain Daniélou: Kama Sutra - Breviarul amorului de Vâtsyâyana. Pro Editură și Tipografie
Agenda2003-19-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281000_a_282329]
-
suflete de slugă. Vă voi spune de ce acest om este periculos și de ce nu cred că trebuie să stăm să fim călcați în picioare", a spus Mihai Gâdea la Antena 3. "Populații uriașe vor fi tentate să creadă astfel de prejudecăți. Nu s-a găsit nimeni în Marea Britanie să îi spună lui Nigel Farage că este un nemernic și un rasist? Credeți că a fost cineva? Să știți că a fost. Este vorba despre vicepremierul Marii Britanii. L-a pus la punct
Gâdea: Mi se pare de o GRAVITATE URIAȘĂ. Sunt INDIGNAT by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28018_a_29343]
-
presei este o obișnuință tristă, devenită politică oficială. Crâșnea a spus despre cei care au elaborat proiectul de Strategie de Apărare a Țarii că lasă impresia că presa este un inamic public. Aceasta a mai spus că proiectul este rezultatul prejudecăților celor de la putere, fiindu-le mai comod să nu admită că în România se face și presa corectă, onestă și profesionistă. Crâșnea a declarat că se așteaptă ca asupra presei să existe în continuare, ostilități instituționalizate.
Indira Crasnea crede că incriminarea presei este o politică oficială () [Corola-journal/Journalistic/28061_a_29386]
-
ultimii ani, însă, la fiecare aniversare a Unirii Principatelor, fostul hotel „Trompeta“ este loc de pelerinaj. Genealogie și legendă Cercetând arborele genealogic al familiei Cuza - cu avantajul pe care și-l recunoaște, de a se fi aplecat asupra temei fără prejudecăți -, istoricul A.D. Xenopol scria la 1903 că această familie trebuie să fi fost originară din satul Cuza sau Cues, în Lorena, lângă râul Mosela, unde este pomenit un cardinal Nicolae Cuza (Cuzanus), născut la 1401. Interesant a fost că acest
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
ce ținea de ars ludi, însă, de data aceasta, fără a dezminți cavalerismul ancestral al bărbaților neamului său, remarcând generos că femeile ruse (după cum le văzuse în foaierul circului) ar fi mai emancipate decât italiencele aflate încă în mrejele multor prejudecăți, conchizând: „În genere, pe mine Rusia mă și uimește, mă și încântă cu atâtea contraste pe care le conține. Barbarie, estul sălbatic în concomitență cu o tehnică desăvârșită, cu ultimul cuvânt al științei”. [...] La Moscova, mai vizitează și un bazar
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
noi, Dumnezeu a încremenit atunci curcubeul pe chipurile sfinților din icoane. Sticlara Când pronunți cuvântul „vitraliu”, gândul te duce, instinctiv, la ideea că realizatorul acestuia nu poate fi decât un bărbat. Nimic mai fals. Simona Bolog a trecut peste asemenea prejudecăți păguboase. Fascinată încă din copilărie de vitraliile bisericii romano-catolice din Piața Nicolae Bălcescu din Timișoara, a luat atunci la rând lăcașele de cult din orașul de pe Bega. Simona este absolventă a secției „Sticlărie” a Facultății de Chimie din Timișoara. Proiectul
Agenda2003-11-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280808_a_282137]