3,896 matches
-
a ajutat pe Goethe la scrierea autobiografiei Din viața mea. Poezie și adevăr, sau Sylvie von Ziegesar, o aleasă cunoscătoare de artă; nu în ultimul rând, Käthchen Schönkopf, cea dintâi copilă pe care o admirase în prima tinerețe, pe când asculta prelegerile despre poezie ale lui Christian Fürchtegott Gellert. Toate aceste „ocazii” în care și-a cheltuit talentul de a fi îndrăgostit (vădind totuși un egoism nu tocmai lăudabil, „egoismul geniului”) i-au părut lui Goethe căi de a atinge imposibilul, de
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
dintre cele mai impunătoare izbânzi ale școlii lingvistice din România. Cercetările întreprinse, în țară și străinătate, privitoare la realizarea unui Atlas lingvistic român sunt temeinice și s-au concretizat în câteva tomuri ce stau mărturie înțelegerii profunde a lecțiilor și prelegerilor universitare pe care le-a audiat și însușit la Sorbona și la École des Hautes Études din Paris. Gândurile acestea mi-au fost sugerate de lectura unor epistole ale lui Sever Pop trimise din exil lui Ovid Densușianu, Ioan Bianu
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
să-și retușeze unele erori inerente ale începutului, să facă lecturi din marile literaturi și, mai ales, sfătuind-o să scrie firesc, concret și să evite, întotdeauna, abstractizările. Epistola ce se publică acum, întâia oară, se constituie într-o excelentă prelegere de teorie și estetică literară, în care George Topîrceanu, profund cunoscător al limbii literare și al psihologiei cititorului, îi comunică scriitoarei Sandra Cotovu unele norme, reguli, tehnici și metode de elaborare a unei proze cât mai convingătoare și, evident, citibile
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
semn de pace, din perplexitatea în fața noilor elite, și a comportamentului celor, până mai ieri, părtași la o altă lume, la o altă filosofie. Alice Voinescu, vorbitoarea în public, conferențiara seducătoare (deși nu-i prilej să nu-și reproșeze uscăciunea prelegerilor ei), trăiește, aproape cronometrându-le, cu toate că vine un timp când însemnările se răresc, până la a fi doar câteva presărate pe un an întreg, două degradări. Slăbiciunea biologică, lăsând urme în stima de sine, lipsa de milă pentru cum îmbătrânește, prin
Fleacuri și nenorociri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2923_a_4248]
-
Della poesia popolare rumena și cu un ciclu de articole purtînd titlul generic Considerațiuni generale asupra literaturilor neolatine care prefațează chemarea să, în 1878, la Catedră de Istoria Literaturilor Neolatine de la Universitatea din București, prilej cu care va țipari și prelegerea inaugurală a cursului sau, Utilitatea studiilor neolatine în România. În același an semnează, alături de Marc^ Antonio Canini, F. Bruzzesi, dr. V. Morini și Enrico Croce, un manifest prin care se pronunța în favoarea colonizării italienilor în Dobrogea realipita României. Profesorul este
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
are umor, sfătoșenia lui fiind doctă, fără urmă de intuiție a fermenților sarcastici ce dospesc în creierul omenesc. Cînd vezi atîta cochetărie duioasă, nu poți să nu-ți amintești de aerul ticăit cu care își citea, plicticos pînă la răpunere, prelegerile în fața studenților. E aici o încetineală cronică însoțită de o candoare care sfîrșește prin a te indispune estetic. Rămîne întrebarea dacă aerul acesta de naivitate evocatoare e simulat grație unui act voluntar de impostație artistică, Blaga intrînd în chip deliberat
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
a celui care renunță la prudență. Scopul, firește, e, cum aminteam, o desfătare. Iar într-un plan mai înalt e vorba și de un proces maieutic. Andrei Pleșu nu răspunde pur și simplu. El dă sfaturi, definește, teoretizează spontan, ține prelegeri pedagogice. Cade în monologuri socratice. Dacă Față despre față era un manual despre trăirea eficace, Din vorbă-n vorbă este o colecție de imprudențe controlate având ca temă ineficacitățile lumii contemporane. Andrei Pleșu inventariază fisurile prezentului, după ce alcătuise din fărâme
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]
-
titlurile La porțile speranței, Începutul speranței..., tipărite la Editura Arhidiecezană, Cluj, 1996. Înainte de toate, chiar și numai aceste titluri m au dus cu gândul la sensurile date speranțelor de viață și celor de dincolo de ea. M-a smuls din visare prelegerea intitulată Clima spiritului românesc din afara României, În care Constantin Groza din Kitchner punea accent pe valorile spiritului național la românii din țară și la cei din diaspora. După aprecierea vorbito rului, pământul și limba nu sunt edificatoare, dar valorile spirituale
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
știu tot, dar știu că pot să acumulez într-un termen rezonabil cunoștințele necesare. Nu sunt specialist, înțeleg suficient de mult, dar într-o discuție cu un specialist înțeleg despre ce e vorba, dar nu aș putea să țin o prelegere economică", a spus Iohannis. Prim-vicepreședintele PNL a adăugat că liberalii sunt pregătiți și dornici să reintre la guvernare. Întrebat despre scenariul în care PNL nu obține 20% la europarlamentare, iar Crin Antonescu își va da demisia din funcția de
Klaus Iohannis vorbește de un plan B al liberalilor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30243_a_31568]
-
timpul studiilor universitare, la unele reviste și publicații de prestigiu și, în cele din urmă, la arhicunoscutul buletin al școlii lui Nicolae Cartojan, Cercetări literare, care l-a impus definitiv. Dan Simonescu, dascăl autentic și spirit echilibrat, a format prin intermediul prelegerilor, lecțiilor și seminariilor universitare, precum și prin contribuțiile și cărțile sale, o sumă notabilă de discipoli ce se cuvin a fi menționați: Corneliu Dima Drăgan, Ion Stoica, Mihail M. Robea, Gheorghe Buluță, George Corbu, Tudor Nedelcea, Victor Petrescu, Nedelcu Oprea, Mircea
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
dominat de cursul despre „Goticul german“ al lui Paatz și de un seminar despre Platon al lui Picht. În sfîrșit, în al patrulea semestru (semestrul VIII) există un curs de o oră al lui Schuchardt despre „Templul grec“ și o prelegere de trei ore a profesorului Nestlé despre Sofocle. În afara cursurilor și seminarelor de filozofie ale lui Heidegger și a seminarului platonician, secțiunea filozofică mai cuprinde, în semestrul V, un curs sintetic de două ore despre „Istoria filozofiei moderne“ cu profesorul
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
în privința lui „a gîndi“. Aceste pagini reprezintă prima parte a prefeței la volumul: Alexandru Dragomir, Crase banalități metafizice, în curs de apariție la Editura Humanitas. Partea a doua a prefeței relatează întîlnirea lui cu elevii lui Noica, după 1985 și prelegerile private pe care acesta le-a ținut. Crase banalități metafizice, care va apărea în luna februarie a acestui an, strînge laolaltă prelegerile păstrate din perioada 1985-2000. Alexandru Dragomir a murit în anul 2002.
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
la Editura Humanitas. Partea a doua a prefeței relatează întîlnirea lui cu elevii lui Noica, după 1985 și prelegerile private pe care acesta le-a ținut. Crase banalități metafizice, care va apărea în luna februarie a acestui an, strînge laolaltă prelegerile păstrate din perioada 1985-2000. Alexandru Dragomir a murit în anul 2002.
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
toți și toți pentru unu) și ingenioase libertăți ale spiritului, la limita extravaganțelor. Din trecerea în revistă a multiplelor "escapade" își va trage substanța viitoarea carte de amintiri, Născut în '02. Din una în alta, conversația se convertea în însuflețite prelegeri despre meritele unor personalități nici astăzi cunoscute, cum ar trebui: regizorul de teatru Armand Pascal (cumnat cu Fundoianu), scenaristul și realizatorul de film Henri Gad, cel implicat anterior în "bătălia" pentru Jocul ielelor, înfocat aliat al lui Camil Petrescu. Aglomera
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
București a decernat profesorului Marco Cugno din Torino, în semn de prețuire pentru întreaga sa activitate didactică, științifică și de traducător, dedicată răspîndirii limbii și literaturii române în Italia, titlul de Profesor Honoris Causa. A fost ocazia pentru o minunată prelegere despre Arghezi, dar și pentru o impresionantă manifestare de admirație și simpatie din partea sălii.
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
fascist al lui Mussolini După ce a transformat în 1921 Asociația să pentru Studiul și Reforma Socială în Institutul Social Român, Gusti a organizat seria de conferințe publice despre proiectul liberal de Constituție și despre Doctrinele partidelor 22. În 1922, în prelegerea să de la ISR, Gusti a analizat fascismul italian pe care l-a definit ca fiind un "experiment sugestiv al laboratorului politic al epocii", un partid de proporții și de succes. Gusti atrăgea atenția asupra programului politic al acestui nou venit
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
că "iubirea aprinsă de patrie", capabil să atragă în rândurile sale reprezentanți ai tuturor categoriilor sociale pe care ii organizează militar împotriva autorității statului liberal care se dovedea incapabil a se impune invaziei misticismului social venit din Rusia. Deși în prelegerea să despre partide Gusti sublinia semnificația, la acea dată, în anul preluării puterii de către Mussolini, acestui experiment politic destul de inedit, așa cum am remarcat și cu alte prilejuri, Gusti nu a introdus niciodată după această prelegere în sistemul său Sociologie, Politica
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
venit din Rusia. Deși în prelegerea să despre partide Gusti sublinia semnificația, la acea dată, în anul preluării puterii de către Mussolini, acestui experiment politic destul de inedit, așa cum am remarcat și cu alte prilejuri, Gusti nu a introdus niciodată după această prelegere în sistemul său Sociologie, Politica, Etică, în opera sau în acțiunile sale doctrina fascista 26. În prelegerea să de la ISR Gusti propunea o clasificare a partidelor politice. Sociologul identifica două tipuri de partide: partidele cu program și partidele oportuniste. În
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
preluării puterii de către Mussolini, acestui experiment politic destul de inedit, așa cum am remarcat și cu alte prilejuri, Gusti nu a introdus niciodată după această prelegere în sistemul său Sociologie, Politica, Etică, în opera sau în acțiunile sale doctrina fascista 26. În prelegerea să de la ISR Gusti propunea o clasificare a partidelor politice. Sociologul identifica două tipuri de partide: partidele cu program și partidele oportuniste. În definiția lui Gusti partidul fascist italian intra în categoria partidului cu program fundamentat pe o anumită ideologie
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ideologie, pe un program politic și în acest mod explică el și entuziasmul popular în legătură cu formațiunea lui Mussolini. Această a fost, de altfel, singura remarcă publică a lui Gusti despre fascismul italian. A fost suficient să reiau acest citat din prelegerea lui Gusti din 1922 în revistă Leș Études Sociales 27 pentru că sociologului român să i se reproșeze de către cercetătoarea Rose-Marie Lagrave adeziunea să relativă la fascismul românesc emergent, perceput că o nouă oferta politică printre altele: "Cette absence de fonction
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Editura Corint, București, 2000, p. 12. 21 Zoltán Rostás, Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București, 2003, pp. 5-6. 22 Dimitrie Gusti, Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului politic (extras din vol. Doctrinele partidelor politice: 19 prelegeri publice organizate de ISR), Editura Cultură Națională, București, 1922. 23 Idem, "Doctrinele partidelor politice: 19 prelegeri publice organizate de ISR", Arhiva pentru Știință și Reforma Socială, ăn V, Editura Institutul Social Român, Cultura Națională, București, 1924b, pp. 8-9. 24 Mihai
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Editura Paideia, București, 2003, pp. 5-6. 22 Dimitrie Gusti, Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului politic (extras din vol. Doctrinele partidelor politice: 19 prelegeri publice organizate de ISR), Editura Cultură Națională, București, 1922. 23 Idem, "Doctrinele partidelor politice: 19 prelegeri publice organizate de ISR", Arhiva pentru Știință și Reforma Socială, ăn V, Editura Institutul Social Român, Cultura Națională, București, 1924b, pp. 8-9. 24 Mihai Chioveanu, Fetele fascismului. Politică, ideologie și scrisul istoric în secolul XX, Editura Universității din București, 2005
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Dimitrie, Andrei Bârseanu și naționalismul. Discurs rostit în ședința solemnă la 9 iunie 1924 sub președinția de onoare a M.S. Regelui de C. Rădulescu-Motru, cu răspuns de Dimitrie Gusti, Editura Cultură Națională, București, 1924a. GUSTI, Dimitrie, "Doctrinele partidelor politice: 19 prelegeri publice organizate de ISR", în Arhiva pentru Știință și Reforma Socială, ăn V, Editura Institutul Social Român, Cultura Națională, București, 1924b. GUSTI, Dimitrie, Fundația Culturală Regală "Principele Carol", 1934-1938, p. XXIII, p. XXXI, Tipografia Fundației "Principele Carol", 1938. HEINEN, Armin
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
care susțin învățarea permanentă"24. Acumularea competențelor de către elevi în procesul de predare-învățare a istoriei se realizează cu ajutorul activităților la clasa, bazate pe metode educaționale. În cazul disciplinei istorie, metodele tradiționale, folosite preponderent în învățământul clasic, erau cele expozitive (expunerea, prelegerea, explicația, demonstrația, povestirea). Ele au fost criticate chiar de autori din domeniul didacticii istoriei deoarece sunt centrate pe profesor, elevul fiind un receptor pasiv al informației (el nu participă la elaborarea cunoștințelor), iar profesorul nu are posibilitatea de a constata
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
metafizicii moravurilor, pp. 39, 46-47; Kant, Critică rațiunii practice, p. 176. 12 Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, pp. 11-12. 13 Immanuel Kant, Logica generală, traducere de Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1985, p. 78. 14 G. W. F. Hegel, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, p. 603. 15 G. W. F. Hegel, Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966, p. 44
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]