6,649 matches
-
M. Măneanu, Obiecte de cult creștin în Colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier, Drobeta, XI-XII, p.448- găsim un pomelnc pe o cruce de lemn, datat(1837). provenit de la preotul și cunoscutul folclorist Gh.Dumitrescu Bistrița, din Mehedinți. 6.Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.biserici.org 7. Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.protoieriavaslui.ro 8. Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.biserici.org; Andi Daschievici, Pietrele funerare de la Rediu-Mitropoliei, Bibliotecă publică Popricani, http:// www.monumenteiași.ro
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
pe o cruce de lemn, datat(1837). provenit de la preotul și cunoscutul folclorist Gh.Dumitrescu Bistrița, din Mehedinți. 6.Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.biserici.org 7. Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.protoieriavaslui.ro 8. Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.biserici.org; Andi Daschievici, Pietrele funerare de la Rediu-Mitropoliei, Bibliotecă publică Popricani, http:// www.monumenteiași.ro 9.www.biserici.org 10. Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.biserici.org 11.Varvară Magdalena Măneanu,Ceramică zgrafitatădin
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
progenituri spre a forma corect ego-ul adică conștiința de sine. Durata de conviețuire necesară ar fi de minimum 5 luni în care mama de adopție să trăiască în mediu prietenos cu mama fizică. Obiceiurile și cutumele casei trebuie acceptate și preluate efectiv de mama fizică, inclusiv alimentația. Conviețuirea în condiții egale, nu similare, a mamei fizice cu aceea de adopție micșorează la minim riscurile nereușitei. Riscuri genetice tot mai pot rămâne, dar eventuala cunoaștere al tatălui dovedit genetic ar mări și
EDUCAŢIA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347836_a_349165]
-
rușine. Mi-e foarte rușine! Aș putea însă să mă ascund. Nu m-ar ști nimeni. Apoi, rușinea aceasta e una transmisibilă, deci numai ca simțire, adică nu e generată de o faptă săvârșită de mine. E doar o stare preluată parțial de la colega mea de branșă de la București, care (săraca!) nu putea duce singură aceasta povară. Jena aceasta n-ar trebui să mă atingă și dintr-un alt motiv: sunt pensionar. Dar argumentul acesta nu e infailibil. Oare n-am
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
septembrie anul 1997, a fost aprobat statutul “Uniunii Comunităților Evreiești mesianici “. 11. Legislație și practici de restituire a bunurilor bisericești în statele ex-comuniste europene În majoritatea statelor ex-comuniste din Europa au fost adoptate legi și hotărâri privind retrocedarea proprietăților bisericești preluate, confiscate, naționalizate sau ridicate în orice mod de regimurile impuse de Moscova. În multe dintre aceste țări procesul de retrocedare a fost încheiat. În Cehia, Legile 298/1990 și 338/1991 reglementează retrocedarea unor proprietăți ce au aparținut ordinelor religioase
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
folosească dialectul local. Pentru ca un om matur să fie eficient în munca sa este necesar ca sufletul său să cunoască și să admită principalele caracteristici ale locului de muncă. Obișnuit se pronunță „să fie calificat”. Numai în acest caz responsabilitatea preluată este acoperită și de răspundere. În prezent „rumânul” se simte calificat simultan în toate îndeletnicirile, de aceea răspunderea este sistematic pasată acarului Păun chiar la nivel ministerial. Nu mai zic de simpli funcționari care cer semnături peste semnături ca nu
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
impostură s-a strecurat prin exprimările poetice exotice, împrumutate cam prea grăbit, fără prea multă înțelegere a fenomenului.Dar cel mai mult mi-au plăcut pentadele frumos definite ca: „Acolo unde petalele cad, cifra cinci devine o variabilă necesară”. Termenul, preluat și adaptat (Pentadă; greacă: Cinci, conștientizarea, este un termen pentru un grup de cinci sau ceva care are cinci componente) devine matricea unor poezii de o tulburătoare frumusețe, dar și motivul unor teme de reflexie, un exercițiu spiritual absolut necesar
MISTERIOSUL ZBOR AL PENTADELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345435_a_346764]
-
iubirii mistuitoare. Pentru sufletul feminin îndrăgostit, autoarea devine Galateea, ce-l modelează pe Pygmalion, într-o inversare de roluri, căci în fața lui Dumnezeu și a Iubirii nu trebuie să ne rușinăm de ceea ce simțim. Adrian Botez, în sonetul XXII (numerotare preluată, poate, de la Shakespeare sau V. Voiculescu), își declară ființa îndrăgostită ca fiind plămădită din cântec de privighetoare, cântăreața dorului de noapte și din gingășia și parfumul florilor într-o lungă așteptare, ce poate atinge nemarginile timpului. Cristina Ștefan scrie în
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
menadelor care îl sfâșie, capul său urmând să plutească pe mare cântând în continuare, îmblânzind valurile, așa cum se întâmplase în timpul expediției argonauților care îl luaseră cu ei pe Orfeu, spre a îmblânzi apele și stâncile din drumul lor. Tragica poveste preluată și de Elena Armenescu, versificată onest și sensibil, induce credința, între altele, că cel ce cutează cu ardoare spre piscul greu, nevăzut și enigmatic al poeziei, poate fi luat nesperat și miraculos sub ocrotirea lui Orfeu: „Fără ducerea mea voită
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
Moș Ajun” (Cântec de Crăciun) Gazdele sunt îndemnate să se pregătească pentru a-l primi pe Domnul în curățenie și îmbelșugare „Casa să v-o măturați”, „Masa să v-o încărcați”. (Sus boieri!) În colindele analizate, pot fi întâlnite aspecte preluate din textele biblice, precum: locul nașterii, steaua călăuzitoare, căutarea pruncului de către Irod, botezul purificator în apa Iordanului de către Ion „cel prea curat,” scopul venirii lui Iisus pe lume. În colinda religioasă Iisus apare în dublă ipostază, de fiu al Domnului
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
Gh. Efrim nu ignoră nici Cântecele de sărbători pentru copii, colindeții, cum ar fi: „O ce veste minunată”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Domn, Domn să-nălțăm”, „Steaua sus răsare” etc. Într-un subcapitol sunt preluate - cu acordul autorului, profesor Ion Piloiu - începutul melodiei la câteva colinde (cu notele pe portativ) din lucrarea acestuia „Florile dalbe”, printre care amintim: „Scoală, domn bun, nu dormire”, „Dinaintea-cestor case”, „Subt umbriță de portiță”, „Colea-n jos pe valen-n jos
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
succesiv Ființă a ființării (fapt de a fi ceva, essentia; sau simplă prezență, existentia), Ființă a naturii (res extensa) și Ființă a spiritului (res cogitans), ca mai apoi teza logicii să definească fiecare ființare prin fiindul (este-le) ei, opțiuni preluate, criticate și duse mai departe, după Georg Wilhelm Friedrich Hegel și Søren Kierkegaard (sec. al XIX-lea), de fenomenologia secolului trecut, aflată sub semnul lui Martin Heidegger și al lui Jean-Paul Sartre. Neîndoielnic că originea unor idei filosofice, a unor
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
columne de clipe rădăcini de abis reclădite din fum de rășină tămâie și descopăr că uit cum mă cheamă fiorul din Umbră El una cu Totul e Unul cu Gândul Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b.29.09.2013 (A.D.) pe pagina personală https://www.facebook.com/pages/Pavel-Sofian/677211958978138?fref=photo Referință Bibliografică: Poem hieratic XVIII Toamna aprinsă de frunze / David Sofianis : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POEM HIERATIC XVIII TOAMNA APRINSĂ DE FRUNZE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372203_a_373532]
-
de Aur ce e plin de adâncă Iubire acesta e zelul poeticei lire psaltirică taină și blândă când slujiți Adevărul în sine ne facem împreună zidire Lumină Chemare și Sfântă Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet Referință Bibliografică: Poem hieratic XVIII Sânzienele nopții / David Sofianis : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1633, Anul V, 21 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 David Sofianis : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
POEM HIERATIC XVIII SÂNZIENELE NOPŢII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379681_a_381010]
-
țări din stele aprigă salbă isihică divină cereasă adiere așa în veșnicie dansează două pene purtate de miruri mirări ce si-au regăsit cordial mântuirea în Methapoesis tărâmul eternelor plăsmuiri Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b. 7.09.2014 (A.D.) pe pagina personală https://www.facebook.com/pages/Pavel-Sofian/677211958978138?fref=photo Referință Bibliografică: Dialoguri Hieratice XXII- Măiastra cu pene de aur / David Sofianis : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DIALOGURI HIERATICE XXII- MĂIASTRA CU PENE DE AUR de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374773_a_376102]
-
ce sculptează tainic prin oameni Muzica Magna Melosul Universal doar Lui închinat Celui a.dor.at plămădit cu Patos sublim din ne.materia Sa preferată Lumina lină a Sfintei Slave... Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet Referință Bibliografică: Poem Hieratic XXXVII Simf.eonica(Simfonia întru devenire) / David Sofianis : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1612, Anul V, 31 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 David Sofianis : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
POEM HIERATIC XXXVII SIMF.EONICA(SIMFONIA ÎNTRU DEVENIRE) de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377792_a_379121]
-
acest aspect referitor la satisfacerea necesităților într-un anumit grad este cel mai important în definirea calității. Din definițiile relatate mai sus nu reiese necesitatea satisfacerii și a altor categorii de cerințe și anume a celor de reglementare. Directivele europene preluate sau în curs de preluare de către țara noastră, impun și respectarea unor astfel de cerințe, care, de cele mai multe ori nu sunt cunoscute de către consumatori dar ar trebui respectate de către producători și prestatori în procesul realizării calității (ex: restricții referitoare la
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
nespeculativ, alături de milioanele cu memorie lungă, peste mormintele știute și neștiute ale genocidului comunist. 4 decembrie Dej (dar și comitetul central, dar și ceilalți, în jos, pe scara șmecher-proletară) prefera, în "vizitele de lucru", tunica și șapca, dumnezeu știe de unde preluate, probabil din dubioase lumpen-mao-leninisto-troțkiste medii subversive. Perfida coborîre la nivelul maselor intra în practica celui mai odios partid inventat vreodată. Costumarea specială a fost practicată cu și mai histrionică regie de urmașul lui Ghiță Dej, un Ceaușescu mai complicat și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
făcut! Bine le-a făcut! 21 septembrie Sub înaltul patronaj... Formulă subțire la origini, preluată abuziv de grosierii comuniști și exacerbată sub pantofarul epocii de aur. Conținînd, de altfel, o flagrantă contradicție în termeni, dacă juxtapunem rădăcina "patron" colectivismului plebeian. Preluată, la rîndu-i, de moștenitoarea directă, actuala administrație neocomunistă, și aplicată, indistinct, unde vrei și unde nu vrei, sub zîmbetul paternel al unui Iliescu ce vrea să ne convingă că fanul lui din mulțime, care acum cinci ani urla ceva cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și alarme. Aceleași care excedează, doar după doi-trei ani, completele de judecată cu răcnetele motivelor de divorț. "Strigătul" nordicului Edvard Munch (1863-1944) e biet scîncet pe lîngă ororile urlate de insurgenții frescangii mexicani Siqueiros, Orozco, Rivera, la începutul secolului XX. Preluate, nemestecat, via Moscova, de-ai noștri artiști ai poporului și care, și-acum, ne-ațin calea pe... magistralele epocilor de aur. De cîte ori dau, în bibliotecă, peste romanul emblematic al lui William Faulkner (1897-1962), Zgomotul și furia, simt cartea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
NARAȚIUNE PRIMARĂ, VOCE. intelect [dianoia]. Vezi JUDECATĂ. ¶Aristotle 1968 [1965]. inteligență centrală [central intelligence]. Vezi CONȘTIINȚĂ CENTRALĂ. H. James 1972. intercalare [intercalation]. Vezi INSERȚIE. ¶Greimas, Courtés 1982. intertext [intertext]. 1. Un text (sau set de texte) care este citat, rescris, preluat, sau în genere transformat de un alt text, și care-i oferă acestuia din urmă un înțeles. Odiseea lui Homer e unul din intertextele pentru Ulise de Joyce, iar INTERTEXTUALITATEA se nutrește din relația între cele două. După părerea influentă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
momentul când Principatele Române intră ferm și ireversibil în sistemul (dacă se poate spune, și se poate spune dacă ne referim la desăvârșirea procesului) politic continental, pentru ca apoi curente ale culturii și ideologiei occidentale să nu fie pur și simplu preluate aici, ci prelucrate și adaptate specificului național sau regional, fie și cu o tentă anacronică. Invocând moravurile, nu puțini au fost cei care au socotit mai nimerit să plaseze, sub acest raport, sud-estul continentului în Asia. Ce-i drept, turpitudinile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
conjuge faptele cu fruntașii emigrației polone. Pe măsură ce revoluția europeană se extindea, cauza polonă se impunea cu o tot mai vădită pregnanță. La 16 mai 1848, Jules de Goncourt privea la defilarea muncitorilor parizieni care scandau, printre altele, „Trăiască Polonia !”, lozincă preluată și de vreo cincizeci de membri ai gărzii mobile în Franța, în statele italiene și cele germane, în Austria, Ungaria și țările române, chestiunea poloneză era strâns legată de cauza revoluției. La 8 aprilie 1848, „Gazeta Transilvaniei” nr. 29, publica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să fie modificată, în baza noilor prevederi ale Constituției, și să includă prevederile necesare asigurării participării și alegerii cetățenilor țărilor membre ale UE rezidenți în România. Aceste prevederi deveneau aplicabile de la data aderării. În privința alegerilor pentru Parlamentul European, acquis-ul trebuia preluat, în baza noilor prevederi ale Constituției, printr-o lege specială, care ar fi trebuit adoptată până în 2006, pentru a intra în vigoare la aderare. Libera circulație a lucrătorilor România confirma că, până la aderare, nu vor mai exista prevederi contrare acquis-ului
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în regulamente care au aplicabilitate directă în legislația națională de la data aderării. Totodată, urmare a angajamentului României de a lua toate măsurile necesare pentru aplicarea în întregime a acquis-ului de la data aderării, o parte din prevederile regulamentelor au fost deja preluate, proces care urma să fie continuat până la 1 ianuarie 2007. Baza implementării instrumentelor structurale a fost stabilită prin mecanismele financiare, instituționale și organizaționale create pentru implementarea fondurilor de pre-aderare. Astfel, Legea nr. 151/1998, privind dezvoltarea regională, a creat baza
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]