631 matches
-
Kiev (1984-1986). Reîntors în Republica Moldova, este numit președinte al Comitetului Executiv al Sovietului raional Ciocana (1986-1991). După proclamarea independenței Republicii Moldova în anul 1991 a fost pretor al sectorului Ciocana din municipiul Chișinău (1991-1993), prim-viceprimar al municipiului Chișinău (1993-1995); ulterior pretor al sectorului Râșcani (1999-2003) din municipiul Chișinău. În paralel, între anii 1990-1993 a fost și deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În calitate de ales al poporului în primul Parlament al Republicii Moldova din anii 1990-1993, Vasile Ursu votează Declarația de Independență. În perioada 1995-1999
Vasile Ursu () [Corola-website/Science/302602_a_303931]
-
prieten. Familia sa provenea probabil din provincia română "Gallia Cisalpina" sau "Gallia Narbonensis". În timpul împăratului Vespasian, Tacit a început cariera politică tipică a unui senator ("cursus honorum"), în anul 79 d.Hr. a avut funcția de Questor, în 88 era Pretor, pentru a deveni în anul 97 Consul și în 112-113 Proconsul al provinciei Asia (Asia Mică de astăzi). În ultimele două decenii ale vietii și-a început activitatea literară și istorică iar operele sale au devenit publice după sfârșitul domniei
Tacit () [Corola-website/Science/302611_a_303940]
-
elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea și acționarea de echipe, care să devanseze trupele române”. Planul a fost pus în aplicare începând cu 9 iulie 1941. Armata a primit „ordine speciale” prin generalul Șteflea, executorul acestor ordine fiind Marele Pretor al Armatei, generalul Ion Topor . Jandarmeria a primit ordinul de "curățirea terenului" cu trei-patru zile înainte de 21 iunie 1941, în trei locuri diferite din Moldova: Roman, Fălticeni și Galați. Inspectorul general al jandarmeriei, generalul Constantin (Piki) Vasiliu, a declarat în fața
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
execute pe evrei, fie de teama consecințelor, fie că nu credeau în existența unor asemenea ordine. De exemplu, cazul maiorului Frigan din garnizoana Cetatea Albă, care nu a cunoscut "ordinele speciale" și a cerut instrucțiuni în scris pentru executarea evreilor - Pretorul Armatei a III-a, colonelul Marcel Petala, s-a deplasat la Cetatea Albă pentru a ordona personal maiorului directivele. Imediat au fost executați toți cei 3.500 de evrei care mai rămăseseră în ghetou . "Ordinele speciale" erau date direct de
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
Imediat au fost executați toți cei 3.500 de evrei care mai rămăseseră în ghetou . "Ordinele speciale" erau date direct de Ion Antonescu Armatei, Serviciului special de informații și Jandarmeriei, iar Mihai Antonescu ordona administrației civile. Executantul "ordinelor speciale", Marele pretor, generalul Ioan Topor, era direct subordonat șefului Marelui Cartier General, generalul Ilie Șteflea. Jandarmeria în cele două provincii, prin inspectorii generali, colonelul Teodor Meculescu, în Basarabia și colonelul Ioan Mânecuță, în Bucovina, era subordonată la începutul operațiunii generalului C. Vasiliu
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
ucis și decapitat din ordinul lui Gaius Marius la sfârșitul anului 87 î.Hr. Iulia, mama lui, era o fiică a lui Lucius Caesar (consul 90, cenzor 89), o altă victimă ucisă în același timp cu Marcus Antonius Orator. Tatăl său (pretor 74) a murit în anul 71 î.Hr. în timpul ce era la comanda împotriva pirateriei mediteraneene. Iulia curând s-a recăsătorit cu Publius Cornelius Lentulus (Sura) (consul 71), un eminent politician patrician și co-lider al infamei conspirații a lui Catilina. Potrivit
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
dreptul de veto asupra acțiunilor celorlaltuia și serveau alături pe un mandat de un an. Mai târziu, puterile consulilor au fost împărțite și altor magistrați care fiecare deținea o porțiune mică a puterilor inițiale ale regelui. Primul printre aceștia era pretorul, care înlătura consulilor autoritatea judiciară. Apoi a venit cenzorul, care înlătura consulilor puterea de a conduce recensământul. Cât pentru autoritatea religioasă a regelui, aceasta era împărțită între două oficii religioase: Rex Sacrorum și Pontifex Maximus. Rex Sacrorum era de jure
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
magistrat superior, care tindea să ajungă tiran, având rolul controlului reciproc din partea participanților la o magistratură egală că prestigiu și putere. Magistrații români se împărțeau în: Din perspectiva prestigiului, existau două categorii de magistrați-curuli: cei care ședeau pe scaunul curul-consulii, pretorii, edilii curul, dictatorii, magister equitum; și necuruli-chestorii, edilii plebei, tribunii plebei. Din punct de vedere al puterii deținute, erau magistrați care dețineau imperium-consulii, pretorii, dictatorii, magister equitum; și cei fără "imperium"-chestorii, censorii, edilii sau tribunii plebei. Imperium reprezenta dreptul
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
împărțeau în: Din perspectiva prestigiului, existau două categorii de magistrați-curuli: cei care ședeau pe scaunul curul-consulii, pretorii, edilii curul, dictatorii, magister equitum; și necuruli-chestorii, edilii plebei, tribunii plebei. Din punct de vedere al puterii deținute, erau magistrați care dețineau imperium-consulii, pretorii, dictatorii, magister equitum; și cei fără "imperium"-chestorii, censorii, edilii sau tribunii plebei. Imperium reprezenta dreptul de recrutare și comandă militară, atribuții administrative, civile și juridice. Cei care dispuneau de imperium puteau avea drept de arestare a nesupusilor și de
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
ani, desemnați de comițiile centuriade. Nu dispuneau de imperium, dar întocmeau recesamantul populației, organizau orașul, administrau parțial tezaurul public, întocmeau listele senatorilor și supravegheau moravurile. Censorii erau aleși dintre foștii consuli, despre care se credea că aveau o moralitate ireproșabila. Pretorul era magistrat ordinar, ales de comitia centuriada, deținea imperium, avea atribuții juridice la Romă. Supraveghea procesele și întocmea listele cu jurați. Dispunea de doi lictori la Romă și avea drept să se așeze pe scaunul curul. Din secolul III î.Hr.
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
consul. Dacă de exemplu întreaga Armata Română ieșea pe câmpul de luptă, era întotdeauna sub comanda celor doi consuli, care alternau zilele de comandă. Majoritatea celorlalte funcții erau deținute de mai mult de două persoane; în Republică târzie existau 8 pretori în fiecare an și 20 chestori. Dictatorii erau o excepție a anualității și colegialității, iar cenzorii doar a anualității. În vremuri de urgență militară era ales un singur dictator pentru un termen de 6 luni, pentru a deține singur comandă
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
avea un nume propriu de centurii pedestre, fiind în total 193 de centurii, la care se adăugau o centurie 10 centurii de călăreți și 4 centurii de meșteșugari și instrumentiști. O legiune cuprindea 6000 de soldați, condusă de un consul, pretor ori dictator. Erau înrolate trupe de italici pe post de trupe auxiliare, iar din secolul al III-lea î.Hr., a fost creată o flotă militară. Cetățenii erau înrolați pe Câmpul lui Marte. Fiecare soldați își cumpără echipamentul pe cont propriu
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
plebei. Ultima a fost abolita în 445 î.Hr., prin "Lex Canuleia". Plebeii doreau să aibă accesul la magistraturi consulare prin legile licino-sextine în 367 î.Hr. Primul consul plebeu a fost numit în 343 î.Hr., atribuțiile juridice ale consulului fiind cincedate pretorului. Obțin accesul și la colegiile religioase-cel al augurilor, prin "Lex Ogulnia" în 300 î.Hr. Deciziile plebeilor-plebiscitele, capătă valoare ded legi prin "lex Hortensia" din 287 î.Hr., si au devenit obligatorii fără acceptul senatului pentru patricieni. Italia era la început ocupată
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
cetățenesc. Punii au plătit o despăgubire substanțială de război-3200 de talanți de argint, eșalonata pe 10 ani. Au abandonat Sicilia. Exceptând regatul siracuzian, Sicilia devine română. Cum promagistratii provinciilor nu existau, guvernarea insulei revenea unui chestor naval, dublat de un pretor în 227 î.Hr., care îi era superior. Sicilia a fost convertita într-un grânar al unei Rome erijate în principala putere mediteraneană occidentală, la egalitate cu marile puteri elenistice. Înfrânta, Cartagina a trebuit să înfrunte noi dificultăți-nercebaruu care n-au
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
domină narațiunea, portretul, discursul, fiecare pasaj important conținând proverbe devenite, apoi, celebre. Cornelius Tacitus (56-117), care a fost istoric și om politic roman, și-a început cariera politică în vremea lui Domițian (81-96). A parcurs toate etapele „cursus honorum”: questor, pretor, senator, consul în 97. Ca om politic a făcut parte din opoziția senatorială față de Domițian, motiv pentru care opera sa are un profund caracter anti-imperial. A scris lucrări ca: "Dialogus de oratoribus", "De origine et situ Germanorum" (prezentare geografică, modul
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
fost un împărat roman din anul celor șase împărați. El a domnit împreună cu Balbinus. "Historia Augusta" spune că Pupienus a fost un fiu de fierar, care și-a început cariera ca centurion și mai apoi a ajuns tribun militar și pretor. Alte surse îl arată pe Pupienus ca fiul adoptiv al Pescenniei Marcellina, și servind în funcțiile de proconsul al Bithyniei, al Greciei și mai apoi al Galliei Narbonensis, asta înainte de a fi "legatus" în Iliria. La sfârșit se spune că
Pupienus () [Corola-website/Science/312192_a_313521]
-
care erau deținuți evreii deportați. Executanții au fost jandarmi și soldați români, polițiști civili ucraineni sub comanda lui Kazachievici, șeful de post din Golta, precum și un număr de civili germani locali ("Volksdeutsche"), principalul colaborator al lui Isopescu fiind Vasile Mănescu, pretorul raionului Domanevca din Transnistria. Circa 5 000 evrei bolnavi au fost înghesuiți în niște grajduri și hambare cărora li s-a dat foc și au fost arși de vii. Alți 48 000 de evrei au fost uciși cu arme de
Lagărul de concentrare Bogdanovca () [Corola-website/Science/311425_a_312754]
-
Răstignirea lui Iisus este un eveniment care a avut în secolul I, interpretat de creștini drept crucificarea lui Mesia, în persoana lui Iisus din Nazaret. Arestarea, procesul și condamnarea sa de către pretorul roman Pilat din Pont sunt descrise de cele patru evanghelii. După ce a fost condamnat la moarte, Iisus din Nazaret și-a purtat crucea până pe Dealul Golgota (Dealul Căpățânii), împreună cu alți 2 condamnați ce își duceau crucile lor. Datorită epuizării, pierderii
Răstignirea lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/312328_a_313657]
-
alte surse, 40 000 evrei ) au fost escortați de militari români aparținând batalionului nr. 10 mitraliori din divizia a 10-a infanterie, conduși de locotenent-colonelul Nicolae Deleanu (care a ucis personal circa 50 de evrei) și locotenent-colonelul de jandarmi și pretorul orașului Mihail Niculescu (poreclit „Coca-călăul”), la Dalnic, în apropierea Odessei, unde evreii au fost înghesuiți în 4 magazii. Aceste magazii au fost mai întâi mitraliate, iar ulterior incendiate pe rând cu excepția ultimei magazii care a fost minată și aruncată în
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]
-
o serie de planuri de evacuare a teritoriului dintre Prut și Nistru - planul „Tudor”, planul „Mircea” -, dar acestea urmau să fie aplicate numai în cazul în care s-ar da ordin special pentru aceasta. Operația de evacuare cădea în sarcina pretorilor, prefecților, organelor de poliție și jandarmerie. Populația civilă putea fi evacuată la ordin, dar populația minoritară nesimpatizantă (evreii) rămânea pe loc. "Faptul că li se refuza orice fel de opțiune a stârnit îngrijorare și neliniste în rândul evreilor". La 28
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
ortodox din Păuliș, Cornel Popescu, care a determinat autoritățile locale din Radna să interzică noua "sectă". În 1923, Bradin, conducător fiind al noii asociații religioase, și Dumitru Stoi, secretar general, au protestat și au cerut să fie respectată libertatea religioasă. Pretorul din Radna a trimis cererea lor prefectului județului Arad care a trimis-o Ministrului Cultelor. Un oponent mult mai influent și mai înverșunat a fost viitorul episcop al Aradului, Grigore Comșa, care îi detesta în egală măsură pe baptiști și
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
târziu, în timpul anchetei, va mărturisi că ordonanța i-a sosit noaptea, când tăierea pădurii era deja un fapt împlinit, și de aceea ar fi considerat inutil să o mai anunțe. În acest timp, Lázár i-a instruit pe locțiitorul de pretor Csehi și pe asesorul comitatului, Francisc Luca, să meargă la Stremț pentru anchetă. În dimineața zilei de 2 martie, satul, în frunte cu bătrânii care cunoșteau vechile hotare, a pornit la recuperarea pădurii. S-a tăiat un drum, marcându-se
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
împotriva lor. Stremțenii au răspuns că mai degrabă vor ține piept soldaților, decât să părăsească pădurea ocupată. În aceste împrejurări, locțiitorul judelui suprem și vicecomitele au considerat că e mai bine să plece din sat, lăsându-l acolo numai pe pretor. După plecarea celor doi, țăranii s-au dus din nou la pădure. Au dărâmat trei case de pădurari. În ziua de 5 martie, Zudor și Szálantzi au depus o nouă informare adresată lui Lázár, în care arătau că nu există
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
500 de soldați care asigurau paza podului. Se văd și azi fundațiile (refăcute de Constantin cel Mare) pe o suprafață de două hectare, cu cele patru porți laterale, cu locuințe, cazărmi, depozite de arme, străzi și în centrul castrului clădirea pretorului (comandantului) unde a poposit însuși împăratul Traian în iarna anului 105. La vest de castru, pe malul Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane; s-au găsit în ziduri cărămizi cu ștampila legiunii a V-a Macedonica, semn al datării
Castrul roman Drobeta () [Corola-website/Science/314415_a_315744]
-
A deținut pe rînd funcțiile de consilier cultural al municipiului Timișoara, secretar general al orașului, ajutor de primar, iar din 1924 avocat-șef al Timișoarei. Între 1927 și 1928 a fost deputat în Parlamentul României din partea Partidului Național Liberal și pretor în plasa Buziaș, iar între anii 1933 și 1937 a fost prefect al județului Timiș-Torontal. Între 2 noiembrie 1944 și 18 februarie 1945 a fost Subsecretar de stat în Ministerul de Interne. În perioada când a fost prefect al județului
Dimitrie Nistor () [Corola-website/Science/314840_a_316169]