12,874 matches
-
la română cerea să se exemplifice valoarea de prepoziție și de conjuncție a cuvîntului de. În finalul articolului sau, Florin Ioniță citează două enunțuri extrase din tezele viitorilor absolvenți ai ciclului obligatoriu de învătămînt: "De la acest examen eu nu am priceput nimica ca să am în minte" și "De la această școală nu se poate învăța ceva". Misterul lui Cristian Popisteanu Pentru un director de revista, cel mai substanțial omagiu postum e să nu i se simtă dispariția altfel decît prin absența semnăturii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
unii și alții pîndiți de pericolul exploziilor de gaze acumulate. Acum, ieșirea prin acel "coș", sau conducta de piatră cu vreo zece-douăzeci de trepte săpate avea loc în sus, în faza finală a "vizitei", ceea ce făcuse să-mi slăbească puterile... Pricepusem, după strigătele inginerului, că ne aflăm într-o ieșire în caz de urgență și că nu mai aveam mult pînă să ajung la suprafață. În cîteva minute se opri, îmi făcu loc să trec pe lîngă el, cerîndu-mi să mă
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
opaci și limitați la câteva tehnici poetice. Poezia, pentru ei se măsoară cu șublerul, iar tehnică poetica și numărarea silabelor dintr-un vers este de o deosebită importantă. Cât despre Poezie... ei, pe ăsta, e ceva mai complicat s-o priceapă, drept pentru care îi lasă indiferenți. Între timp, haiku-ul a intrat în patrimoniul universal, dincolo de numărători, hokku, tsukeku, kigo sau makura no kotoba. De astă se ocupă îndeajuns literații. Paradoxal, haiku-ul ține acum de postmodernism și poezia americană
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
fel de salamandro-larvă care trăiește în Mexic. "Noua poeme renga" cuprinde această placheta bilingva (română-engleză), publicată de Ed. Mașină de scris și mă întreb dacă acest subtitlu nu are deja darul să-l îndepărteze de stând pe cititorul care nu pricepe ce vă să zică "renga" și, chiar dacă mare iubitor de poezie, n-are chef să-și bată capul cu asta. Dacă o face greșește esențial. Pentru că, horribile dictu Axolotul este o certă reușită a poetului sucevean. Păstrând formele tradiționale ale
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
Aripa mea de sticlă, vibrație atentă, În zborul ei facil făcut numai din fenta, Nu cunoștea atunci al amăgelii joc, Și a venit o noapte, nu mai știam ce este, Nu mai era culoare, nu mai primeam o veste, Fricoasa, pricepui; tîrziu, insă deplin; Și, exprirînd, intrai în arta lui Alin. (7 ianuarie 1965, de ziua artistului) * * * Un doctor: "Revoluția arde iute, pe urmă iluzia arderii ei violente dispare, si ne întoarcem la canaierie, lichelism, la jovialitatea josnica a existenței, la
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
aplecat la urechea celuilalt și i-a spus ceva. Al doilea, pe care îl chema Willy, ascultase cu multă luare aminte explicația, ce-o fi fost, pe urmă se apropiase de mine și, prin semne mai mult, mă făcuse să pricep că ar fi vrut și el una, o havana, s-o vadă, s-o-ncerce? Sigur e că i-am dat și că el a luat-o, a stins ciosvîrta de Honduras care se crăpase deodată că prost înfășurata ce
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
a consumat și cîtă pasiune pentru sau împotriva acestui volum de scrisori într-un moment în care ceausismul avea efectele cele mai pustiitoare asupra vieții publice intelectuale din România. Am avut și eu atunci personaje favorite în Epistolar, fără să pricep prea bine efectul de construcție al cărții, în subterană acelor ani. Nu era o carte cu șopîrle, nu cuprindea critici împotriva regimului și nici nu se poate spune că producea o imagine favorabilă de ansamblu principalilor epistolieri. Pentru mintea activiștilor
Metamorfoza Epistolarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18032_a_19357]
-
care n-ar strică să fie aplicat ministrului Industriilor însuși, măcar la capitolele "șapte ani de acasă" și "aroganță ciocoiasca". Întrucât e Băsescu mai eficient decât Decebal Traian etc. Remeș? Aș spune chiar că pedistul de la Transporturi e infinit mai priceput în a trage zeci de piei de pe spinarea contribuabilului decât omul care, prin lege, e obligat să adune banii de la populație. (De amorul artei, poate n-ar strică, măcar în această perioadă de maximă criză, să facem rocadă între ireproșabilul
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
răbdător și argumentat, că dreptatea era de partea lui. Poate că era, pînă la un punct, dar nu ne întîlneam în punctul acela. Papahagi mă interesa după ^89, de la distanță, fiindcă voia să facă ceva, dar mai ales pentru că se pricepea să facă. Oamenii de acțiune practică în cultura sînt puțini și, daca nu blamați pentru ceea ce fac, obiect de invidii de unde nu se așteaptă. De obicei, cînd asemenea oameni dispar, imediat după aceea se aude un suspin colectiv de recunoștință
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
revenirea la normal. Pînă cînd cititorul va mai suportă bătaia de joc a autorului? Se pare că acest calvar s-a încheiat." Biată femeie pentru care lectură e un calvar (cine o fi obligînd-o să se chinuie?) iar ceea ce nu pricepe e, vezi bine, o bătaie de joc, decretează doar realismul "normal". Din nefericire pentru dînsa și din fericire pentru mulți alții, "minunată artă a cuvîntului" nu curge pe un singur "făgaș". Lucrurile sînt ceva mai complicate. Iar vremea cînd "normele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
care are o jumatate foarte bună, angelica, și una foarte rea, malefica. Ca să se căsătorească cu o fată frumoasă, partea rea, care conduce scindatul întreg, se folosește de cea bună pentru a o seduce și păcăli să consimtă. Dar față pricepe trucul, si pentru a se feri de păcăleală accepta căsătoria direct cu Cel Rău. Desigur, deznodămîntul nu e doar același, uniunea celor doi, ci chiar clasicul final de basm: sacrificiul ei, în cele din urmă, va duce la anihilarea Celui
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
cât mai în față, ca împins de resortul autodistructiv al celui care se crede predestinat unui mare destin. În realitatea, el n-a fost decât unealtă oarbă a unor forțe mult mai subtile decât va putea el în veci să priceapă. În clipa de față, Miron Cozma trăiește o uriașă dramă: iată, omul care l-a creat și a cărui putere a slujit-o orbește până în ultima clipă, Ion Iliescu, nu-și găsește măcar timpul să dea o scurtă declarație formală
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
funcționari ai primăriei sale. Două lucruri nu înțelege Cronicarul din spusele celor doi primari. Ce l-a împiedicat pe primarul general să preia controlul operațiunii deszăpezirii urbei dacă nu i-a plăcut opera subordonaților săi? E, de asemenea, greu de priceput de ce dl. George Pădure nu a rezolvat problema ghețușului cu mijloace de primar, nu de angajat al salubrității. Dacă exemplul său va fi urmat și de alții, mîine, poimîine, ministrul Transporturilor se va urca pe locomotivă sau va da cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
titlurile celor două cărți publicate de Editura Institutul European sînt inadecvate. Să nu ne închipuim că vom deprinde meșteșugul trădării (în caz că aceasta ne-ar pofti inima ori spiritul) citind eseul lui Casamayor. Nici măcar meseria de Relații publice nu o vom pricepe sau cu atît mai puțin învăța din paginile Tatianei Lebedeva. Arta de a trăda este, în varianta apreciativă cea mai caritabilă, un excurs pe alocuri agreabil de antropologie, filozofie, sociologie și psihologie. Amatorist, speculativ, vizibil improvizat, cu interesante sclipiri sporadice
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
celelalte trăsături, pentru că ele sînt simple elogii, la care eu una nu subscriu. După frecvența cu care folosește, lemnos și obositor, adjectivul "multiplu", formulez și eu o ipoteză îndrăzneață: prefațatorul este, probabil, sociolog. Iertare sociologilor pentru această remarcă... N-am priceput deloc ce-nseamnă, în particular, a fi trădător, citind eseul lui Casamayor, ci doar am aflat că trădătorii sînt, îndeobște, inși cu un intelect foarte sofisticat, plasați în noduri centrale ale societății, avizi și capabili să obțină puterea. Și că
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
Muguet", prezent și în "Cocoșul sălbatec", altă capodoperă ratată, constă în felul în care Tournier explică simbolistica intrigii și a personajelor, nici măcar prin comentariu direct, ci parazitînd povestirea prin introducerea unor alte evenimente în povestire. Pentru ca nu cumva să nu pricepem metafora autostrăzii-deșert, autorul introduce un detaliu dezvăluitor: Pierre citește o carte despre caravanele de arabi străbătînd deșertul. Acest mise-en-abîme e mult prea evident pentru a nu fi inutil. În "Cocoșul sălbatec", orbirea temporară a unei soții înșelate, ca mod de
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
cumva, că au acces la original, ca filtrul tălmăcirii nu le ascunde nimic, nu ai ănseală, oricât ar ști, cei mai lucizi dintre ei, ca toate acestea nu șanț decât iluzii. Șanț iluzii esențiale, pe care un bun traducător se pricepe să le ăntretină. Obstacolul, ăn cazul traducerii lui Kierkegaard din germană este, evident, de două ori mai greu de trecut, pentru că avem de-a face cu un dublu filtru, ceea ce inevitabil ne poate depărta de spiritul textului original. Spre laudă
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
vreme că părerea publicată poate modifica materialul istoric, am crezut an eficacitatea ideii, mi s-a părut cu putință o legatura logică ăntre gândire și act concret. S-ar putea ca, aiurea, aceasta să fie așa. La noi nimeni nu pricepe cu adevarat nimic... sau pe aproape. Legea gabaritului intelectual e absolută... ați explic fără să vreau de ce nu mai public, ăn orice caz de ce mă cuprinde un soi de sila ănvincibilă când ămi văd scrisul tipărit. Dar când mă gândesc
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
îl întreba Finot pe Blondet. - La guvernul absolut! exclama acesta. Singurul guvern care poate reprimă faptele rele care încalcă legea. Da, arbitrariul salvează popoarele venindu-i justiției în ajutor... Legalitatea ucide societatea modernă. - Încearcă să-i faci pe alegători să priceapă asta! făcu Bixiou. Există totuși cineva care se ocupă de acest lucru. - Cine? - Timpul. Cum spunea episcopul Leon: Dacă libertatea este străveche, regalitatea este eternă..." * Balzac, monarhistul. Dincolo, se aude un glas, - vorbea Finot! - care exclama: - Ia te uita, alături
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
dezamăgită că nu am aflat mai multe despre Tzvetan Todorov, la nivelul unui omenesc, prea omenesc care ar fi putut fi irelevant. Dar sînt, recunosc, putin dezamăgită că nu am descoperit mai nimic din sensibilitatea lui Todorov, că nu am priceput, de pildă, cum se explică modificarea lui de interese (de la structuralismul onest și devotat pe care îl practică în studiile de naratologie la filozofia alterității din Descoperirea Americii), o cît de sumara dezvăluire a unei intimități, nu aceea care are
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
superficialitate) mi-au răspuns cam la fel: "Eh, o mână de venetici!" Bine-bine, dar voi unde erați? Voi, arădenii de baștină, care știți exact cum stau lucrurile, de ce să lăsați adevărul să fie călcat în picioare de oameni care nu pricep și n-au nimic de-a face cu istoria locului? De ce îngăduiți că un oraș multietnic și multicultural - și tocmai de aceea prosper! - să devină o anexă a Clujului funarizat? E mai puțin important ca argumentului istoric i se răspunde
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
mari direcții: fie în cheie idealizata și sentimentală (clasa a IV-a, 1968: "Unul dintre cei mai de seamă împărați români a fost Traian. El a trait cam în aceeași vreme cu Decebal. Era un om înalt, frumos, înțelept și priceput în conducerea războaielor"), fie pe ton critic și ideologizant. În manualul de clasa a VIII-a din 1971, Decebal e descris ca un personaj istoric, Traian nu: Cauzele care l-au îndemnat pe împăratul Traian (98-117) să hotărască cucerirea Daciei
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
plină de povești pentru cei mari. Spun încîntare, si nu voi putea justifica. Cartea mi-a fost recomandată cu entuziasm, de cîteva persoane, toți cititori de meserie aș spune, si le străluceau ochii spunîndu-mi cît e de frumoasă. Nu am priceput, de la ei, de ce, si acum îmi dau seama că la rîndul meu nu pot concepe un demers critic pentru ceva care e, realmente, atît de simplu frumos, încît inefabilul sau alunecă de sub orice tipar raționalizator. Spun însă și minunare, pentru că
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
vocea mea își caută, indiferent de cultură din care provenea povestea, invariabil același ton, ca încerc să găsesc un fel de blîndețe și totodată un umor pe care să le vocalizez. Nu e opțiunea mea actoriceasca, niciodată nu m-am priceput la așa ceva, ci un îndemn clar pe care ți-l face textul. Meritul traducătoarei e neprețuit, din acest punct de vedere. După ce am citit cartea, eu una am rămas cu poveștile mele preferate, așa cum, sînt convinsă că fiecare dintre cititori
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
de vedere. După ce am citit cartea, eu una am rămas cu poveștile mele preferate, așa cum, sînt convinsă că fiecare dintre cititori își va alege propriile sale bucurii din Cercul mincinoșilor. Recunosc, sînt și unele povestiri pe care nu le-am priceput deloc. Scăpa total puterii mele de a le urmări tîlcul mai ales cele africane sau coreene, fără doar și poate datorită diferențelor culturale. Cel mai aproape m-am simțit de cele indiene, pe de-o parte, pentru frumusețea lor uluitoare
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]