2,532 matches
-
sens. Essai sur le phénomène musical, București, 1979; Tudor Arghezi, Cincizeci de poeme - Cinquante poèmes en vers et en prose, ed. bilingva, București, 1981, Poeme alese - Poèmes choisis, ed. bilingva, îngr. Ion Acsan, pref. Eugen Simion, București, 1996; Mărgărita Wallmann, Pridvoarele cerului, București, 1981; Adrian Marino, Littérature roumaine - littératures occidentales. Rencontres, București, 1982; Récits insolites. De Mihai Eminescu à Ana Blandiana, București, 1983; Ileana Mălăncioiu, À travers la zone interdite - Peste zonă interzisă, ed. bilingva, pref. Eugen Negrici, București, 1984; Gellu
BENTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
horn) (12) care permit comunicarea cu exteriorul, dar care - pentru mentalitatea tradițională - constituie „breșe” pe unde pot pătrunde duhurile malefice. Din această cauză, aceste „spărturi” sunt supuse unor practici speciale și specifice de pro tecție magică. în jurul casei este amenajat pridvorul - un spațiu intermediar (în afară/înăuntru), care nu e nici în curte, nici în casă, fiind în același timp și în una, și în cealaltă. Denumirea acestui „loc” este totuși semnificativă, lămurind în parte ambiguitatea lui spațială. Pridvorul (de la slav
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este amenajat pridvorul - un spațiu intermediar (în afară/înăuntru), care nu e nici în curte, nici în casă, fiind în același timp și în una, și în cealaltă. Denumirea acestui „loc” este totuși semnificativă, lămurind în parte ambiguitatea lui spațială. Pridvorul (de la slav. pered dvor = „înainte de curte”) este un spațiu dinaintea curții, și nu dinaintea casei, fapt care ne indică direcția centrifugă din care este receptat spațiul respectiv. Cu alte cuvinte, punctul în care se situează subiectul (receptorul) care denumește pridvorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pridvorul (de la slav. pered dvor = „înainte de curte”) este un spațiu dinaintea curții, și nu dinaintea casei, fapt care ne indică direcția centrifugă din care este receptat spațiul respectiv. Cu alte cuvinte, punctul în care se situează subiectul (receptorul) care denumește pridvorul este înăuntrul locuinței, în „centrul” (vatra) casei. Vatra, casa și pridvorul sunt înconjurate de ogradă (grădină, ocol), împrejmuită, la rândul ei, de un hotar material - gardul (hortus oclusus). Următorul spațiu, tot (pseudo)circular și (pseudo)concentric, este cel al satului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
curții, și nu dinaintea casei, fapt care ne indică direcția centrifugă din care este receptat spațiul respectiv. Cu alte cuvinte, punctul în care se situează subiectul (receptorul) care denumește pridvorul este înăuntrul locuinței, în „centrul” (vatra) casei. Vatra, casa și pridvorul sunt înconjurate de ogradă (grădină, ocol), împrejmuită, la rândul ei, de un hotar material - gardul (hortus oclusus). Următorul spațiu, tot (pseudo)circular și (pseudo)concentric, este cel al satului propriu-zis, compus din totalitatea gospodăriilor, caselor, vetrelor (un arhaic indicator demografic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care a fost împodobită această „carte“ domnească 9. • Călători străini despre Țările Române, vol. VI, îngrijit de M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru și Mustafa Ali Mehmet, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976, p. 54. • G. Balș, Biserica din Lujeni, II. Introducerea pridvorului în planul bisericilor moldovenești, București, 1930, p. 1-8 și pl. I-II. • Am discutat această înrudire în comunicarea mea, Cercetarea moștenirilor și a rudelor: Miron Costin și Ileana Movilă, prezentată la al XII-lea Congres de Genealogie și Heraldică, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
chivotul bisericii „Adormirea Maicii Domnului“, Marina Ileana Sabados a spus că „avem de-a face, desigur, cu o reprezentare convențională. Astfel, dacă în realitate biserica mănăstirii Barnovschi are o masivă turlă octogonală pe naos și turnul de apărare pătrat, deasupra pridvorului, în miniatură apar trei turle subțiri, dintre care cea din stânga ar corespunde altarului, situație neconformă cu realitatea, căci pe altar nu se construiau turle“25. De la același călător sirian, Paul de Alep, a rămas singura descriere, a ctitoriei lui Miron
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
53. • Ibidem, p. 54. acoperământului ctitoriei predecesorului său, după ce mănăstirea a fost arsă de tătari, în vremea marelui prăpăd care a cuprins Iașii în 1650. De asemenea, este greu de spus de ce miniaturistul a așezat o a treia turlă pe pridvor; ne putem întreba dacă nu cumva artistul a vrut să redea, în perspectivă, turnul de intrare în mănăstire, pe care l-a alipit, destul de stângaci de altfel, de trupul bisericii. Chivotul ne arată, fără putință de tăgadă, că, la începuturi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cumva artistul a vrut să redea, în perspectivă, turnul de intrare în mănăstire, pe care l-a alipit, destul de stângaci de altfel, de trupul bisericii. Chivotul ne arată, fără putință de tăgadă, că, la începuturi, biserica avea o turlă deasupra pridvorului, iar turla naosului avea o bază, acoperită cu țigle ca și acoperișul, cuprinzând și un rând de ocnițe. Analizând atent aspectul turlei naosului, G. Balș a scris: „atât lipsa bazei turlei naosului cât și înfățișarea brâului și dispoziția neobișnuită a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a scris: „atât lipsa bazei turlei naosului cât și înfățișarea brâului și dispoziția neobișnuită a ferestrelor, precum și diametrul așa de mare al turlei, ne întărește în opinia că a fost refăcută“28. Nestăpânind meșteșugul desenului în perspectivă, miniaturistul a înfățișat pridvorul bisericii văzut din față; ușa mare, în raport cu dimensiunile chivotului, pare să indice faptul că artistul a vrut să arate că biserica avea un pridvor deschis. Acesta ar fi pridvorul propriu-zis al bisericii, de la care „se observă stâlpii îngropați în zidăria
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
întărește în opinia că a fost refăcută“28. Nestăpânind meșteșugul desenului în perspectivă, miniaturistul a înfățișat pridvorul bisericii văzut din față; ușa mare, în raport cu dimensiunile chivotului, pare să indice faptul că artistul a vrut să arate că biserica avea un pridvor deschis. Acesta ar fi pridvorul propriu-zis al bisericii, de la care „se observă stâlpii îngropați în zidăria mai nouă și se mai cunosc colțurile împodobite ale capitelelor“, deoarece pridvorașul deschis, păstrat până astăzi, „trebuie datat de la sfârșitul veacului al XVIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fost refăcută“28. Nestăpânind meșteșugul desenului în perspectivă, miniaturistul a înfățișat pridvorul bisericii văzut din față; ușa mare, în raport cu dimensiunile chivotului, pare să indice faptul că artistul a vrut să arate că biserica avea un pridvor deschis. Acesta ar fi pridvorul propriu-zis al bisericii, de la care „se observă stâlpii îngropați în zidăria mai nouă și se mai cunosc colțurile împodobite ale capitelelor“, deoarece pridvorașul deschis, păstrat până astăzi, „trebuie datat de la sfârșitul veacului al XVIII-lea sau din primii ani ai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lipsit de podoabe inutile, și printr-o tensiune captivantă a narațiunii, țesută savant din amânări și așteptări. Acțiunea celui dintâi, Haiducul, e plasată în anul următor războiului ruso-turc și înfrângerii lui Napoleon, deschizându-se cu imaginea patriarhală a conacului cu pridvor al lui Amza Jianu; boierul poartă ișlic și haine orientale, e diplomat și sedentar, încercând să salveze liniștea propriului cămin prin compromisuri, cum e acela de a invita la masă pe Cârc Serdarul Pervanoglu, fanariotul tipic, muiat în aur, cu
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
tineretului”, „Steaua”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna”, „Albina”, „Flacăra Iașului”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu” ș.a. După 1990 susține rubrica intitulată „Cafeaua de dimineață” în ziarul „Monitorul” (Iași) și conduce revista ieșeană „Cuvânt și suflet”. Prima carte a lui L., Din pridvor (1962), reunește schițe și povestiri de pronunțată factură reportericească, pe tema-clișeu a prefacerilor socialiste și a mutațiilor de conștiință. Se relevă schița Zestrea Elvirei, ce creionează fugar profilul Elvirei Cantacuzino-Pașcanu, personaj central în romanul Landoul cu blazon (1984). Motivul omului
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
spirituală a ultimei jumătăți de secol a culturii române. Sub semnul evocării stau și alte trei lucrări ale lui L.: Iași (1965), Destinul unui artist: Ștefan Ciubotărașu (1973) și postfața la monografia lui Vasile M. Lișman, Hârlău (1972). SCRIERI: Din pridvor, București, 1962; Iași, București, 1965; Umbre, I-VI, Iași, 1970-1991; Destinul unui artist: Ștefan Ciubotărașu, Iași, 1973; Landoul cu blazon, Iași, 1984; Cărări peste dealuri, Iași, 1988; Cafeaua de dimineață, Iași, 1995. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Din pridvor”, GL
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
Din pridvor, București, 1962; Iași, București, 1965; Umbre, I-VI, Iași, 1970-1991; Destinul unui artist: Ștefan Ciubotărașu, Iași, 1973; Landoul cu blazon, Iași, 1984; Cărări peste dealuri, Iași, 1988; Cafeaua de dimineață, Iași, 1995. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Din pridvor”, GL, 1962, 12; Eugen Simion, Două cărți despre viața satului, CNT, 1962, 15; Ion Lungu, Contradicțiile unui debut, TR, 1962, 18; Lucian Dumbravă, „Din pridvor”, IL, 1962, 5; Liviu Leonte, „Umbre”, CRC, 1970, 47; Al. Piru, Umbre ieșene, RL, 1970
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
peste dealuri, Iași, 1988; Cafeaua de dimineață, Iași, 1995. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Din pridvor”, GL, 1962, 12; Eugen Simion, Două cărți despre viața satului, CNT, 1962, 15; Ion Lungu, Contradicțiile unui debut, TR, 1962, 18; Lucian Dumbravă, „Din pridvor”, IL, 1962, 5; Liviu Leonte, „Umbre”, CRC, 1970, 47; Al. Piru, Umbre ieșene, RL, 1970, 47; Mircea Tomuș, „Umbre”, TR, 1970, 47; Cioculescu, Itinerar, III, 361-365; Vasile Pavelcu, Farmecul evocării, CRC, 1979, 40; Dan Mănucă, „Umbre”, CL, 1979, 12; Nicolae
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
lumină Povestiri din război, Comoara dorobanțului..., romanul Floare ofilită, iar alte câteva culegeri de proză scurtă sunt datate 1906. Neagreând însă munca redacțională și nici mediul literar bucureștean, S. revine la Fălticeni, unde își clădește, în 1906, o casă cu pridvor, înconjurată de livadă și grădină, și ia hotărârea să trăiască exclusiv din scris. E cel dintâi exemplu, la acea dată, de scriitor liber-profesionist care, printr-o prolificitate excepțională și o hărnicie rară, izbutește. Ia naștere, ca urmare, un șir impresionant
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
și mărgăritar, lungi până la umeri...” 316. Alexandru cel Bun e însoțit de Doamna sa - Ana, de data aceasta -, în fruntea unui alai impunător, și în pictura murală ce evocă aducerea la Suceava a moaștelor Sfântului Ioan cel Nou. Zugrăveala din pridvorul bisericii Mănăstirii Sucevița este mai nouă - e adevărat -, datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea, dar este foarte posibil ca ea să reconstituie imagini foarte vechi. Lângă Vodă, care poartă în acest tablou mantia scumpă de ceremonie bizantină, garanța - Al.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acceptând ideea de ordine (precumpănitor autohtonă) care în mod obișnuit îi este străină. Biserica cea mare a mănăstirii, cu planul ei triconc (oglindind înrâurirea ctitoriei neagoene de la Curtea de Argeș), cu o turlă pe naos și o alta deasupra pronaosului și cu pridvor către apus, își face din aceste caracteristici o veritabilă emblemă. Brâncoveanu îi rezervase bisericii mari a mănăstirii și funcția de necropolă domnească (unde Voievodului nu i-a fost dat să-și afle liniștea). Pronaosul, lărgit ca și la Curtea de Argeș, urma
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
avea; Și decăderea-nceată, dar sigură și chinuitoare, Viața-ți va răpi, În mijlocul suferinței, Întru totul. XIII Dar mai presus de toate, nu neglija nicicând Să cauți aerul cel mai proaspăt și mai curat, Cea mai bogată binecuvântare În largul pridvor al lumii, Fie pentru țărani, curteni sau pentru târgoveți; Fără el creația Întreagă s-ar Învechi Și Moarte-ar uzurpa autoritatea oriunde; Natura-nsuflețită, Întreagă, prin ajutorul lui E Înviată și de distrugere ferită. XIV Aceasta e starea balsamică a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de sculptură decorativă ce dovedesc, pe lângă o iscusință artistică deosebită, meșteșugul desăvârșit al unui maestru lucrător.<footnote George Bengescu, Carmen Sylva ..., p. 51 footnote> Lemnăriile “lucrate frumos á jour” (cum spune Léo Bachelin în cartea sa destinată acestui castel), grinzile, pridvoarele care leagă din stâlp în stâlp corpurile clădiri, toată arhitectura, dau acestui castel o înfățișare țărănească și simplă care place cu atât mai mult cu cât e mai potrivit cu poezia muntoasă a locului. Castelul era terminat dar parcul nu. Toate
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
50 footnote> Există de asemenea si o “pajiște a Reginei” în care se ajunge prin una din nenumăratele poteci ale pădurii, ce urmează cursul Peleșului. Castelul Peleș se compune dintr-un corp central cu o curte interioară, având în dreapta un pridvor mic cu două caturi și în stânga o aripă legată de corpul principal prin două galerii care cuprind o a două curte, așa numita “curtea de onoare”.<footnote Ibidem, p. 52 footnote> Interiorul castelului dovedește un simț delicat al frumosului, un
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Oarecum similar mansardei lui Mircea Eliade, podul devine un spațiu vital impus, închis și întunecat în plină zi, în care „timpul s-a oprit”. În schimb, grădina este locul sfânt unde noaptea tăinuiește libertatea, singurătatea omului, altar de rugă și pridvor al cerului. Binecuvântând anii de recluziune, V. se simte înălțat în eternitatea clipei, trăiește esențial și semnificativ, deși damnat la uitare. Cu volumul Călătorie de taină scriitorul recuperează alt tărâm care îi fusese interzis de timpul istoric: iubirea. Putere consolatoare
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
13; Al. Raicu, Pan Vizirescu - 80, RL, 1983, 52; George Sorescu, „Sunet peste culmi”, R, 1985, 10; Constantin Coroiu, „Apartenența mea la neamul românesc este un dar ceresc” (interviu cu Pan M. Vizirescu), ALA, 1995, 295; Liviu Grăsoiu, Trăind în pridvorul ceresc, LCF, 1996, 3; Marina Spalas, Cu Pan M. Vizirescu despre traversarea istoriei, LCF, 1996, 30; Remus Andrei Ion, Întrebări prin forța utopiei, LCF, 1997, 46; Anca Mateescu, Cu Pan M. Vizirescu la 95 de ani, JL, 1998, 1-2; Marina
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]