881 matches
-
tine. Mă gîndesc Întotdeauna că a fi mamă pentru prima oară e cea mai deficilă misiune din lume. M-am simțit mereu izolată și singură și cred că singurul mod În care poți trece de perioada asta e să ai prieteni În aceeași barcă. E minunat că vă Înțelegeți atît de bine, iar copiii sînt cam de aceeași vîrstă. — Da, ai dreptate. E minunat. Nu știu ce m-aș fi făcut fără ei. — Iar Trish e așa o dulceață, continuă Linda. Îmi dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mare ușurință și fără nici o urmă de emoție. Mă Întrebam cînd voi ajunge și eu așa. — Sincer, sînt de părere că asta depinde de fiecare caz În parte. Mie mi-a luat mult timp, dar acum, Într-un fel, sîntem prieteni. N-aș invita-o la mine acasă, dar, de dragul lui Finn, ne-am străduit mereu să ne purtăm civilizat. Ești Încă străină de toate astea și... Se oprește puțin, iar pe față Îi apare un zîmbet ușor. ...poate e mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și s-ar putea ca acest oraș să fie cruțat. Doar eu și încă o mână de oameni am priceput înțelesul acelor vorbe și am povestit tuturor ceea ce ne mărturisise Gisulf, înainte de a merge la moarte. Romilde și Bayan fuseseră prieteni în copilărie. Se cunoscuseră și se vizitaseră mult timp pe când se aflau la Bizanț. În zilele următoare s-au repetat întocmai valurile de săgeți, marșurile regelui și ale suitei sale, cererea către Romilde. Câțiva oameni au fost loviți de ambele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
decât în corupția funcționarilor, dar mai ales a exarhului de la Ravenna. Adâncit în astfel de gânduri, am fost surprins de o voce ce mi-a spus din spate: - Ce e cu tine, Stiliano, de nu-ți mai bagi în seamă prietenii? M-am oprit din mers brusc, uluit, căci recunoscusem glasul lui Garibaldo. XI Medicul era și mai tras la față decât îl văzusem ultima oară la Aquileia, doar piele și oase sub mantaua de lână și sub tunica albă. - Vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
urâți nu li se cuvin prieteni dacă aceștia fac parte din rândul celor frumoși. De aceea, eu cu tine mă simt eu Însămi. Îți vb despre toate, mai mult decât unui prieten, mai mult decât unei prietene. Eu nu am prieteni. Sunt marginalizată. Bunica mi-a făcut horoscopul. Spune k voi avea o perioadă negativă până În iulie, de plictiseală și apatie, fără noutăți În dragoste. Apoi vor urma pasiuni și fericire. Sper să fie așa. Dacă voi reuși să mă Îndrăgostesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
NEED LAND, A PLACE WHERE NO MONEY IS SPENT, THEN KICK BACK AND LIVE LIFE IMMACULATE -, cu acoperișul spart, susținut de bârne de fier ruginite și cu gemulețele lipite cu scotch. Aceste marionete somnambule și hipnotizate de muzică Îi sunt prieteni. Fete cu câte șapte cercei Într-o ureche și adolescenți cu capetele acoperite de tărtăcuțe din lână cu dungi verzi și galbene. Liceeni care fumau prima lor marijuana cu o atenție pe care nu o acordau examenului de bacalaureat. Studenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
preferat să nu fac zgomot. Am așteptat până a plecat lupul, după care am fugit acasă și mi-am deschis jurnalul ca să scriu în el cum o adolescentă a supraviețuit lupului fioros din faimoasa pădure Edmund. Eu nu prea am prieteni apropiați cărora să le povestesc despre ce mi se întâmplă, deoarece sunt diferită de celelalte fete, nu am un iubit și nu mă îmbrac ca ele, așa că mai bine nu vorbesc cu mine, iar băieții stau cu băieții, așa că Edmund
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de tine și de ce faci cu viața ta! Doar lasă-mă să mi-o trăiesc așa cum vreau. A tăcut. Am dat să plec, însă se auzi un mormăit scurt. M-am uitat bizar la el și a repetat: Parcă eram prieteni. Am râs; mai mult vroiam să ascund lacrimile ce-și doreau să curgă. Am spus-o repede, pentru a nu avea timp a plânge. Prietenii nu se sărută între ei când unuia îi este greu în viața sa personală, ci
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Dacă lucrurile ar fi stat altfel, ar fi fost chiar rost de o idilă. Însă a existat o neînțelegere stupidă și... Oricum. N-a fost să fie. Detaliile nu mai contează. Și nu-mi mai bat capul cu asta. Suntem prieteni - și sunt foarte mulțumită așa. OK, uite ce s-a întâmplat. Se pare că Guy m-a remarcat din prima zi când am venit la firmă, așa cum și eu l-am remarcat pe el. Și a fost interesat. A întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
surprinsă. Și cum era, mișto ? — Tu ce crezi ? Ridică din sprîncene cu efect comic, iar eu Încep să chicotesc. E foarte ciudat, dar parcă stînjeneala din relația noastră a dispărut aproape de tot. Adevărul e că mă simt de parcă am fi prieteni de cînd lumea sau așa ceva. — Și cum e cu Ziua Angajaților În Familie ? spune. Abia aștepți să vină, nu ? — Mai bine mă duc să-mi scot o măsea, spun sincer. — Așa am crezut și eu. Încuviințează amuzat. Și... ce... Șovăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ieftin, cum fac toți ceilalți, ca să mă impresioneze. Aș fi jucat și eu același teatru ieftin ! Îmi vine să-i răspund. Dar n-am avut de ales ! — Bănuiesc că ceea ce vreau să spun este că... simt că noi doi sîntem prieteni, spune. Iar mie Îmi pasă foarte mult de soarta prietenilor mei. A, zic și mă frec pe nas. Tocmai vreau să spun cît pot mai politicoasă că și eu simt că sîntem prieteni, cînd el adaugă: — Plus că orice om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
este că... simt că noi doi sîntem prieteni, spune. Iar mie Îmi pasă foarte mult de soarta prietenilor mei. A, zic și mă frec pe nas. Tocmai vreau să spun cît pot mai politicoasă că și eu simt că sîntem prieteni, cînd el adaugă: — Plus că orice om care e În stare să recite replică cu replică toate filmele lui Woody Allen nu are cum să nu fie un loser. Simt că mă străbăte un val de mînie, În numele lui Connor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
că el credea despre mine că eram altceva decât eram, de fapt. De aceea, l-a Împărtășit mai departe Încărcat și cu acel lucru despre care el credea că sunt eu. Iată de ce cuvântul prieten nu e totdeauna limpede. - Suntem prieteni, Enkim, am repetat. Fără tine, Krog n-ar fi ajuns niciodată aici. Zâmbi În felul acela al lui pe care aveam să-l mai văd de atâtea ori. Mă și miram că, după ce simțisem la fel pentru Moru, ajunsesem acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Dar cu puțin timp În urmă Îmi spunea cât de mult și‑ar dori un semn din partea mea - un gest măreț. Pentru că nu‑i numai averea mea - e averea noastră. Nu l‑am Încurajat să intre În amănunte. Din moment ce eram prieteni atât de apropiați, aveam libertatea să cred ce pofteam despre locul lui Nikki În viața lui. Gândeam că eram destul de perspicace pentru a Înțelege. Deși poate că nu eram. Ravelstein mă făcea de multe ori să mă Îndoiesc de capacitățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
gafa de la hotelul din Paris, fusese Încă acoperit de acea entente cordiale dintre el și Vela. Ravelstein nu se mințea niciodată pe sine Însuși În observațiile asupra oamenilor. Făcea consemnări mentale pline de acuratețe. Dar el și cu mine eram prieteni - profund atașați - și prietenia n‑ar fi fost posibilă dacă nu ne‑am fi Înțeles spontan unul pe celălalt. În discuția la care mă refer, și‑a rezemat capul chel pe speteaza fotoliului. Mărimea feței lui largi, Înțelegătoare, brăzdate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
A fost o scăpare, o incertitudine... COLONELUL: Ce păcat! Ce păcat! GARDIANUL (Către COLONEL.): N-a vrut s-o scrie... CALĂUL: I-a alunecat mâna... ARTUR: N-o să se mai întâmple... GARDIANUL: Eu zic să ne îmbrățișăm cu toții... Să fim prieteni... Să ne povestim viețile... CĂLĂUL (Ia foaia din mâna COLONELULUI și i-o întinde lui ARTUR.): Poftim, rupeți-o cu mâna dumneavoastră! COLONELUL (Către ARTUR, după ce a rupt-o.): Sunt fericit că v-am cunoscut. Să stăm la taifas, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ceva ce eu n-am făcut nicicând și domnul Dobrowitz îmi spune că parola și contraparola fac parte dintr-un cântec frecvent cântat de o organizație a fetelor idealiste din America numită „Spiridușii“. Textul integral, după spusele domnului Dobrowitz, este: Prieteni noi să-ți faci, Pe cei vechi să nu-i lași. Cei noi sunt argint, Cei vechi aur sunt. CAPITOLUL ZECE IDILĂ... Nevasta mea n-a știut niciodată că sunt spion. N-aș fi pierdut nimic dacă-i spuneam. Faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
nici nu sufeream în clasorul inimii, unde colecțiile de sentimente se învălmășiseră din cauza zguduirii; nu disprețuiam femeia după ce învățasem cum se fute; eu nu cunoșteam singurătatea mare, spre deosebire de singurătatea mică, în care trăisem până atunci. E ceva să nu ai prieteni în orașul tău natal, locuind la ai tăi și mâncând mâncarea pentru care se bate mama cu bunica. E singurătatea mică. Dar să te uiți în tăcere la raftul de haine, să vezi praful depunându-se pe CD-player și cărămida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
viață și mă atacau exact acolo unde aveam slăbiciuni. Unele erau sexuale, altele complet absurde, altele mă făceau să mă îmbrățișez de groaza morții, altele îmi deschideau inima în fața lui Dumnezeu. Singurătatea mea nu e deosebită și, deși nu am prieteni sau cunoscuți, înclin să cred că toți oamenii singuri gândesc la fel. Nu le am cu analogiile, orice aș zice ar fi prea general. Sunt pur și simplu singur. Acesta e un lucru foarte trist. Uneori, rar de tot, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
explice. — Știți, ceea ce voi, italienii, numiți „simpatico“. — O, făcu Brunetti. Ce limbă ciudată vorbeau oamenii aceia! Mai direct, Întrebă: — Vă plăcea de el? Soldatul era evident surprins de Întrebare. — Păi, da, presupun că-mi plăcea. Adică, să zic, nu eram prieteni sau altceva, dar era un tip drăguț. — Care erau mai precis Îndatoririle lui? Întrebă Brunetti, scoțând carnețelul din buzunar. — Păi, Începu sergentul Wolf, Împletindu-și degetele la ceafă și lăsându-se mai comod pe spate În scaun, trebuia să Îngrijească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Petra. Ooo! Am o idee. Ce-ar fi să dau o petrecere de bun-venit mâine, doar pentru tine. Așa poți cunoaște mai multă lume și îți poți face mai mulți prieteni, nimic nu e mai rău decât să nu ai prieteni. Noi două vom fi prietene numaidecât! Petra nu se mai oprește din vorbit. Tania se plictisește, nici prin gând nu i trece să își facă prieteni. O fată fuge în mare viteză și ajunge în fața școlii, prăfuindu-le pe cele
Prietenia este magică. In: ANTOLOGIE:poezie by Flavia Cîmpean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_669]
-
Amanda i-a aruncat o privire care, în faza inițială, a avut o nuanță de dispreț nerăbdător. Pe de altă parte, poate că treaba cu prietenia i-ar fi fost de folos. Avea nevoie de ceva prieteni; momentan, să ai prieteni era o chestie foarte la modă. Văzuse o grămadă de articole în care prietenii erau descriși ca noua familie a omului și relațiile de prietenie dintre femei ca un lucru important. „Am descoperit așa de multe despre prietenele mele“ s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ionginer, ai fi sărac aici dacă nu intri în gașca lor... <sys>: inginer, sorry <victor37>: sunt convins de asta. Dar sunt alte rele decît acela de a fi sărac <sys>: că de exemplu? <victor37>: să fii singur. Să nu ai prieteni. Să fii rupt de cultură neamului tău. Să trăiești într-o societate cu alte valori decît ale tale. Să fii supus la stres din partea societății... <sys>: astea le ai și aici <victor37>: exact. Atunci, de ce să mai pleci de-acasă
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
când, câte un val vine mai înalt și mi se zdrobește de picioare. Apă e caldă... Klick - Ce zici de Revelion? Îl facem în Vancouver sau în Seattle? Este Milenium! - Parcă l-aș face la Seattle. Aici nu prea am prieteni, si ce am, vor să facă acasă la Carmen. Eu nu am chef. - Hai la restaurant. Doar noi doi. De ce ne-am schimba obiceiul? - Aici se face la sârbi, dar nu am chef. Cică e îngrămădeala, nici loc de dans
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
sonia>: mă întreb cum de nu ți-ai găsit pe nimeni pînă acum <v45>: unde? <sonia>: pe mirc. De aceea sunt toate femeile astea pe aici, să te găsească <v45>: cum nu am găsit? Tu ce ești? <sonia>: noi suntem prieteni <v45>: asta am și căutat <sonia>: de ce nu iubita? <v45>: din cauza distanței <v45>: pînă ajung în România, îmi trece <sonia>: da... <sonia>: dacă se îndrăgostește o față de tine? <v45>: nici o șansă un tip de 45- 50 de ani? <sonia>: chiar
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]