1,145 matches
-
sînge albastru“ în varianta penițelor care scriu pentru nava amiral a presei sportive iberice, care, în ochii oricărui cititor nezburător prin galaxii, ci simplu pămîntean, trece drept ziarul de casă al clubului de pe Bernabeu. Jurnaliștii spanioli n-au digerat exuberanța princiară. Numitul Grimaldi Albert, fiul lui Grimaldi Rainier și al actriței Grace Kelly, decedată, a avut indecența plebee de a se bucura peste măsură, țopăind la reușitele favoriților și agitînd un fular alb-roșu. Și insolența de a arăta ironic un cartonaș
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
erudiților din Orient, el poseda cunoștințe medicale, dar mai era și prieten apropiat al majestății sale, prințul. Era de asemenea Însărcinat cu prepararea hranei tânărului emir, care avea cu puțin peste douăzeci de ani. Înainte de a fi așezate pe masa princiară, toate bucatele trebuiau gustate mai Întâi de el, În bucătărie, unde erau păstrate apoi Închise Într-un coș ale cărui chei se aflau doar la emir și la Hoshbegi. Cum emirul suferea de sus-amintita febră biliară, Hoshbegi mă prezentă majestății
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care se urmărea exprimarea entuziasmului populației față de proclamarea ca domn al lui Filip de Flandra. Scopul era de la sine înțeles: marile puteri trebuiau să vadă existența unei susțineri populare față de actul săvârșit la 11 februarie, dar și pentru reprezentantul casei princiare a Belgiei. Atingerea obiectivului amintit era ilustrată prin observațiile deja enunțate ale lui J. Poumay, dar și cele ale lordului Green, care-i raporta lui Clarendon la 15 februarie: "Sunt fericit să pot scrie în a cincea zi că nu
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
o candidatură agreată de "concertul european", îl sfătuia pe viitorul prim ministru al României să se oprească asupra unui prinț de Hohenzollern datorită relațiilor speciale ale acestei dinastii cu Napoleon. Primit în audiență, a doua zi, trimisul român comunica familiei princiare intenția locotenenței domnești de a supune candidatura celui de-al doilea fiu la tronul României spre aprobare populației românești printr-un plebiscit. Deloc întâmplător era amintită, încă de la început, susținerea pe care această idee o avea din partea Franței 344. Terenul
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și cunoștințele politice de care dăduse dovadă Brătianu în întrevederea amintită 350. Despre impresia produsă de I.C. Brătianu asupra Casei Regale a Prusiei, Carol I nota în jurnalul său: El făcuse cea mai bună impresie asupra prințului și a familiei princiare, atât din cauza exteriorului său simpatic, cât și datorită însușirilor sale de om de stat de care dăduse dovezi în aceste conferințe"351. Sosirea unei vești de tipul celei anunțate de Brătianu genera un calm temporar în capitala României. Dificultățile cele
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
atât în timpul perioadelor întunecate din primul mileniu și dincolo de acesta, biserica, prin intermediul mânăstirilor sale și ca instituție, a furnizat baza primară ca centre de învățământ și cercetare. Alți învățați îi întâlnim în centre izolate de susținute de administrațiile regale sau princiare ale puterilor dominante din acele timpuri. Aceste două tipuri de centre de învățământ au rămas sub influența bisericii prin acceptul autorităților statale. Cu toate acestea, se remarcă trei importante evenimente care au determinat o succesiune rapida a gândirii și atitudinii
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mai adesea, pe caiete (peciae = piese); astfel împărțit, exemplar-ul putea să fie folosit simultan de mai mulți copiști, iar reproducerea textelor era standardizată, deoarece toate manuscrisele proveneau de la același original. Dezvoltarea orașelor a adus o altă clientelă cărții; cursurile princiare luau amploare, o întreagă lume de juriști se instituia, o burghezie îmbogățită prin comerț se afirma; toți aveau nevoie de cărți, fie specializate (texte juridice), fie pentru destindere (cronici, romane, istorioare) sau pentru informare (opuscule de pietate). Această nevoie coincidea
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
digresiuni care se întind de la un capăt la celălalt al cognoscibilului, de la astrologie la metafizică, de la științele naturii la istoriografie, de la mitologie la teologie și filozofia istoriei, Jünger scrutează aici devenirea cosmosului și ritmurile sale pentru a înțelege sensul apariției princiare a omului. Ce loc ocupă în evoluția cosmosului res gestae, progresul și mărețul ei destin?* Istoria omenirii îi apare acum ca un capitol din istoria pământului care trebuie restituit stratului său geologic, "renaturalizat", astfel încât umanitatea să apară drept ceea ce este
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să nu se poată petrece într-o formă "civilizată" sau "necivilizată"; iată de ce de fiecare dată pare destul de dificilă sintetizarea în cîteva cuvinte a ceea ce poate fi desemnat prin "civilizație"."147 Conceptul de civilizație a pătruns în societățile de la curțile princiare ca definind politețea, curtoazia, manierele, considerația. Prima oară termenul a apărut într-o mică scriere a lui Erasmus din Rotterdam, De civilitate morum puerilium (Despre buna creștere a copiilor), publicată în 1530, ce prezintă modul în care trebuie să se
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Altesse Royale” (Alteță Regală) și, În final, „Votre Majesté” (Rege). Totodată, documentele În limba franceză demonstrează cât se poate de bine nepotrivirea titulaturii de „domn” pentru șeful statului român, deoarece corespondentul „Monseigneur” avea, practic, o importanță foarte mică În ierarhia princiară și nobiliară a Europei occidentale. În această ordine de idei, guvernul român Îi informează pe consulii străini că Turcia a recunoscut și dreptul ca acesta să fie numit În acte „Alteța Sa Serenisimă”, În loc de „Hospodar” <ref id="1">1 Green c
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
a solicitat misiunilor diplomatice o nouă schimbare a formulei de adresare din actele oficiale <ref id="5"> 5 Ibidem.</ref>. Această situație este urmarea unei stângăcii clare și probează lipsa de cunoștințe „tehnice” a guvernului român În problema ierarhiei titlurilor princiare occidentale. Totodată, comentariul consulului demonstrează Încercarea românilor de a găsi cel mai bun predicat În raport cu poziția lui Carol și de a evidenția schimbarea survenită În statutul internațional al Principatelor. În perioada imediat următoare, românii Își accentuează demersurile pentru recunoașterea numelui
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
unuia dintre ei. Și Carol Anton și Leopold Îi răspund, pe 21 noiembrie, că sunt de acord, că Leopold renunță În favoarea fiului său Ferdinand, dar că Încă mai speră la apariția unui moștenitor direct. Cel mai important este „Actul familiei princiare de Hohenzollern”, trimis pe 24 noiembrie 1880, practic, un acord al moștenitorilor și singura dintre scrisori adusă la cunoștința corpului diplomatic Într-un mod oficial <ref id="74">74 ANIC, fond Casa Regală, dosar 27/1880, f. 39v. și urm
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
obidă. Pentru protectorul său, Grigore Ghica, autorul recurge la o înșirare encomiastică de calități: bun judecător și milostiv cu familia predecesorului său, politician abil în conflictele cu tătarii, spirit înnoitor în acțiunile sale culturale și edilitare, ce dădeau strălucire Curții princiare. Guvernarea lui „ca o lumină au străluminat, plină de bucurie”. Cronica rămâne o mărturie bogată în date istorice, politice și sociale (despre starea populației și fiscalitate, despre viața comercială din târguri ș.a.). Valoarea literară a textului provine din bogăția portretistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
hokku (strofa de Început) trebuia să includă o referință la anotimpul În care a fost scrisă acea renga. Este de Înțeles că, avînd În vedere faptul că asemenea poeme erau scrise cu ocazia unor sărbători și festivaluri desfășurate la curțile princiare sau În așezămintele religioase, unde poeții și maeștrii erau convocați și găzduiți special pentru a da culoare evenimentului și printr-un poem renga, referința la momentul anului și la locul unde se desfășura el era văzută și ca un omagiu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ținuturilor românești din estul și nordul Carpaților, străbătute de un lord travestit. Inspirat de romanul cvasiomonim al lui Swift, prozatorul imaginează venirea, în epoca fanariotă, sub înfățișare de negustor, a unui consilier regal britanic, Mr. Guliver Pickerston. Acesta vizitează curțile princiare și se împrietenește cu Uzun-Aga, marele seraschier trimis de Înalta Poartă să strângă tributul, pe care la sfârșitul misiunii îl însoțește în drumul de înapoiere la Istanbul, prilej de a cunoaște, odată cu splendorile unei naturi sălbatice, oamenii pământului. Construită pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
stat. Pe lângă aceasta, Castelul Peleș și domeniul aferent, constituiau nucleul unei posesiuni ce trebuia să demonstreze lumii că România era un stat de sine stătător, independent și condus de o familie Regală, care se ridica la înălțimea oricărei alte familii princiare din Europa acelei vremi. Lucrarea este rezultatul investigației istorice, analizei critice a surselor istorice folosite și amintite ca atare în notele de subsol și în bibliografie, studiului unor documente, interpretării unor fapte istorice. Capitolul I CONSTRUREA CASTELULUI PELEȘ Familia princiară
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
princiare din Europa acelei vremi. Lucrarea este rezultatul investigației istorice, analizei critice a surselor istorice folosite și amintite ca atare în notele de subsol și în bibliografie, studiului unor documente, interpretării unor fapte istorice. Capitolul I CONSTRUREA CASTELULUI PELEȘ Familia princiară a României, Domnitorul Carol I și Doamna Sa Elisabeta, nu au avut de la începutul domniei lor o reședință pe măsura statutului. Palatul de la București, cel puțin inițial, nu se ridica nicidecum la asemenea standarde. Așa că se impunea necesitatea construirii unui
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Doamna Sa Elisabeta, nu au avut de la începutul domniei lor o reședință pe măsura statutului. Palatul de la București, cel puțin inițial, nu se ridica nicidecum la asemenea standarde. Așa că se impunea necesitatea construirii unui palat regal. Din păcate însă, familia princiară va beneficia mai târziu de o reședință regală, și anume în 1883 când va fi inaugurat castelul Peleș din Sinaia. Sinaia era un oraș modern de vilegiatură care își împrăștie vilele și hotelurile de-a lungul șoselei prin 12 pajiștile
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
anume în 1883 când va fi inaugurat castelul Peleș din Sinaia. Sinaia era un oraș modern de vilegiatură care își împrăștie vilele și hotelurile de-a lungul șoselei prin 12 pajiștile înclinate sau la liziera pădurilor aplecate deasupra acoperișurilor. Perechea princiară a venit la Sinaia să petreacă vara pentru prima dată în anul 1871.<footnote Mite Kremnitz, Regele Carol I al României, Ed. Porțile Orientului, Iași, 1995, p. 105 footnote> La început Suveranii României au locuit în câteva chilii ale mănăstirii
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
footnote Mite Kremnitz, Regele Carol I al României, Ed. Porțile Orientului, Iași, 1995, p. 105 footnote> La început Suveranii României au locuit în câteva chilii ale mănăstirii din oraș. În scurt timp locurile au început să placă foarte mult familiei princiare, ceea ce i-a determinat să-și construiască în zonă o reședință. “Valea se chiamă Prahova, după râul care curge d’adreptul din munte, aci vijelios, aci cu minte, azi răzvrătit, mâine liniștit (...). Curge pe o albie largă de pietre ca
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Prințesa Maria s-a născut la 27 august 1870, și imediat după naștere, mica prințesă și mama ei au fost binecuvântate de către mitropolit, iar primarul capitalei a înscris copilul sub numele de Maria în registrul de stare civilă a familiei princiare.<footnote George Bengescu, Carmen Sylva. Viața Reginei Elisabeta, Ed. Porțile Orientului, Iași, 1995, p. 26 footnote> Botezul micii prințese a avut loc la 1/13 octombrie 1870, în biserica de la Cotroceni. Acolo cei doi mitropoliți, precum și șefii autorităților civile și
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
biserica de la Cotroceni. Acolo cei doi mitropoliți, precum și șefii autorităților civile și militare ale statului așteptau cortegiul ce se formase la palat. După oficierea slujbei religioase a botezului principesei Maria, Mitropolitul Primat adresează cuvinte de felicitare Suveranilor și binecuvântează familia princiară. În același timp Mitropolitul ține să sublinieze legătura dintre mica principesă Maria, prima născută, și România, patria adoptivă a familiei Princiare, și patria natală a Mariei. La sfârșitul lunii martie a anului 1874, prințesa Maria s-a îmbolnăvit de scarlatină
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
palat. După oficierea slujbei religioase a botezului principesei Maria, Mitropolitul Primat adresează cuvinte de felicitare Suveranilor și binecuvântează familia princiară. În același timp Mitropolitul ține să sublinieze legătura dintre mica principesă Maria, prima născută, și România, patria adoptivă a familiei Princiare, și patria natală a Mariei. La sfârșitul lunii martie a anului 1874, prințesa Maria s-a îmbolnăvit de scarlatină. Starea prințesei s-a înrăutățit cu fiecare zi care trecea. În cele din urmă la 28 martie 1874 copila muri. Avea
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
care-l iubise. În noapte în care a murit prințesa ea a spus: “Vreau să merg la Sinaia să beau apă din Peleș”. Acesta este un motiv suficient de puternic, care a hotărât definitiv pe Suverani la onstruirea unui castel princiar pe acele meleaguri. Astfel, în 1873, când Carol era încă Prinț, a cumpărat moșia Sinaia și tot atunci dă profesorului D. Doderer de la Școala Politehnică din Viena să-i facă planurile pentru noul castel de vară. Lucrările au început și
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Maria de Wied s-a prelungit până la mijlocul lunii octombrie. La Cotroceni, Curtea a revenit la 1 septembrie. Sinaia și Castelul Peleș, cât ținea vara, adunau toată lumea bună, 34 conducătorii politici ai țării, reprezentanți ai țărilor străine, descendenți vechilor familii princiare și boierești. Astfel, Sinaia datorită Castelului Peleș, devenea adevărata capitală politică a României. Castelul Peleș a devenit prin urmare, un simbol al Casei Regale a României, era în fapt primul castel construit de familia princiară. Era reședință regală. La Castelul
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]