648 matches
-
satului Priponești de cel al gospodarilor din Liești, unde locuia „din primăvară până în toamnă” trudind de zor în anumite nopți când nu putea fi observat, pentru a lucra în voie, fără teama de a fi prins asupra faptului. Oamenii satelor Priponești și Liești constatau lipsurile, reclamau autorităților, anchete de constatare se făceau ca la carte, fără a se descoperi făptașul... Același mister ca pe vremea vrednicului părinte al lui Nitas. Gospodăria de la hotar a lui Nitas prospera și belșugul se vedea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ca rezultat al morții violente când încă nu depășise 60 de ani. E vorba de cel mic, mezinul, cu 5-6 ani mai în vârstă ca mine și care, dintr-o răutate cu nimic justificată, pe când eram în clasa I la Priponești m-a lovit fără motiv, bușindu-mă la pământ în mijlocul drumului, peste geanta cu cărți, sfărmându mi placa de ardezie pe care învățam să scriu „cu plumbul de piatră”, după care am avut anevoință la mers circa 3-4 zile. Deci
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
București. Simțeam eu că mărimile care mă aduseseră de la Căuești, com. Adam, nu sunt prea mulțumite de prestația mea politică și voiau să mă retrimită la Priponeștii mei de baștină. Aveau și motive: își aduseseră aminte abia acum că la Priponești aveam părinții bătrâni și bolnavi ce reclamau imperios sprijin de la mine, feciorul nerecunoscător și că, musai, să-mi fac bagajele! Presiunile la început abia voalate, deveniseră insistente în ultima perioadă de timp și asta datorită unei audiențe insistent cerută de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pui (scurmace) rahitici. Cu îndreptățită mânie (reținută) ne întrebam cam ce fel de tovărășie mai era și asta?! Scurt timp după demersurile mele didactice, factorii de răspundere de la partid, sindicat și învățământ au încercat să mă determine să plec la Priponești - de unde fusesem expulzat - lângă părinții mei bătrâni și bolnavi care reclamau sprijinul meu. Să mă mai mir de câtă grijă manifestau acești factori pentru părinții mei!? Singur mă legasem la cap, fără să mă doară și iată impasul în care
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
la o parte întâmplarea hazlie al cărui erou am fost, să trecem la figura omului implicat direct, domnul Tachi Gheorghiu - proprietarul acelei prăvălii cu de toate, situată în plin centrul satului și care era de folos nu numai celor din Priponești, ci și celor din satele vecine, care nu beneficiau de o prăvălie atât de bine aprovizionată cu toate bunătățile pământului și cu o întreagă gamă de produse necesare gospodarilor din acele vremuri. Cum pe atunci cel mai sigur mijloc de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
probleme, fără a mai bate drumurile spre orașele învecinate Bârlad ori Tecuci, aflate amândouă cam la 25 km departe de sat. Domnul Tachi - nu știu de pe unde a venit - că nu era localnic, s-a încadrat perfect în viața satului Priponești și a satelor vecine - fapt care i-a creat un fel de ascendent moral care-i dădea oarecum dreptul de a se preocupa și de interesele generale ale satului. El avea un fel al lui original de a fi. Ducea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să audă, având și ei probleme școlărești de rezolvat. M-a ajutat meditându-mă la franceză și matematică o cunoștință întâmplătoare. Domnul V.P. pretindea și mai multe și promisese tatei că-și va face un butoiaș pentru vinul nobil de la Priponești. Când am văzut cum merg lucrurile eu i am spus tatei să nu-i mai aducă nimic și astfel n-am mai avut legătură cu fosta mea gazdă din Cotul Negru. După 25 de ani, aflat ca profesor necalificat la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mai pus această problemă a sfârșitului lumii, termenii fixați au fost depășiți și omenirea continuă să existe. În legătură cu această problemă, îmi amintesc că la 4 februarie 1928 se prevăzuse sfârșitul lumii. Eram în clasa a V-a la școala din Priponești. Oamenii vorbeau și-și puneau problema atitudinii ce vor adopta în momentul respectiv. Ai mei nu discutau despre lucrul acesta. Auziseră și ei zvonuri, dar, ca oameni cuminți și cu scaun la cap, își vedeau de ale lor nevoi zilnice
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pentru bunăvoința de a sacrifica puțin din timpul dv. prețios... Cu deosebită stimă, Roman Scumpu * O veste bună mult așteptată Tocmai când socoteam gata materialul actualului volum, primesc un plic obișnuit de la dl. Roman Scumpu - confrate pensionar și gospodar în Priponești. În plic găsesc o mică mențiune directă, ce mi se adresa cu rugămintea de a mă apleca asupra unei creații poetice de 115 versuri, să le analizez și să-mi dau părerea dacă merită sau nu a fi luate în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cel afectau direct, a luptat în condițiile grele de a învăța atunci când regimul uza de principiul luptei de clasă în școală și în toate domeniile de activitate. Ajunge învățător ostracizat ca și mine în perioada 1947-1950, când eu lucram la Priponești ca învățător și-mi făceam datoria patriotică și de recunoștință față de satul din care avusesem rarul noroc să mă ridic. Făceam serbări școlare cu programe bogate, cu unele coruri la care eu nu prea mă simțeam în formă și atunci
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pe care o trăiește, frumos, cinstit și demn. Așa cum, de altfel, a trăit toată viața sa. Mărturii în acest sens găsim în cartea sa, o autobiografie care se întinde pe 179 de pagini, ordonată pe capitole: 1) Copilăria, Școala din Priponești și Școala Normală din Bârlad; 2) Sub flamura țării; 3) Cu drag revin la profesia de educator; 4) Pensionar... și restul! Fiecare din capitole abordează o etapă din viața sa, în contextul social, politic, economic și cultural al timpului. Un
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Cârnați... Aromele se împletiră și începură să urce dealul, pe deasupra capetelor. Spinările se neteziră, capetele se întoarseră. — Se dă mâncare, înțelese Costică Ologu, sărind pe loc, păsărește. Să mergem și noi ! Orbul dibui pe jos funia căruțului pe care era priponit Coltuc și porni la vale. Ologu țopăia în jurul căruțului, grăbind bâjbâiala orbului. Nu erau însă singurii care price pu seră. De unde până atunci mulțimea urca și cobora, dinspre vârful dealului se croise un singur șuvoi care mergea, bulu cindu-se, la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îi șterse flăcăului sângele uscat din colțul buzelor. Dar cum era peste puterile ei să-l ridice, să-l așeze pe căruț și să-l proptească-n chingi, alese să-l asculte pe Ologu. Îl apucă de subțiori și îl priponi de stâlp, dându-i cârjele. Când o simți așa de aproape și încurajat de reazemul cârjelor, Costică Ologu întinse brațele spre coapsele femeii. — Șezi potolit, șontorogule, i-o reteză Panselia, cu vocea ei trecută prin spărgătorul de nuci. Vezi că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
gramaticii amoroase, nu își găsește întotdeauna locul în curtea școlii. În schimb, cum puteau fi împiedicate petrecerile-surpriză, balurile de sâmbătă seara, ieșirile la cinema, micile excursii pe jos sau cu bicicleta, jocurile de volei pe plajă? Nu puteai să-i priponești pe adolescenți de pupitrele de la școală. Aceștia au devenit dificil de "citit", misterioși. Prin urmare, părinții au din ce în ce mai puțin control asupra vieții amoroase a odraslelor lor. În vreme ce în perioada Belle Époque aveau grijă ca fetele să rămână complet neștiutoare în privința
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
șirul cu ultimele case din Aix-en-Provence se sfârși, Tommaso se simți îngrozitor de singur și avu senzația că este, cine știe de ce, alungat încă o dată din Calabria. Se oprea în poieni să doarmă, înfășurat în vechea și uzata sa manta. Mârțoaga, priponită cu hățurile de copac, își vedea de treabă adulmecând văzduhul și cercetând iarba care nu-i prea era pe plac. Se odihnea cât putea, își dezmorțea oasele când soarele era deja sus, pe cer, căuta un pârâu să bea oleacă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în obsesiile lui funerare. Ca într-o piesă de Albee, el va corcoli curînd o nouă fantasmă, obligîndu-și consoarta la aceeași gesticulație mimetică, exercițiu și întristător și derizoriu al înșelării (și pierderii) de sine. I s-a năzărit introvertitului să priponească într-un colț al odăii... un cal verde. Să-i dea ovăz, să-l țesale, mă rog, să-și satisfacă toate capriciile acestei scrînteli. Dar e, pur și simplu, o scrînteală? Nu asistăm aici conotația politică fiind transparent încifrată la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Nu va fi judecata de apoi/ Flacăra comunismului/ Se va aprinde/ Și va țâșni din noi." În fruntea țării, ne spune poetul, avem un cârmaci destoinic: "Cum să ne înturnăm din largul/ unde cârmaciul a îndreptat cutezător corabia/ atâta vreme priponită în mal." Avem un legământ cu dreptatea și libertatea apărată cu tărie de-a lungul istoriei, de aceea îi înfierează pe trădători: "Să ardă carnea coaptă ca o bubă/ li se usucă ochii/ Ca stropii din găvane vara/ și sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de o robustețe ieșită din comun, pe care anamneza poetică le recuperează aproape intacte, ca în cu tălpile în lutul bucătăriei de vară: "cu tălpile în lutul bucătăriei de vară/ ne-am afundat copilăria în curtea lucreției/ în mijlocul ierbii vasile priponea fulgerele/ scăpate de cerul rupt din omăt/ iar noi țeseam din coada minodorei/ vioară și țambal/ și cântam în cerdacul cu păianjeni/ greierii noaptea se ascundeau/ în găurile de șarpe/ și căutau ouă să își ascută glasul// (...)// până când a venit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în anii 98 sau 99 cetățenia romană, dar pentru care merite, istoria nu ne spune! Privilegiul este trecut sub tăcere de că-tre toți istoricii iar ivriții o trag tare cu persecuțiile îndurate sărmanii de la dușmanii lor de moarte, de parcă îi priponise moartea în inima Romei! Eu cred că ,,meritul” pentru primirea cetățeniei romane a fost cumpărat cu bani foarte mulți plătiți de mozaici în punga împăratului pentru războiul de cucerire și distrugere a statului get. Vistieria imperiului era secătuită, iar impozite
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
românilor" de Iuliu A. Zanne), „Ghicitori, „Folclor", „Reviste și ziare primite", „Activitatea cercurilor culturale'', „Cărți primite", „Poșta administrației" etc. Erau prezenți în „Glasul nostru" colaboratori și abonați din Fălciu, Iași, Neamț, Tutova, de la Giurcani, Voinești, Murgeni, Șuletea, dar și de la Priponești dincolo de Bârlad. În ultimul număr din 1931 era anunțată adeziunea la jurnal și a „domnilor N. Bălănescu, inspector școlar, Iași, V. Ghițescu, directorul liceului de băieți din Piatra Neamț, inginer A.O. Izosser Iași, George Tutoveanu, Constantin Gh. Chirica, autorul broșurii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Al. Vlahuță" din Bârlad, fotografiați în fața casei parohiale din Șuletea Tutova, cu prilejul serbării de la 3 august 1930, în ziarul nr. 20-22 din septembrie 1932 (foto). Uneori ziarul publica și gingășii, ca cea scrisă de Gheorghe Filiche, învățător în satul Priponești, locul copilăriei mele, și pe care, în raport cu severitatea pe care o manifesta 75 față de elevii săi, cu mintea de atunci nu aș fi putut crede că omul acesta mai și iubește. Poezia lui, publicată în numărul 23-24 din noiembrie-decembrie 1932
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ă”.... Libertatea din 17 august 1925 (anul VII) îndeamnă să fie votată lista opoziției unite pentru Camerele Agricole pe care figurează domnii Mihai Bali - Cârlomănești și V. Georgescu - Bârlad, iar la numărul 6 și Petru Scumpu, agricultor mic, din comuna Priponești, fost primar al localității când eu făceam primii pași spre școală... * „În 1918 apare la Bârlad un interesant ziar Libertatea, independent, scos de avocații Neculai Dorin și Petre Nechifor, dar nu relata despre Academia Bârlădeană, redactorii ziarului nu se aflau
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
apare prin îngrijirea domnului V.C. Nicolau, Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. După lunile anului 1920, Calendarul cuprinde: Prefectura județului Tutova - prefect delegat N.N. Ciurea; director V. C. Nicolau - cu serviciul și personalul acestuia; Lista administratorilor de plasă și a primarilor - comuna Priponești făcea parte din plasa Corod (I. Popescu administrator de plasă cl. I; Gh. Munteanu, secretar) și avea ca primar pe Petrac he Tasie, notar V. Dimitriu, șef de post Nechifor C. Ioan; Poli ția orașului Bârlad și comisariatele sale cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Geo Bogza, neidentificat încă pe adevăratul nume...” Revista publică și alte genuri de materiale: cronici a cărților și revistelor, însemnări literare și j urnalistice, informații și chiar poezii. Am reținut, nu întâmplător, poezia „Români, priviți spre hotare!” de Gh. Filiche, Priponești Tutova, în numărul 4 din aprilie 1937, din care redăm ultimele versuri: „...Atât de duios vi‐i trecutul Și jertfa atâta de mare, 315 În zare mijește furtuna, Români, priviți spre hotare!” Premoționale spusele învățătorului Gh. Filiche din Priponeștii nașterii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Costăchescu, G. Tutoveanu, Ștefan Cosma, Ecaterina Ionescu, G. Ioniță, G. Popoiu, I. Antoniu, Emil Tudor, N. Bogescu, Cicerone Mucenic, G. Damasch in, C. Rânzescu, G. Nedelea. * În Scrisul nostru nr.6-7, iunie-iulie 1929, G. Ursu îi răspunde lui G. Filiche Priponești - Tutova: „Ne-a plăcut în mod deosebit abilitatea de a versifica, pe care sunteți pe deplin stăpân, câteva înfloriri de imagini sugestive, ritmul armonios, dar am avut neplăcerea să constatăm cum toate aceste frumoase însușiri se pierd în sentimentalismul și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]