1,290,302 matches
-
destul de uimiți - tot spațiul din fața noastră, un semicerc larg, a fost saturat de lume care a ascultat cuminte pînă la sfîrșit. Înainte să am observații sau să fac scenarii de un fel sau de altul trebuie să spun că am privit cu plăcere acest lucru. E foarte bine cînd o carte stîrnește atîta interes, cu atît mai mult cînd e o carte dificilă, cum e Omul recent. Asta m-a mai temperat în părerea, la care totuși încă nu renunț, că
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
cu toții, ca un autor colectiv al acestei cărți...Cum vă explicați această enormitate ? Da, sîntem un soi de balaur cu mai multe capete. Și aceste capete trebuie să fie amputate pe rînd, ca să fie salvată Ileana Cosînzeana. În ce mă privește, mă simt bine în compania domnilor cu pricina. Pe de altă parte, supoziția comasării noastre într-un bloc indistinct care mărșăluiește impur pe scena publică pentru a și-o aservi e ușor paranoică. În plus, ar trebui să se ia
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
creat un climat propice. Ca să revin la rezerve. Poate că trebuie întîrziat mai mult asupra metabolismului mental, social, istoric care a făcut posibilă apariția "omului recent", poate trebuie să reflectăm și la recuperarea lui... Eu mă simt tentată să-l privesc cu mai multă simpatie... Sigur, e firesc să-l privim cu mai multă înțelegere și să-i dăm mai mult credit. Acestea sînt lucruri care s-ar putea discuta, mai exact s-ar fi putut discuta, dacă s-ar fi
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
trebuie întîrziat mai mult asupra metabolismului mental, social, istoric care a făcut posibilă apariția "omului recent", poate trebuie să reflectăm și la recuperarea lui... Eu mă simt tentată să-l privesc cu mai multă simpatie... Sigur, e firesc să-l privim cu mai multă înțelegere și să-i dăm mai mult credit. Acestea sînt lucruri care s-ar putea discuta, mai exact s-ar fi putut discuta, dacă s-ar fi creat un climat propice. Din păcate "execuția" publică a cărții
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
impune respectul. Aș spune în încheiere că această carte intră într-o anumită tradiție, în cadrul căreia trebuie judecată. O tradiție contestată de mulți, dar care nu e mai puțin una dintre marile tradiții ale culturii europene: tipul de demers care privește cu melancolie evoluțiile contemporane a demarat o dată cu modernitatea și există numeroși autori, de la Spengler la Jung (Gegenwart und Zukunft), de la Huizinga (Im Schatten von Morgen)... Pînă la autori din altă categorie, romancieri ca Milan Kundera... Evident. După cum există și familia
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
o dreaptă fără Diaconescu sau Ciorbea, pentru că vremea somnambulismului a apus. Iar dacă nu găsim în țară așa ceva, să nu ne sfiim să importăm. Firește, o astfel de afirmație va fi imediat taxată drept antipatriotică, antinațională, anti-românească. în ce mă privește, m-am săturat până-n gât de patriotismul, de naționalismul și de românismul care mă transformă din om în simplă viețuitoare. Dacă nu chiar în plantă. N-am pic de simpatie față de ghermani, neo-memorandumiști și alții în căutare de succes pe
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
fi vacanța la 2 Mai din vara lui 1982. Prinsă de o rafală puternică de ploaie în cabina unei toalete de țară, o retirată cum îi spune de obicei, autoarea are prilej de reflecție: "Așa că am rămas în privată, modest, privind prin crăpăturile din ușă prăpădul de afară. Un minut, două, trei...După vreo cinci m-am pomenit cu un gînd care mi-a străpuns creierul, pe banii mei!!! Nu l-am înțeles prea bine. A revenit formulat mai clar: adică
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
expresia artistică, despre lupta cu limbajul, cu stereotipiile lui de codificare și cu obișnuințele sale tehnice, iar, în al doilea rînd, despre un alt tip de relație, una mult mai amplă, și despre o luptă mult mai profundă - acelea care privesc existența însăși, abisurile ființei, viața ca stare de levitație între vedere și clarviziune, între veghe și vis, între conștiință și stihia non-raționalului. Dacă la primul nivel gesturile de libertate sunt nenumărate, dacă o curiozitate neostenită se manifestă simultan cu o
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
nu le-ar fi convenit niciodată, doar ce nu mai este, doar ce-a fost și nu mai poate să fie - rasă veche, obsedată de trecut. Mița îmbătrânise fumând ca o șerpoaică, dând în cărți și stând serile singură și privind în gol. Pe Garabet al ei, îl iubise, într-adevăr, ca pe nici o ființă din lume. Când mă vedea, mă lua în brațe și mă pupa cu foc. Avea o energie înfricoșătoare, rar întâlnită la vreo femeie. N-avusese copii
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
mediere între timpul societăților și timpul cosmic, astfel "refigurează timpul" și "cuprinde în sine forma esențializată a sensului pe care o comunitate și-l acordă și cu care se identifică". Ceasornicul nu furnizează date despre timp în sine, ci "a privi ceasul înseamnă a se întreba cît timp mai este pînă la..., cît timp a trecut de la...". Pentru că din punctul de vedere al filosofiei culturii, ceasornicul și calendarul transmit un mesaj care "privește poziția individului și a comunității în vastul flux
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
furnizează date despre timp în sine, ci "a privi ceasul înseamnă a se întreba cît timp mai este pînă la..., cît timp a trecut de la...". Pentru că din punctul de vedere al filosofiei culturii, ceasornicul și calendarul transmit un mesaj care "privește poziția individului și a comunității în vastul flux al devenirii". Rutina și repetiția timpului ciclic, caracteristice cotidianității, nu sînt concepte negative, ele anihilînd efectele devastatoare ale timpului ireversibil: prin rutină anihilăm noutatea destabilizatoare, repetiția "este șansa memoriei și a diferenței
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
maghiari și persoane aparținînd altor minorități printre cadrele Securității (în Ceaușescu și Securitatea..., Humanitas 1998), și ajunge la concluzia că la nivelul Direcției Securității Statului această prejudecată în general nu se confirmă, și-și motivează afirmațiile apelînd la statistici oficiale privind originea etnică a personalului direcției. Spre deosebire de Deletant, Câmpeanu dă doar o listă cu principalele posturi din aparatul ideologic ocupate de evrei, însă este mult mai categoric în afirmațiile pe care le face. E foarte greu să lucrezi cu o astfel
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
cea a lui Pavel Câmpeanu, trebuie spus că aceste trei lucrări își pot fi complementare - împart o serie de informații comune, avînd în același timp structuri și sfere de interes diferite. Anumite informații nu i-au fost accesibile lui Gillet privind motivațiile bunelor relații dintre patriarhul Iustinian Marina și Gheorghiu-Dej (cel dintîi îl adăpostise pe viitorul dictator în modesta sa parohie din județul Galați, spune Pavel Câmpeanu)- e vorba despre elemente de mică importanță, dar care doar puse laolaltă dau imaginea
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
expoziție sau poate vedea un spectacol pentru ca după aceea să stea de vorbă și să bea o bere cu însuși protagonistul, alunecînd firesc prin tot acest circuit. În acest loc oamenii învață să se cunoască, să se asculte, să se privească, să comunice, să simtă o personalitate. Timpul pe care îl trăim a adus cu sine alienarea ființei, a fracturat dialogul, ne-a împins în monologuri și lumi paralele, ne izbește de zidul singurătății. Într-un ritm devastator pentru mine, prelungind
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
dacă se admite premisa de declanșare. Concomintent are o determinare, o accelerare a tensiunii, inteligibilă, pînă la deznodămîntul tragic. În Povestea Marelui Brigand nu se acordă, cred, atenție la urmă rigorii vagului (asocierea termenilor nu e o contradicție). Tot ce privește conjurația, transferată pe umerii unei secte religioase, legată de Ordinul Templierilor, se menține prea difuz, încît se pierde un element al dinamicii textului. Nu știu de ce, dar ca și în Orbitor de Mircea Cărtărescu, factorul de amenințare (acolo revolta orbilor
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
laude aduse mie. Este vorba, clar, de o solidaritate, nesprijinită pe amiciție, ci pe un atât de solid simț estetic... Ar putea fi, totodată, și o mărturie de epocă adresată tinerelor generații sau criticii profesionale; vreunei alte istorii a literaturii privită din alte unghiuri... Întâmplarea a făcut ca o astfel de scrisoare să depășească orice fel de interes personal, ori de școală, de coterie. Cu M.H.S., cum îi spun uneori telegrafic, nu am fost niciodată un prieten încercat. Așa a vrut
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
ales prin adevărul ei: în ciuda atâtor forme prefabricate, ea urmează calea firescului, spărgând decis prejudecățile, schemele și obișnuințele cu care ne-au îndestulat interpretările ultimilor ani (vreo treizeci). Realitatea, spun unii, ne stă la îndemână, nu trebuie decât să-i privim curat formele. Nu e așa: realitatea e netedă numai pentru nepriceput, sub luciul ei se sbat curenți violenți, privirea neînarmată riscă să înregistreze anecdoticul, fermecătorul, coloratul și înlocuitorul de gândire. E nevoie de o mare iscusință și răbdare să-ți
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
galeriei și indică fără dubii spațiul valoric pe care acesta încearcă să-l acrediteze. Cea mai recentă dintre manifestările organizate aici, expoziția de pictură a Ioanei Panaitescu, are și ea multe puncte comune cu acțiunile precedente, mai ales acelea care privesc vigoarea și coerența lăuntrică a exprimării, dar și un caracter care o individualizează net: anume faptul că ea este prima personală a artistei, un debut cu alte cuvinte, cu toate consecințele care decurg de aici. Dacă la nivelul imediat al
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
net: anume faptul că ea este prima personală a artistei, un debut cu alte cuvinte, cu toate consecințele care decurg de aici. Dacă la nivelul imediat al exprimării, al capacității de a manipula instrumentele și limbajul, precum și la acela care privește gîndirea plastică investită în construcția concretă a obiectului, Ioana Panaitescu este o pictoriță matură, stăpînă și sigură pe sine, în ceea ce privește configurația ansamblului, gîndirea pe spații mari și discursul desfășurat, ea manifestă cîteva dintre obișnuitele simptome ale debutului. Absolventă a Secției
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
două state. O editură specializată în traduceri din literatura neoelenă ca "Omonia" ar putea - firește, în colaborare și cu alte case editoriale din țara dvs. - să consolideze drumul deschis de neoeleniști români al căror nume este viu în Grecia. Cât privește relațiile dintre țările noastre, din câte cunosc, nu au existat niciodată probleme. Ultima vizită a președintelui Republicii Elene, dl. Konstantinos Stephanopoulos, a confirmat această cordialitate. România se află cu un picior în Balcani și cu celălalt în Europa. Din punct
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
frizează superdotarea în varianta lui Iulian Crețu, adică tocmai bune pentru recruții abia respinși la examenul psihologic. Cum nu prea sunt motive de rîs în masă, nici în emisiune, și nici în prestația prezentatoarei, ba din contră, în ceea ce o privește pe cea din urmă ar cam fi ceva motive de plîns, fosta bebelușă a rîs probabil de una singură. Și cum doar două situații au ca efect sigur îngrășarea, cea care decurge din privirile stăpînului și cea care privește direct
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
o privește pe cea din urmă ar cam fi ceva motive de plîns, fosta bebelușă a rîs probabil de una singură. Și cum doar două situații au ca efect sigur îngrășarea, cea care decurge din privirile stăpînului și cea care privește direct rîsul, este de bănuit că, în consecința celei de-a doua, bebelușa s-a cam îngrășat. S-a îngrășat exclusiv în zona bustului, acolo unde, pînă acum, așa cum îi și stă bine unei bebelușe, era aproape invizibilă. Acum, fie
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
clasa prof. Tudor Mărăscu) pe o scenă profesionistă. Scopul acestor însemnări subiective nu este analiza spectacolului, o farsă tratată prea studențește și actualizată nu foarte inspirat (dar cu orice chip). L-am urmărit cu admirație însă pe Petru Ciubotaru. Am privit cum intră în structura lui Sganarel, dincolo de oră, de timp, de convenție și context. Am crezut întotdeauna în doi mari actori de la Iași: Sergiu Tudose și Petru Ciubotaru. Am avut din nou confirmarea profesionalismului pe care îl regăsesc tot mai
Ora 11 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15542_a_16867]
-
Nici pentru actori. Este nevoie de un alt timp de energie, de concentrare și de rigoare, un exercițiu mai puțin obișnuit pe scenele noastre în genul de rostire a cuvîntului care, prin forma lui, creează o lume obligată să se privească fără menajamente, tranșant. Liniile regizorului și cele desenate de interpretările actorilor sînt drepte: frînte, în sus, în jos, nu contează. N-ai să remarci rotunjimi, curbe, cercuri, încovoieri blînde. Este vorba despre o regizare a morții, a uciderii unor indivizi
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
fi fost necesară nu o temperare a limbajului și a grotescului rafinat, ci o izbucnire mai fantezistă, mai plină de nebunie. Pe scenă, protagoniști și spectatori, cuprinși toți în decorul stilizat, fantastic și realist al lui Horațiu Mihaiu ne puteam privi în oglinzi chipurile și destinele, victoriile și lașitățile, voluptatea umilinței mai mult sau mai puțin descărnate. Sîntem toți chiriași în spațiul proprietate personală a morții. Costume și machiaje adînc studiate de Alina Herescu dau formă ceremoniei desfășurate ca un ritual
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]