1,083 matches
-
de refugiați prin care a trecut în Germania și Italia, în fuga sa spre Occident. U. a mai publicat volumele de versuri pentru copii Balada neatârnării (1977), Pescarii de pe apa de argint (1989) și o culegere de epigrame, Mofturi de privighetoare (1992). Postum a apărut Nod în papură (2001), unde editorul a reunit poeziile tipărite după 1991 în „Renașterea bănățeană”, la rubrica aleasă a da și numele cărții. Sunt aici texte concise, alcătuite mai ales din câte două catrene, care surprind
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
neatârnării, cu ilustrații de Doina Micu, Timișoara, 1977; Eminescu, Timișoara, 1979; Ulcioare de Horezu, Timișoara, 1982; Toamna poetului, Timișoara, 1986; Pescarii de pe apa de argint, Timișoara, 1989; Orașul martir Timișoara, Timișoara, 1990; Premiul Nobel pentru singurătate, Timișoara, 1991; Mofturi de privighetoare, Timișoara, 1992; Nunta utopică, Timișoara, 1993; Poezii alese, pref. Eugen Dorcescu, Timișoara, 1998; Nod în papură, îngr. și pref. Mugurel Jula, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: Micu-Manolescu, Literatura, 148; M.N. Rusu, Damian Ureche, LCF, 1966, 6; Ion Cocora, „Invitație la vis
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
Aproape toate cărțile au fost reeditate în mai multe rânduri, cu modificări. Sub genericul Sfârșit de mileniu, T. a publicat un roman-cronică în șapte volume - Casa domnului Alcibiade (1978), Retragerea fără torțe (1982), Ieșirea la mare (1984), Victoria neînaripată (1985), Privighetoarea de ziuă (1986), O sută una lovituri de tun (1989), Sub 0 grade (1994) -, ce acoperă istoria secolului al XX-lea până la sfârșitul lui august 1944. A tradus și stilizat traduceri din Charles Darwin (Călătoria unui naturalist în jurul lumii), I.
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
ed. București, 1992; Acea fată frumoasă, București, 1975; [Sfârșit de mileniu], vol. I: Casa domnului Alcibiade, București, 1978, vol. II: Retragerea fără torțe, București, 1982, vol. III: Ieșirea la mare, București, 1984, vol. IV: Victoria neînaripată, București, 1985, vol. V: Privighetoarea de ziuă, București, 1986, vol. VI: O sută una lovituri de tun, București, 1989, vol. VII: Sub 0 grade, București, 1994; La nord de noi înșine, București, 1979; Frumoasa adormită, București, 1981. Traduceri: T. Z. Semușkin, Alitet pleacă în munți
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
Cehov, 142-150; Leonida Neamțu, Radu Tudoran, ST, 1985, 3; Cornel Ungureanu, Altă ieșire la mare, O, 1985, 11; Valeriu Râpeanu, De la „Anotimpuri” la „Sfârșit de mileniu”, RL, 1986, 5; Mircea Iorgulescu, Privește înapoi fără complexe, RL, 1986, 15; Alex. Ștefănescu, „Privighetoarea de ziuă”, RL, 1987, 11; Rotaru, O ist., III, 574-577; Cândroveanu, Lit. rom., 213-217; Constantin Cubleșan, Fascinația călătoriei, RL, 1989, 20; Negoițescu, Ist. lit., I, 243-244; Ovidiu Pecican, Spațiul ca destin, ST, 1992, 5-6; Cornel Ungureanu, Radu Tudoran după jumătate
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
1972; Moș Gerilii, Chișinău, 1974; Primiți urătorii?, pref. Stanislav Rassadin, Chișinău, 1975; Guguță - căpitan de corabie, Chișinău, 1979; Calul cu ochi albaștri, Chișinău, 1981; Steaua lui Ciuboțel, Chișinău, 1981; Guguță și prietenii săi, Chișinău, 1983; Isprăvile lui Guguță, București, 1985; Privighetoarea, Chișinău, 1985; Scrieri alese, postfață Mihai Cimpoi, Chișinău, 1985; Măria Sa Guguță, Chișinău, 1989; Pantalonia - țara piticilor, Chișinău, 1989; Moara veselă, București, 1990; Ghiocica, Chișinău, 1991; Guguță și prietenii săi, I-II, Chișinău, 1994-1996; Tatăl lui Guguță când era mic, Chișinău
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
ș.a. Productiv, S. scrie poezie - Ulise, alte întâmplări, Monologul de purpură (1981), Jurământ de măr (1982), Nedespărțirile (1990) Legea apei în deșert (1998), Vindecarea prin cuvânt (2003) ș.a., proză scurtă - Cine trece primul pe pod (1982), Dacă privim în ochi privighetoarea (1989), Războiul îndrăgostiților (1999), roman - Preavizul (1984), Dansul iederii (1987), Cartea secretelor (1995), Darul nebunilor (1996), Îngerul venețian (2000), Moștenitorii blestemului (2002) ș.a., cât și notele de călătorie Salut, Basarabia! (1991). Versurile afișează un modernism de marcă interbelică, dar superficial
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
șantierul. Cele mai multe personaje de prim-plan, în frunte cu naratorul însuși, sunt ingineri constructori, de vârstă relativ tânără. În povestiri se aleg drept scene ale acțiunii mai ales reuniuni de familie. Bunăoară, textul titular al volumului Dacă privim în ochi privighetoarea descrie o nuntă, iar motivația acțiunii centrale nu e livrată, așa cum se întâmplă și cu alte situații, îndeobște ciudate. Literaritatea constă tocmai în imprecizie, în întreținerea enigmaticului. Nu se urmărește propunerea vreunei semnificații, ci, probabil, exersarea autorului în surprinderea unor
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
de conștiință ale personajului, precis circumstanțiate. SCRIERI: Ulise, alte întâmplări, București, 1976; Monologul de purpură, București, 1981; Cine trece primul pe pod, București, 1982; Jurământ de măr, București, 1982; Preavizul, București, 1984; Dansul iederii, București, 1987; Dacă privim în ochi privighetoarea, București, 1989; Nedespărțirile, București, 1990; Salut, Basarabia!, București, 1991; Cartea secretelor, București, 1995; Darul nebunilor, București, 1996; Cui îi vine rândul, București, 1997; Iubiri interzise, București, 1998; Legea apei în deșert, București, 1998; Războiul îndrăgostiților, București, 1999; Sărutând leoaica pe
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
albastru este cerul care se zărește printre ramurile stufoase ale nucului bătrân! vine de departe parfum de iarbă proaspăt cosită seara se lasă ușor, iar mireasma florilor de reginanopții mă învăluie soarele apune, prea greu de lumină pentru creanga zării privighetoarea rupe liniștea nopții de vară stele lucitoare își aprind lămpile de noapte codrul cântăreți-și culcă nourii de pe boltă mâncau albastrul cerului nisipul auriu și fierbinte al mării ploaia curge deasă, măruntă și caldă ceru-i albastru ca o petală
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
București, 1899; Mârlanii, pref. M.Gh. Bujor, București, 1911; Fără pâine, București, 1912; Nevestele lui Moș Dorogan, București, 1913; Lupii, București, 1915; Florica și alte nuvele, București, 1916; Nevestele lui Moș Dorogan, cu o scrisoare de I. Al. Brătescu-Voinești, București, 1916; Privighetoarea neagră, București, 1916; Moș Neagu (Iubirea aproapelui), București, 1917; Ber-Căciulă, București, 1920; ed. îngr. Victor Crăciun și Vasile Mănuceanu, pref. Victor Crăciun, cu ilustrații de Marcela Cordescu, București, 1970; Maria de altădată, București, 1920; Petre Pârcălabul, București, 1921; Vrăjitoarea, București
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
alese, I-III, îngr. Viorica Florea și Victor Crăciun, introd. Victor Crăciun, București, 1983-1987. Repere bibliografice: Mihail Sorbul, „Nevestele lui Moș Dorogan”, RP, 1913, 28; Gala Galaction, „Nevestele lui Moș Dorogan”, VR, 1914, 10-12; N. Iorga, O carte de nuvele: „Privighetoarea neagră”, „Neamul românesc”, 1916, 22; Victor Anestin, I.C. Vissarion, UVR, 1916, 11; N. Iorga, Glasuri nouă, „Neamul românesc”, 1919, 123; Mihai Iorgulescu, I.C. Vissarion, „Îndreptarea”, 1920, 274; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 233-245; Lovinescu, Scrieri, II, 198-203
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
ilustrată”, iar pe prima pagină „Revistă pentru toți”, V.a. încearcă să se adreseze unui public larg, făcând în mod obișnuit concesii unui gust îndoielnic. Cele mai reușite scrieri în proză sunt reproduceri, de preferință din „Convorbiri literare” (Nicolae Gane, Privighetoarea Socolei, Fluierul lui Ștefan). Panait Macri este prezent în mai toate numerele, lui aparținându-i romanele în foileton, schițele și povestirile tipărite timp de mai bine de un an. Intrigi, amoruri, răzbunări, crime din iubire - toate formează trama, uniformă, a
VOCEA ADEVARULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
Nanu), Cluj-Napoca, 1985; De ziua inimii noastre, îngr. Constantin Mohanu, pref. Șerban Cioculescu, Craiova, 1987. Ediții: Ion Pop-Reteganul, Amintirile unui școlar de altădată, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Serafim Duicu). Culegeri: Basme armenești din Transilvania, București, 1967; Frumoasa privighetorilor. Basme armenești din Transilvania, Cluj-Napoca, 1974; Orații de nuntă (Colăcării, cântece și strigături culese de pe Valea Someșului), București, 1979; Poezii populare din Ardeal, în Folclor din Transilvania, VIII, București, 1986, 267-558. Repere bibliografice: Vasile Adăscăliței, „Ion Pop-Reteganul”, CRC, 1966, 4
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
ai mai fi, dulce în viață cum ar fi”; Totul însă printre oameni se strecoară binișor/ Ca și apa ce din munte lunecă încetișor.” Din ciclul romanesc Ferentarii a fost editat doar primul volum, Streina (1940), cel de-al doilea, Privighetorile mute, căruia I. Al. Brătescu-Voinești îi făcuse o prefață, trebuia să apară în anul următor, dar evenimentele au făcut imposibilă tipărirea lui. SCRIERI: Clasa VII A, Craiova, 1931; Mărgele de măceș, Craiova, 1931; Sunt studentă!, București, 1933; Cartea celor șapte
RADULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
amenințător revoluționare, animate de un idilism muncitoresc, „angajate”, mimând un sentiment romantic-auroral. Universul „pastelurilor” lui R. este însuflețit, în plus, de un panteism specific, astfel încât toate elementele sunt în mod straniu purtătoare ale unui „mesaj” comunist intrinsec, de la „mestecenii-stindard” la „privighetoarea din Carpați” (metaforă pentru poet) sau la „steaua roșie a zării”. Culegerile conțin și câteva poezii erotice, candide sau elegiace. În Rugul palidității se oferă spectacolul unei lirici de sugestie, ermetizante, în care ideologicul s-a disipat într-un metaforism
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
alianță cu tradiția poeziei „boabei și a fărâmei”, satira reapare sub formă fabulistică în Și animalele sunt oameni! (2002). După modelul arghezian, M. creează un bestiar benign, care se pretează la o lectură plurală datorită aluziilor biografice și intertextuale: „... domnișoara Privighetoare,/ Soprană de coloratură,/ Deși are/ O prea mignonă făptură/ Și nici nu locuiește pe lac,/ Ci într-un copac,/ Apare/ Numai în roluri de solistă.// De-aceea broasca e melancolică și tristă” (Doamna Broscvary). În fine, pe de o parte
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
1848 reflectată în presa arădeană, București, 1985; Însemnări despre scriitori, Timișoara, 1987; Ziarul „Românul” și Marea Unire, București, 1988; Însemnele natale, Timișoara, 1989; Dor albastru, Sibiu, 1991; Presa literară românească arădeană și Marea Unire, Arad, 1993; Viorile luminii, Baia Mare, 1993; Privighetorile timpului, Arad, 1995; Scriitori români în corespondență, I, Arad, 1997; Presa literară românească arădeană (1869-1944), Arad, 1999; Regină-n cumpănă de noapte, București, 1999; Versuri, Arad, 2001; Scriitori români în actualitate, Arad, 2003. Repere bibliografice: Domițian Cesereanu, „Ora plecării”, TR
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
Din istoria presei românești, RL, 1988, 23; Vasile Popeangă, Prezențe scriitoricești în Transilvania, R, 1988, 9; Ion Buzași, „Însemnele natale”, TR, 1989, 37; Ion Buzași, „Dor albastru”, TR, 1992, 9; Al. Piru, Iulian Negrilă, „Curierul Aradului”, 1994, 145; Dumitru Protase, „Privighetorile timpului”, F, 1996, 4-5; Florin Bănescu, Mușchetarii Câmpiei de Vest, Nădlag, 2000, 145-147; Dicț. scriit. rom., III, 427-428; Constantin Toni Dârțu, Personalități române și faptele lor, Iași, 2002, 177-184. N.M.
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
copii este însă bine disimulat în imaginarul și intriga fiecărui text, căci în stilul autoarei predomină umorul, candoarea și jocul cu vorbele, specifice universului infantil. Cu toate că în câteva povești se găsesc elemente narative tributare unor clasici ai genului (Trandafirul și privighetoarea de Oscar Wilde este sursa folosită în Pasărea-Floare din volumul Zânele nu bat la ușă, 2000), de cele mai multe ori acestea se reduc la împrumutul de caractere, intriga poveștilor semnate de K. păstrându-și prospețimea și originalitatea. Astfel, în Poveste de
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
două puncte pot suplini virgula sau pauza: „Sufletul vostru: un Înger, inima voastră: o liră...” (M. Eminescu). După două puncte, cuvântul care urmează poate fi scris cu majusculă sau cu minusculă, În funcție de context. De cele mai multe ori, este folosită minuscula: „Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit!” (A. Macedonski). Observație În alte limbi, cele două puncte pot fi folosite și În alte contexte. De pildă, În limba engleză, ele sunt folosite Între oră și minute (5:30). 5.7. Semnele citării (ghilimelele
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Clipei), „timpul mierlei” (Preistorie), tinerețea (Doamna Seara, Către Fantazio). Dar resuscitarea trecutului pregătește, totodată, accesul la sublimul lumii prezente. Fervori, nebănuite odinioară, aproape extaze sunt declanșate de „căprioara cu aripi nevăzute” (Căprioara), de „cerbul din vremea lui Gelu” (Cerb), de privighetoare (Trif nebun, Filomela), de „măiastra cu trupușoru-n fum” (Măiastra) ori de Elisafta. Ivită din nou, certitudinea dispariției brutale ( Nu cules ci smuls) se împletește și cu o încuviințare fatalistă, mioritică (Dintr-o iarnă). Cu toate acestea, eludând „otrăvurile amurgului”, sufletul
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
București, 1976; Serghei Mihalkov, Spuma, București, 1976; Kiril Bulâciov, Fetița de pe Terra, București, 1978; Valentin Rasputin, Despărțirea de Matiora, București, 1980; Evgheni Evtușenko, Dulce ținut al poamelor, București, 1983; Mikola Trublaini, Fetița Natalocika și peștișorul argintiu, București, 1983, Pui de privighetoare, șapte sute la numărătoare, București, 1984; Natalia Durova, Poftiți în arenă!, București, 1985; V. Berestov, Și pisoiul, și cățelul, București, 1987; V. Tovstonogov, La start!, București, 1987, Bătrânul cal și leul, București, 1988; I. Korleandski, A. Hait, Las’ că mai stăm
BUICIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285921_a_287250]
-
vor rock?! Și fandosita de Raluca este rockeriță! Îi domnișoară: brățări, medalioane, inele?! Lupul: Mâța asta sclifosită de viță nobilă și Moțatu’ ăsta care mi-a scăpat de câteva ori din ghiare, de fapt l-a salvat Grivei, se crede privighetoarea pădurii. Ia uite cum se împăunează...(cocoșul își desface aripile și se rotește în jurul său, cu un cucurigu lung și „armonios”?!) Ce să fac, să înhaț un pui și să fug? Da, altă soluție nu- i. Vă arăt eu ce
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
prind eu... Cocoșul: Puișori, am terminat rockul pentru Raluca. Am găsit un ritm vioi/ Ritmul foarte adecvat/Pentr-un rock adevărat! Un pui: A venit și-un cintezoi!/ Un pui: Pădurea cântă cu noi./ Un pui: A venit și-o privighetoare!/ Cocoșul: Este zi de sărbătoare. Lupul: Bravo Moțatule, când e multă gălăgie se poate lua în ghiare un pui. Miki: Ăsta-i rock? Mânca-v-ar Vulpea, să scap de gălăgia voastră! Lupul: Coana Vulpe? Nu, ea se mai descurcă
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]