1,083 matches
-
și a trandafirului, legendă ce va domina nu numai literatura, dar și celelalte arte înflorite pe meleagurile iraniene, trecând, apoi, în cele mai diverse culturi ale lumii. Pentru frumusețea sa emoțională, ne-am oprit asupra uneia dintre variantele acestei legende. Privighetoarea - care în acele timpuri de început era mută - se îndrăgosti de trandafir care, pe atunci, era de culoare azurie, datorită frumuseții sale fără seamăn. Cu sfială, se apropie de el, însă fiind lipsită de glas, nu izbuti să-i întoarcă
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
apropie de el, însă fiind lipsită de glas, nu izbuti să-i întoarcă binețea cu care trandafirul o întâmpină. Înfuriat până peste poate, acesta nu mai vru să-i vorbească deloc din acea clipă. Copleșită de mâhnire, cu inima frântă, privighetoarea se retrase într-un cotlon al grădinii de unde înălță către Creatorul tuturor o rugă arzătoare, cerându-i să o înzestreze cu glas. În marea sa milostivire, Creatorul îi hărăzi cel mai frumos glas din lume. Cu încredere, privighetoarea se întoarse
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
inima frântă, privighetoarea se retrase într-un cotlon al grădinii de unde înălță către Creatorul tuturor o rugă arzătoare, cerându-i să o înzestreze cu glas. În marea sa milostivire, Creatorul îi hărăzi cel mai frumos glas din lume. Cu încredere, privighetoarea se întoarse la trandafir și îi înălță cele mai emoționante triluri de dragoste care au putut fi auzite vreodată pe pământ, însă semețul trandafir rămase neclintit. Zdrobită de durere, privighetoarea se retrase în ascunzișul ei. Peste noapte trandafirul fu cuprins
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
îi hărăzi cel mai frumos glas din lume. Cu încredere, privighetoarea se întoarse la trandafir și îi înălță cele mai emoționante triluri de dragoste care au putut fi auzite vreodată pe pământ, însă semețul trandafir rămase neclintit. Zdrobită de durere, privighetoarea se retrase în ascunzișul ei. Peste noapte trandafirul fu cuprins de remușcări pentru purtarea sa crudă și îl podidiră lacrimile. În zori, când privighetoarea îl văzu plin de lacrimi, se repezi și-l îmbrățișă. Atunci un spin îi străpunse inima
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
care au putut fi auzite vreodată pe pământ, însă semețul trandafir rămase neclintit. Zdrobită de durere, privighetoarea se retrase în ascunzișul ei. Peste noapte trandafirul fu cuprins de remușcări pentru purtarea sa crudă și îl podidiră lacrimile. În zori, când privighetoarea îl văzu plin de lacrimi, se repezi și-l îmbrățișă. Atunci un spin îi străpunse inima, ucigând-o, iar sângele său coloră trandafirul în roșu...” , În secolul al XIII-lea, poetul reprezentativ și devenit, de asemenea, poet de mare circulație
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
(n. 7 noiembrie 1911, Bălcești, Gorj — d. 27 septembrie 1972, Românești, județul Botoșani) a fost o cântăreață română de muzică tradițională și muzică populară. A fost una dintre cele mai îndrăgite interprete din domeniu, fiind numită pe rând: "Privighetoarea Gorjului", "Crăiasa cântecului românesc", "Prințesa cântecului popular românesc" sau "Ella Fitzgerald a României". În cariera sa a susținut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrări discografice și a participat la un număr mare de emisiuni de radio și
Maria Lătărețu () [Corola-website/Science/306376_a_307705]
-
Nou. Pădurile situate la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), grelușelul-de-tufiș ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vișina se ridică
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
1819). Ca și în alte creații epice, talentul său se manifestă cu cea mai mare forță în strofele lirice ale poemelor. Idealul său estetic și-a găsit cea mai deplină întruchipare în poezia lirică. Modele remarcabile sunt poeziile "Odă unei privighetori" ("Ode to a Nightingale"), "Toamna" ("To Autumn") sau "Odă la o urnă grecească" ("Ode on a Grecian Urn"). În ele s-au manifestat trăsăturile caracteristice ale poetului: perceperea senzorială a naturii, forța imaginației, darul neobișnuit de a însufleți întreaga lume
John Keats () [Corola-website/Science/306178_a_307507]
-
muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), grelușelul-de-tufiș ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), grangur ("Oriolus oriolus"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
Ripostînd în felul său ultragiilor, pana poetului cultivă o caligrafie paradiziacă, de-o mișcătoare candoare: "Oameni buni, frații mei,/ Veac trist,/ Nu ucideți metafora, zborul lăuntric,/ Suspinul crinului, cugetul stîncii.// Cu o singură corolă, jur,/ Primăvara poate porni" (Impuls). Ori: "Privighetoarea încearcă/ Să întemeieze clipa/ încă o dată,/ Tu stai rezemat de un paltin/ Și taci" (Imagine). Ori: " Mi se părea că ești soră/ Cu o mimoză știută numai de noi/ Din Grădina botanică" (Pe străzile Clujului). Uneori extazul e umbrit de
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
un rai de iertări, de înțelepțiri, clădit pe bucuria simplă a privirii către cer. În calea acestei înălțări ușoare -penitență, dincolo de „micile mizerii", nu există - nu stă nici un obstacol. Ajunge să ne-amintim tonurile vioaie ale Nopții de mai: „Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit;/ Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit./ Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară/ Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară,/ Dar dintre flori și dintre stele nimica
Bagdadii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6275_a_7600]
-
Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit./ Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară/ Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară,/ Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit,/ Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit." Un romantism și exuberant, și leneș, găsind fericirea în profitul special pe care ți-l pot da bunurile comune, e genul acestor însemnări de vară, destul de puțin credibile, cu toată aparenta lor franchețe. Fiindcă, oricât
Bagdadii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6275_a_7600]
-
o năpădea durerea. Oare fratele ei îi ascundea ceva? Clopotul Templului Nanzen anunță ora amiezei. Deși țara se afla încă în stare de război civil, puteau fi văzuți oameni admirând prunii înfloriți, iar printre petalele care se scuturau răsunau cântecele privighetorilor. Se considera că era o primăvară plăcută, dar abia începuse Luna a Doua. La căderea serii, când lămpile începeau să licărească rece, pe Hanbei îl apuca din nou tusea. În timpul nopții, Oyu trebuia să se ridice de mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
prejudecata cititorului leneș, el se decide să „scormonească [...] în măruntaiele” poemelor. Operație pe care o face cu pricepere și chiar, s-ar zice, cu plăcere, explicând în cuvinte simple ce înseamnă „suferința cerului” sau cum se traduce cuvântul turcesc „biulbiul” (privighetoare) din titlul unui poem. Demonstrația este bună, coerentă, utilă, chiar dacă pentru a fi înțeles criticul simplifică mult universul plin de ambiguități al poemului (o arhitectură de ambiguități). În același stil sunt analizate filonul tradiționalist, erotica, etosul, arta poetică și tema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
gloria pe marile scene ale lumii, revenind adeseori la Scala din Milano. A cântat până în 1918 încă în deplinătatea mijloacelor sale vocale. Dorința ei de a cânta în România era mare. Românii o iubeau, spectacolele ei erau adevărate sărbători. “Trăiască privighetoarea Carpaților”, îi striga publicul. Regele Carol i-a oferit ordinul “Bene Merente clasa I”, iar poeții îi compuneau versuri. Unul din cele mai importante momente pentru Hariclea a fost în 1900, când Puccini a văzut în ea soprana care putea
Hariclea Darclée () [Corola-website/Science/298389_a_299718]
-
atât de apreciată de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cântase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno și care apăruse de nenumărate ori sub bagheta lui Toscanini, a trăit în țară într-un trist anonimat. “Măiastra pasăre de basm”, “privighetoarea adorată” a murit în sărăcie la București datorită faptului că viile sale de la Cotnari (sursa existenței sale după încheierea carierei) au fost distruse de o teribilă grindină iar boala care i-a marcat sfârșitul (sarcom hepatic) nu i-a mai
Hariclea Darclée () [Corola-website/Science/298389_a_299718]
-
Timișoara ( străzile N. D. Cocea (p), Humulești, Palade, Brâncoveanu nr. 105, Rubinului (p), I. Vidu (p), Dirijorului (p), Polona nr. 2, bl. G75, Cămin Fabrică de Zahăr, Torac (p), Bitolia, Apateu (p)), Lugoj-zona Ștrand (p), străzile Făgetului, Brândușelor, A. Vlaicu, Privighetorilor, Agriculturii (p), 13 Decembrie (p), Cantemir; Giroc (p), Deta-str. M. Viteazul (p), Sat Iosif (p), Comloșu Mare (p), Beba Veche (p), Bulgăruș (p). JOI: Timișoara (străzile I. Vidu (p), Bucovina nr. 40, 42, Rubinului (p), D. Cantemir (p), L. Blaga
Agenda2004-3-04-util () [Corola-journal/Journalistic/281968_a_283297]
-
minute mai puțin la Institutul de Agronomie Comparată în care lucra. Iar eu, fiind toboșar, lucram acasă, unde făceam câte o coloană sonoră pentru vreun film, mă jucam cu pisica, inventam un dispozitiv care făcea cinelul să sune ca o privighetoare, citeam biografiile unor personaje politice minore și, la plictiseală, ieșeam la plimbare pe coclaurii din împrejurimi. Într-un asemenea Spaziergang am făcut cunoștință cu Moș Francisco Juarez de Aumenita, un trompetist argentinian care se stabilise în România în perioada interbelică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
mișcare în străfundul inimii, o forță invizibilă cu care mă hotărăsem brusc să lupt împotriva morții. Începusem deodată să cred în mine, pentru că, îmi ziceam eu, nu există nimic în natură, nici o frunză, nici un firicel de praf, nici un cậntec de privighetoare, nici o măreție și nici o armonie care să nu-mi trezească fiori și care să nu-mi producă emoții nebănuite. Dar mi se părea un lucru înspăimậntător ca Elena să-l mai iubească pe Yon al meu și după moarte. Știam
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
și ducerea lor În stepe și, mai ales, prinderea Măriei Sale Ștefan. În sala tronului se făcu liniște. Voievodul se ridică Încet din jilțul domnesc, rămase În picioare și privi adunarea. - Drumul robilor, spui... În curtea palatului se auzi trilul unei privighetori, vestind apropierea zorilor. - Drumul robilor... repetă Ștefan. Hoarda de Aur Își trimite cei mai buni luptători spre Moldova, ca să ne ducă În robie... Știți, căpitanii mei, ce Înseamnă asta! Nici un bătrân și nici un copil nu va fi lăsat În viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ale omului. Omul, în starea sa firească, are trebuințe de puține lucruri: mâncarea, locuința, îmbrăcămintea. Aceste pentru existența personală. De aceea o nație trebuie să îngrijească de clasele care produc obiectele ce corespund acestor trebuințe. Românul care mânca limbi de privighetoare se putea hrăni și cu pîne, dar fără aceasta nu putea; el purta purpura, dar îi trebuia postav; locuia în palat, dar îi trebuia casă. Oricât de modificate prin lux ar fi aceste trebuințe, ele sunt în fond aceleași. {EminescuOpIX
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai crudă. Iată dar materialul de oameni supus acestui tratament: 200 de lucrătoare 10 tăietori cu mașina a tutunului prost 3 tăietori cu mașina a tutunului bun 2 cari desfac tutunul cu trompa 1 amestecător 1 tăietor de hârtie 3 privighetori a lucrătorilor 3 amploiați superiori 1 diurnist Iată dar 224 de oameni, a patra parte dintr-o mie, care nu cunosc nici sărbătoare, nici altă odihnă decât somnul. Se poate că regia, câștigând puțin sau nimic din toată afacerea, să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]