835 matches
-
17-18). Argumentul "revizioniștilor"36 a fost că cultura germană în general și memoria colectivă în special manifestă o obsesie față de Holocaust care trebuie depășită. Încă din 1981 cancelarul Helmut Schmidt a afirmat că "suveranitatea Germaniei nu mai trebuie să fie prizoniera Auschwitz-ului" (Olick, 1998, p. 550). Același Nolte a punctat forța sufocativă asupra prezentului pe care fixarea obsesivă a conștiinței contemporane pe păcatele trecutului nazist o poate avea: "[Holocaustul] pare să devină din ce în ce mai viu și puternic, însă nu ca model ci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nevoia de tandrețe, care înconjoară cele câteva „personaje” de aici. Poezia, încifrată și cantabilă, cu balansul ei între două glasuri și între două culturi, celebrează pe zeul Cupidon, în aspirația de a reface din cioburile realului o pereche mitică. Cartea Prizonieră în oglindă (1993) este una din primele încercări postmoderne ale romanului românesc. Scriere „de sertar”, abordând voalat problema cenzurii în anii dictaturii ceaușiste, ea se deschide cu o adunare de partid „fulger” într-un liceu, unde secretarul organizației de bază
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
în jocul ei câte ceva din lumea lui Franz Kafka, Leonid Dimov sau Czeslaw Milosz. SCRIERI: Scenarii lirice moderne (De la T. S. Eliot la Paul Valéry), București, 1983; T. S. Eliot: An Author for All Seasons, București, 1984; ed. București, 2002; Prizonieră în oglindă, Galați, 1993; 1, 2, 3, București, 1997; Censorship in Romania, Budapesta, 1998; Moderato 7, îngr. Dumitru M. Ion, cu ilustrații de Cristina Ioana Vianu, București, 1998; British Literary Desperadoes at the Turn of the Millenium, București, 1999; Foarte
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
Timișoara, 1994; Eugen Simion, The Return of the Author, Evanston (SUA), 1996; Carolina Ilica, The Tyranny of Dream, București, 1999, 13 (Double) Love Poems, București, 2001; Dumitru M. Ion, The Gospel after John Metaphor, București, 1999. Repere bibliografice: Magda Teodorescu, Prizonieră în sertar, CNP, 1993, 13; Lena Ruști, Evadări în imaginar, CC, 1994, 4-5; Anca Peiu, „Prizonieră în oglindă”, VR, 1995, 7-8; Andreea Deciu, Între victime și eroi, RL, 1998, 19; Alex. Ștefănescu, „1, 2 , 3”, RL, 1999, 3; Ștefan Stoenescu
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
of Dream, București, 1999, 13 (Double) Love Poems, București, 2001; Dumitru M. Ion, The Gospel after John Metaphor, București, 1999. Repere bibliografice: Magda Teodorescu, Prizonieră în sertar, CNP, 1993, 13; Lena Ruști, Evadări în imaginar, CC, 1994, 4-5; Anca Peiu, „Prizonieră în oglindă”, VR, 1995, 7-8; Andreea Deciu, Între victime și eroi, RL, 1998, 19; Alex. Ștefănescu, „1, 2 , 3”, RL, 1999, 3; Ștefan Stoenescu, „Moderato 7”, „Origini-Romanian Roots” (Norcross, SUA), 1999, 29-30; Dan Croitoru, Despre scriitori „desperado”, VR, 1999, 12
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
Soarelui cu razele pe cer. Argatul Îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i ia vițeaua, pe Sf. Ilie, că i-a stricat holda de grâu, iar pe mama Soarelui, c-a luat-o prizonieră pe mireasa lui. La sfârșit, Soarele Îi spune să-și ia mireasa și să plece. Soarele e om, e flăcău, În povestea Soarele e totdeauna supărat. Un Împărat are o fată așa de frumoasă, Încât Soarelui Îi cade dragă și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
am să îl accept, nici dacă drept răsplată pentru acest lucru aș ajunge stăpâna lumii. Ce crimă au comis femeile pentru a fi condamnate la această aspră obligație, care constă fie în a fi întemnițate întreaga lor viață fie ca prizoniere, fie ca sclave? Pentru mine măicuțele sunt prizoniere iar femeile căsătorite sunt sclave“ (trad.n.) Este probabil primul discurs feminist într-o epocă în care poziția femeii era secundară bărbatului și în care se credea că vina pentru conceperea unei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pentru acest lucru aș ajunge stăpâna lumii. Ce crimă au comis femeile pentru a fi condamnate la această aspră obligație, care constă fie în a fi întemnițate întreaga lor viață fie ca prizoniere, fie ca sclave? Pentru mine măicuțele sunt prizoniere iar femeile căsătorite sunt sclave“ (trad.n.) Este probabil primul discurs feminist într-o epocă în care poziția femeii era secundară bărbatului și în care se credea că vina pentru conceperea unei fete aparținea mamei. Rostit mult prea devreme pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
provocându-mi un plus de emoții și dificultăți. După ce am oprit motorul la poarta mamei Miluța (așa îi spun consătenii), am făcut o cruce mare mulțumindu-i Proniei că am ajuns cu bine la destinație, apoi am trecut la introducerea prizonierei în spațiul și atmosfera noii sale reședințe. Cu multe precauții și temeri, care s-au dovedit inutile, Furnica a stat cuminte să-i pun legătoarea ce-i fusese pregătită și să o închid, pentru acomodare, într-un fel de saivan
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
compozitoare și interpretă de muzică folk. În ce ipostază te simți cel mai bine? Greu de spus, pentru că în oricare dintre ele m-aș afla, caut să fiu cât mai bună. În ceea ce privește muzica folk, îmi dau seama că sunt încă prizoniera câtorva acorduri, dar că, totodată, reușesc să compun melodii frumoase. Muzica ușoară e, orice s-ar spune, foarte grea. Poate tocmai de aceea m-am decis să urmez cursurile Școlii Populare de Artă din Iași. Când ai avut cele mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
compozitoare și interpretă de muzică folk. În ce ipostază te simți cel mai bine? Greu de spus, pentru că în oricare dintre ele m-aș afla, caut să fiu cât mai bună. În ceea ce privește muzica folk, îmi dau seama că sunt încă prizoniera câtorva acorduri, dar că, totodată, reușesc să compun melodii frumoase. Muzica ușoară e, orice s-ar spune, foarte grea. Poate tocmai de aceea m-am decis să urmez cursurile Școlii Populare de Artă din Iași. Când ai avut cele mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
realitate decât are ființa ce se oglindește în ea. Narcis este un exemplu clasic pentru această experiență în care dublul sfîrșește prin a lua locul ființei. Interpretarea gnostică atribuie crearea lumii proiectării unei imagini arhetipice a omenirii, care a rămas prizonieră ca urmare a unei fascinații pentru reflexul său. Imaginea tinde să-și piardă identitatea, nu numai în cazul abaterii sale de la model, ci și în momentul producerii unei iluzii care poate să genereze disoluția realului 14. Teologia creștină a făcut
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
exces și din greșeală. Din exces, deoarece se pot exagera anumite trăsături; din greșeală, pentru că percepția selectează impresiile care corespund ideilor noastre. "Mărturia simțurilor este și ea o operație a spiritului în care convingerea creează evidența", scria Marcel Proust în Prizoniera (1923). De aceea, un cercetător bine informat se va strădui să repună în discuție propriile clasificări, propriile decupaje ale realității, pentru a verifica dacă nu creează el însuși obiectul pe care pretinde să-l studieze. Acest exercițiu de deconstrucție, pentru
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Soarelui cu razele pe cer. Argatul îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i ia vițeaua, pe Sf. Ilie, că i-a stricat holda de grâu, iar pe mama Soarelui, c-a luat-o prizonieră pe mireasa lui. La sfârșit, Soarele îi spune să-și ia mireasa și să plece. Soarele e om, e flăcău, în povestea Soarele e totdeauna supărat [Niculița-Voronca, II]. Un împărat are o fată așa de frumoasă, încât Soarelui îi cade
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu societatea, despărțirea nedevenind efectivă decât la sfârșitul anilor 1970, care-i vor accentua, de altfel, declinul. Cu excepția Ligii Comuniste Revoluționare (troțkiste) și a grupului anarho-maoist Vive la Rîvolution, grupurile stângiste, ieșite la început întărite de evenimente, rămân și ele prizonierele culturii lor leniniste. Dacă, în mai 1968, mișcarea contestatară din Franța rămâne veselă, în Germania și în Italia ea capătă o formă violentă cu Fracțiunea Armata Roșie* și respectiv cu un „Mai mocnit” apoi cu Brigăzile Roșii: o parte a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Împărtășită de majoritatea cetățenilor. Se pare că doar cei mai avuți dintre ei au desfășurat cu adevărat o activitate politică. În plus, cetățenia era dobândită prin naștere: străinii, sclavii și femeile erau excluși de la acest drept. Cetatea grecească rămânea Închisă, prizonieră a unei concepții pe care, În vocabularul actual, am numi-o etnică. Cetățeniei care aparține doar membrilor Cetății i s-a substituit, la Roma, o concepție juridică. Cetățeanul roman este cel care dispunede drepturi politice (jura publica), printre care dreptul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în exergă "capul de zeu tânăr" al poetului, cum numea Iorga capul celui "veșnic tânăr". Prefață la ediția a doua, revăzută și adăugită, Ed. Serafimus, 1999 Constantin CUBLEȘAN Disputele continuă Obsesia depășirii condiției noastre de națiune mică, de țară... balcanică, prizonieră a unei limbi închise în matca fruntariilor patriei, a fost de-a lungul vremurilor, nu pentru puține generații, în speță din epoca modernă, motiv de declanșare a unor acțiuni, gesturi sau angajamente aproape sinucigașe, căci în dorința unora îndeobște intelectuali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
C. Mihăilescu (într-o tabletă din revista "Luceafărul"): "cât de "reacționar" este Eminescu, reluând astfel într-un alt context ideea lui Ov.S. Crohmălniceanu din 1949 când, în urma unei anchete vorbea despre "nenorocul ca figura majoră a poeziei noastre să fie prizonieră, cu tot geniul ei unei concepții reacționare"; Z. Ornea în 1994, la reeditarea cărții lui D. Murărașu, Naționalismul lui Eminescu, invoca pe Eminescu în alăturarea cărții lui Hitler, Mein Kampf; Virgil Nemoianu, în articolul Despărțirea de eminescianism (revista "Astra", 1990
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
17-18). Argumentul "revizioniștilor"36 a fost că cultura germană în general și memoria colectivă în special manifestă o obsesie față de Holocaust care trebuie depășită. Încă din 1981 cancelarul Helmut Schmidt a afirmat că "suveranitatea Germaniei nu mai trebuie să fie prizoniera Auschwitz-ului" (Olick, 1998, p. 550). Același Nolte a punctat forța sufocativă asupra prezentului pe care fixarea obsesivă a conștiinței contemporane pe păcatele trecutului nazist o poate avea: "[Holocaustul] pare să devină din ce în ce mai viu și puternic, însă nu ca model ci
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
erou un personaj înzestrat cu puteri supranaturale care închide animalele sălbatice într-un țarc ori într-o peșteră și nu le lasă să iasă decît unul cîte unul ca să-i aprovizioneze pe ai săi sau chiar le ține pe toate prizoniere ca să provoace o foamete. Acum cincisprezece sau douăzeci de mii de ani, vînătorii magdalenieni prac ticau poate o creștere simbolică a animalelor atunci cînd reuneau repre zentări de animale foarte diverse în spațiul restrîns al peșterilor cărora le decorau pereții
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
1 Pagini de critică literară, vol. I, București, E.P.L., 1968, p. 286 2 Pagini de critică literară, vol. IV, București, Editura Minerva, 1976, p. 359 24 cunoască acele capodopere unice săvârșite de arhitecți și zugravi locali necunoscuți, mănăstiri și schituri prizoniere ale pământului, care le ține de temelii eterne, să nu poată fi furate și nici duse temporar, ca poezia, muzica și pictura, prin lumea largă. Clopotele de la Putna, după ce au sunat tot felul de mobilizări de-a lungul istoriei noastre
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în sensul orientării temporospațiale și comportamentale. O astfel de dificultate se datorează faptului că este imposibilă proiecția gândirii spre viitor, nemaiputând să extrapoleze, să prevadă, să deducă sau să inducă. Asta este ca și cum activitatea sa mentală ar fi în totalitate prizonieră trecutului și prezentului. Pentru a folosi o analogie, este imposibil să construiești o casă fără a pleca de la fundații solide. De asemenea, acoperișul nu poate fi așezat la locul său decât după ce au fost zidiți pereții. Dacă se compară fundațiile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Geea o poate aduce atât omului simplu cât și celui inițiat, spicul simbolizând una dintre metaforele esențiale ale religiei muncii, ale ordinelor secrete și discrete ale istoriei din cele mai vechi timpuri. Piatra filosofală iese din noaptea care o șine prizonieră pentru a lăsa să apară conștiența și lumea manifestă. Ieșită din haos, din neant și din nediferențiere apare ca o continuare a naturii umane, identitate redusă care se juxtapune identității uriașe a universului. Piatra e sămânța, pământul, matricea, oul, elixirul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
într-acelui imediat. Cum ar putea omul să extrapoleze, să prevadă, să deducă sau să inducă așa cum și-ar dori fără amintire? Am putea presupune, la fel ca în dialogurile lui Platon că activitatea noastră mentală ar fi în totalitate prizonieră trecutului și ar aparține doar momentului prezent. Pentru a folosi o analogie, este imposibil să construiești o casă fără a pleca de la o fundație. De asemenea, acoperișul nu poate fi așezat la locul său decât după ce au fost zidiți pereții
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ieși din iad! Poarta-i deschisă, ți-o țin eu deschisă. — Nu pot. Iadul sunt eu însămi. — O, Hartley, scoală-te! Vino jos și așază-te la soare, stai de vorbă cu mine, stai de vorbă cu Titus. Nu ești prizoniera mea. Nu mai jeli atâta, ai să mă scoți din minți, îți ofer libertatea, fericirea, aș vrea să vă iau pe tine și pe Titus la... la Paris, la Atena, la New York, oriunde ai dori să mergi. — Doresc să merg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]