1,050 matches
-
first, Ignatius Mouradgea d'Ohsson, made all the possible efforts to convince the Porte of the Swedish good affections and its devotion towards the Turkish interests. Among these, the Swedish ambassador continued to confer a major significance to the Polish Problem, expecting that this way he could realise one of the most important objectives în the foreign policy of Sweden: the constitution of a broad European coalition, which would ensure the foreign security of Sweden, with the very involvement of the
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
since it relied mostly on the information received from these princes residing în Bucharest and Iassy. The new European political crisis was already directly affecting the Swedish interests în its relation with the Porte, aș the solving of the important problem concerning the subsidies was not solved. Russia also got involved, being interested to maintain the control over this relation. On the other hand, this Russian objective motivated the Swedish diplomacy to be concerned, at its turn, with the need to
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
aș acknowledged by Ignatius Mouradgea d'Ohsson, of the role that this state could take, together with France, acting for the attenuation of the negative effects on the Ottoman Empire's security of the disintegration of Poland. But the Polish problem was a very sensitive issue, which could very well foil the Porte's efforts to determine Prussia to take on this idea of building a coalition. Therefore, the Ottoman rulers were aware that they hâd yet to spare, at least
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
întors fără zgomot și s-a pierdut în depărtare. Bumbaru a venit spre Maria, s-a aplecat și i-a sărutat mâna prin geam. De trei ori, rusește. Apoi mi-a făcut un semn spre drum, ca o invitație: „Rezolvat problem’.“ Atât. După care a mers înapoi la mașină, a întors-o și el și-a plecat. Pașnic, fără scârțâit de roți. Am ridicat geamurile și-am luat-o și noi din loc. Nu știu de ce, dar îmi puteam imagina că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Perspective. Cambridge, MA: Cambridge University Press. Ernu, V., Rogozanu, C., Siulea, C. și Tichindeleanu, O. (coord.). 2008. Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu. Chișinău: Cartier. Evans, R.J. (1997). In Defence of History. Londra: Granta Books. Febvre, L. (1982). The Problem of Unbelief in the Sixteenth Century: The Religion of Rabelais. Cambridge, MA: Cambridge University Press. Febvre, L. și Martin, H.-J. (1976). The Coming of the Book. The Impact of Printing 1450-1800. Londra: NLB. Feyerabend, P. (1975). Against Method. Londra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Rethinking ideology", în Boudewijn de Bruin, Christopher F. Zurn, New Waves in Political Philosophy, Palgrave Macmillan, 2009. JOHNSON, Allan G., Dicționarul Blackwell de sociologie. Ghid de utilizare a limbajului sociologic, București: Editura Humanitas, 2007. KEANE, John, "Communication, ideology and the problem of "voluntary servitude"," în Media, Culture, Society, no. 4, 1982. LANGRIDGE, Darren, "Ideology and utopia: social psychology and the social imaginary of Paul Ricoeur", în Theory & Psychology, vol. 16 (5), 2006. LEYDEN, Wolfgang von, "The situational 'determination' of ideological and
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Rationality and Society (vol. 10, 1998), 451. 64 Heckathorn, "Collective action", 454. 65 Anthony Arblaster, Democrația (București: Editura Du Style 1998), 128. 66 Robert Dahl, Despre democrație (Iași: Editura Institutul European, 2003), 151. 67 John Keane, "Communication, ideology and the problem of "voluntary servitude"," în Media, Culture, Society (no. 4, 1982), 162. 68 Robert D. Putnam, Cum funcționează democrația (Iași: Editura Polirom, 2001), 185. 2 Acest capitol a fost elaborat, sub forma unui studiu, în cadrul unui stagiu de documentare postdoctorală pe
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
noi diminuează pînea de toate zilele a poporului de jos, care ca rasă, ca inteligență, ca inimă este superior păturii de parveniți și de scursături din câteșipatru unghiurile lumii cari s-au așezat deasupra lui din secolul trecut începînd. Acest problem social ar fi trebuit să-i fie cunoscut regelui la venirea sa în țară; s-ar fi căzut să cunoască că nu oamenii legați de sute de ani de soarta acestui pământ și a acestui popor pot fi inamicii lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
noi diminuează pînea de toate zilele a poporului de jos, care ca rasă, ca inteligență, ca inimă este superior păturii de parveniți și de scursături din câteșipatru unghiurile lumii cari s-au așezat deasupra lui din secolul trecut începînd. Acest problem social ar fi trebuit să-i fie cunoscut regelui la venirea sa în țară; s-ar fi căzut să cunoască că nu oamenii legați de sute de ani de soarta acestui pământ și a acestui popor pot fi inamicii lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
propunerea engleză ține seamă de toate interesele, din care cauză o și admite în principiu. Totodată crede că ar fi sosit timpul ca să se prelungească mandatul Comisiei Europene ca corolar al cestiunii apelului. Astfel s-ar da toate elementele soluțiunii problemului. Delegatul Italiei, cavalerul Revest, își rezervă opinia sa în fața diferențelor de opinii dintre delegați, și cu speranța că se va stabili o înțelegere ulterioară. Baron Haan, delegatul Austro-Ungariei, declară că cererea delegatului Porții de a se prelungi mandatul Comisiei Europene
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sacrificii, ajungem a stabili cu puterile mari ale Europei relațiuni clare și hotărât determinate, e destul ca unul din micile state din Balcani să ne stea 'mpotrivă c-o arogantă îndrăzneală, {EminescuOpXII 438} pentru ca să se desfășoare numaidecât nu numai întregul problem al politicei noastre orientale, ci chiar acela al relațiunilor noastre europene. Cine stă dindărătul vasalilor eliberați, cine-i mînî 'nainte? Această întrebare ni se impune de sine și e de natură a arunca o umbră întunecoasă asupra celor mai clare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și după căderea d-lui Gladstone va fi evident iarăși esențial alta. Ținta oricării politici esterioare e se 'nțelege conservarea țării și a naționalității; a găsi un sistem de purtare adaptabil tuturor împrejurărilor ce se opun acestei ținte este un problem care face din politică mai mult o artă decât o știință, mai ales în timpi în care echilibrul european nu e stabilit în mod definitiv. Fiindcă după stil se recunoaște că bucățelele de articol din numărul de vineri al "Romînului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
al rasei, au văzut bourul din steagul lui Bogdan Dragoș precum au văzut înflorind crinii Casei de Valois în herbul lui Alexandru Vodă. Ca un asemenea crin alb să se prefacă în ardei roșu, de proveniență fanarioto - bulgară, iată un problem psicologic ce merită atenție și a cărui fenomenologie, a cărui serie de evoluțiuni, o vom împărți în următoarele stadii: Stadiul întîi. Stare nervoasă de superescitare a instinctelor conservatoare c-o nuanță de feudalism. Confundare lesne de înțeles, deși eronată, a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
The Journal of Political Economy, 92 (3), iunie, pp. 451-471. Hennart, J.F. (2000), „The transaction cost theory and the multinational enterprise”, în C.N. Pitelis, R. Sugden (eds.), The Nature of Transnational Firm, Routledge, Londra. Hirst, P., Thompson, G. (1992), „The problem of globalization: international economic relations, national economic management and the formation of trade blocs”, Economy and Society, 21 (4), pp. 357-396. Hofstede, G. (1991), Cultures and Organizations: Software of the Mind, McGraw-Hill, Londra. Holland, D., Pain, N. (1998), „The Diffusion
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
subiectul pedepsei capitale și al crimei, care au într]ri separate în index. Sper c], astfel, volumul va fi, în același timp, o carte ușor de citit și o lucrare de referinț]. Alegerea unui tovar]s de drum este o problem] de opțiune personal]; la fel a fost și alegerea subiectelor și a autorilor incluși în acest volum. Am incercat s] îmi l]rgesc aria de preferințe, acoperind tradiții care, în mod sigur, nu îmi aparțin și incluzând autori cu ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] p]rțile sunt de acord asupra valorilor implicate și au p]reri diferite doar asupra faptelor.) Titlurile articolelor indic] subiectul abordat de acestea suficient de clar pentru a nu mai fi nevoie de explicații suplimentare. S]r]cia - o problem] global] NIGEL DOWER Etică mediului înconjur]tor ROBERT ELLIOT Eutanasia HELGA KUHSE Avortul MARY ANNE WARREN Sexul RAYMOND A. BELLIOTTI Relațiile personale HUGH LAFOLLETTE 29. Egalitate, discriminare și tratament preferențial BERNARD R. BOXILL Animalele LORI GRUEN Etică relațiilor de afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu Helga Kuhse Bioethics, o revist] internațional] publicat] de Basil Blackwell. Michael Smith pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a Monash University și a predat în trecut la University of Oxford și Princeton University. Este autorul lucr]rii The Moral Problem (în curs de apariție) și al altor articole pe teme de etic] și psihologie moral]. Robert C. Solomon este profesor de filosofie la University of Texas, Austin. Este autorul mai multor lucr]ri pe teme legate de etică afacerilor, printre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unor persoane cunoscute sau inventate pentru a avea confort și un punct de reper. Nu se poate ști deocamdat] dac] sociabilitatea este o pornire instinctiv], așa cum susțin sociobiologii, sau o dependent] înv]țâț], dobândit] fâț] de alții. Din fericire, aceast] problem] nu este atat de important] în discuția de fâț]. O condiție aparent necesar] în susținerea relațiilor din cadrul tuturor societ]ților e că serviciul f]cut sau ceea ce este d]ruit s] fie returnat într-un fel sau altul. Variaz], în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noi le-am consideră pur economice sunt în același timp mijloace de creare, exprimare sau modificare a relațiilor sociale. Din aceast] perspectiv], tranzacțiile vor fi evaluate pe o scar] a binelui și a r]ului, deci schimbul este și o problem] etic]. Relațiile din societ]țile de mici dimensiuni sunt mai importante decât cunoștințele obișnuite, mult mai atenuate, pe care ni le facem la serviciu sau în cartier. Tindem s] percem sinele și identitatea personal] că atribute autonome ale indivizilor. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a prieteniei cu atât de mult patos, încât a sfârșit prin a-i deranja pe toți membrii grupului. Situația lui a devenit o chestiune public], deci de competent] politic], și grupul s-a v]zut nevoit s] rezolve o problem] ce nu mai putea fi tolerat]. B]rbatul nu putea fi condamnat; nu f]cuse nici un r]u, ins] comportamentul s]u nu mai putea fi suportat. Fosta lui soție și prietenul s]u se mutaser], deci nu puteau fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ultimul s]u interes s] fie acela de a se direcționa înspre eliberare, devenind un individ care a renunțat definitiv la tot. Ceea ce ar trebui sau nu s] fac] el pentru a-și atinge scopul r]mane la latitudinea să, problem] pe care o rezolv] prin introspecții meditative și cognitive. Propria dharma este legat] de constituția să înn]scut], al c]rei st]panul absoluteste: prin urmare, o practic] focalizat] spre interior devine sursă principiilor eticii sale. În aceast] situație, se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
muncii, 3) c] este o lege a naturii, si, deci, o parte din dharma. El condamn] privilegiile exagerate pe care o anumit] clas], în special brahmanii, și le-a arogat. Inegalitatea, consider] el, nu ține de natural, ci devine o problem] când structura este poziționat] vertical (Gandhi, 1965, pp. 29, 80). Enigmă dharmei plaseaz], în mod bizar, constrângerile de partea ideii, de altfel splendide, a drepturilor civile și umane, descoperite de Gandhi chiar la începuturile carierei sale; dar aceasta îl și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
umane face trimitere la poziția greșit] deținut] de discuțiile pe tema egalit]ții între sexe și a drepturilor femeilor și ale b]rbaților. Problemă egalit]ții s-a pus în momentul în care accesul femeilor la putere a devenit o problem] de ordin practic. În ceea ce privește virtutea moral] și spiritual] a femeii, se fac numeroase referiri în discursurile budiste; mai mult, chiar Buddha a permis inițierea unui ordin distinct de c]lug]rițe. În sfera vieții de familie, femeia este asociat] ideii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la propriul sistem de orientare comportamental] și având în vedere perspectiva social]. În traduceri, tao - calea (orientarea) - apare de regul] că o descriere precis] prin prezența articolului hoț]rât, care lipsește în limba chinez] veche. Acest lucru nu ridic] nici o problem], dac] lu]m în considerare faptul c] multe școli nu au c]zut de acord cu privire la adev]rata cale. i. Perioadă taoismului pozitivist: Confucius și Mo Tzi 1) Confucius și taoismul convențional Confucius (551-479 î.Hr.) a fost cel dintâi și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] „exist] o etic] distinct] de halaha în tradiția evreiasc]” (vezi capitolul cu același nume, scris de Aharon Lichtenstein, Kellner, 1978). Cu alte cuvinte, exist] oare norme etice semnificative care s] nu fi fost incluse în halaha? Aceasta este o problem] spinoas]. Dac] iudaismul recunoaște existența a dou] domenii autentice independente, halaha și etică evreiasc], in ce fel interacționeaz] acestea? Poate fi halaha corectat] de elemente care țin de etică evreiasc]? Aceast] ipotez] este de neconceput pentru acei evrei care consider
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]