3,972 matches
-
expresie ale versului alb/ liber, sensibil contaminat de extetica „minimalistă” sau „autenticistă” a poeziei noastre postmoderniste. Fapt trădat atât de predilecția subliniată pentru universul citadin din care decupează secvențe cenușii, anoste de decor dezolant, asficsiant, precum tratarea frecventă a unei problematici de factură existențială: „Ploaia biciuie/ cenușiul blocurilor/ cu o furie nebună/ imitație timidă/ a lacrimilor/ ce se adună/ în spatele zidurilor// Sufletele obosite oftează/ în umbra ferestrelor.” („Efemeride 10”). Sau: „Își poartă dezamăgirile ecoul/ pe străzile zumzăitoare/ale orașului/ numărându-mi
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
Viteazul; ostilitatea marilor puteri Imperiul otoman, Imperiul Habsburgilor și regatul polonez interzice crearea unui puternic stat românesc în regiunea carpato-danubiană. Tematica creștină este minimalizată în aceste condiții, iar referința la centralizarea statală este subliniată. Se întîlnesc în acest punct două problematici. Problemele stilului, ale puterii și misiunii sale și acelea ale acceptării sau ale respingerii acestei puteri consolidate sînt legate de alegerea unei politici de compromis cu turcii sau de revolta în fața puterii turce. Contestarea tradiției bizantine pusă în serviciul puterii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Acestea sânt imagini produse prin escitare internă și aruncate în afară. Ziua nu visăm pentru că în stare normală percepem lumea din afară prin nervul centripetal și emoționarea aceasta acum este mai puternică. În conștiință se introduce un element nou, încă problematic. Ce este conștiința de sine? Este un act de recunoașterea lucrului văzut acum că este acelaș pe care l-am știut și văzut ieri. Dacă a doua zi n-am recunoaște pe amicul de ieri, firul memoriei ar fi rupt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pot servi de bază ca venituri fixe ce continuă și se dezvoltă din an în an mai mult? Răspundem categoric nu. Ficțiunea înlocuiește și aci realitatea, căci din cifra de mai sus cată să scoatem veniturile întîmplătoare și unele chiar problematice. De ce? Pentru că cheltuielile statului sânt fixe, neîntîmplătoare, neproblematice. Din acea sumă trebuiesc deci scăzute: a) Veniturile Dobrogei, ca neavând legătură cu bugetele anterioare de 2 830 780. b) Rămășițe de 7 500 000. Ce sânt rămășițele? Ele sânt veniturile unui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fixe ale statului nu se urcă nici la 95 de milioane, pe când neîngăduitoarele cheltuieli sânt condei cu condei trecute în buget și vor reveni ca acuma și în anii viitori. Dar în cifra de 95 milioane mai sânt și venituri problematice în a căror realizare nu credem, și acestea sînt: Vânzarea de păduri......................................... 2 200 000 Venitul net al liniei Predeal..................................... 1 500 000 3 700 000 Față cu aceste venituri, cari sânt sarcinile reale ale statului? 1. Anuitățile Ministrul de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pîn-acum n-au avut - haide, fie - ocazia de a-și manifesta adâncimea calităților înnăscute, toate acestea-i fac în ochii publicului mare, dar mai mult încă a publicului mic de oameni cunoscători, cu o cultură temeinică, să joace un rol problematic. Apoi numai cu fraza că sânt espresiunea națiunii nu se-ncălzește nimene. Într-o societate veche am fi putut aștepta ca asemenea domni să-și cunoască prin ei înșii puținătatea lor, la noi, din contra, serii întregi de asemenea domni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a partidului liberal se va arăta în toată spăimântătoarea ei goliciune, deși partidul are obiceiul de-a se retrage de la putere când se-nfundă lucrurile și de-a lăsa ca alții să le descurce, alții să astupe golurile. Cum e problematică răscumpărarea din punt de vedere economic, tot așa e și banca de scont și circulațiune. Așa-numita ariditate a materiilor economice și financiare consistă în împrejurarea că cestiunile se tratează nu ca prin viu grai și în mod intuitiv, ci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să-și auză glasul propriu. Un ochi deprins cu cercetări istorice, căutând a pătrunde înțelesul acțiunilor d-lui Brătianu, va vedea că avem a face cu un om foarte deșert, care nu știe niciodată a cântări pierderile țării cu foloasele problematice ce ea le câștigă din înclinările sale politice. Să luăm lucrul de la început. Sub prima domnie a partidului roșu d. Brătianu era cu totul în apele Rusiei. Planul de-a cuceri Ardealul era visul aievea al tuturor Pătărlăgenilor, un vis
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ghid metodic pentru învățătorii, profesorii și părinții copiilor cu disponibilități aptitudinale înalte), Editura „Polirom” 14. Crețu, Carmen, 1995 - „Politica promovării talentelor”, Editura Cronica, Iași 15. Crețu, Carmen, 1997 - „Psihopedagogia succesului”, Editura „Polirom”, Iași 16. Crețu, C., 1995 - „Orientări actuale în problematica curriculum ului”, în A. Neculau, T. Cozma (coord.), Psihopedagogie. Manual pentru examenul de definitivat și gradul didactic II, Editura „Spiru Haret”, Iași 17. Crețu, C., 1998 - „Conținuturile procesului de învățământ, componentă a curriculum-ului”, în Psihopedagogie, Editura „Polirom”, Iași 18
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
pentru a răsturna falsa zaveră autohtonă. Și pentru că tot se află pe patul deja pomenit, pictorul să se gîndească, o secundă comparativ și la pictură. Aici lucrurile par (doar par) mai simple. În sensul că, practic, nu există o discrepanță problematică între ce se pictează într-un Iași depășind, în sfîrșit, cantonarea în lirismul edulcorat, suficient cîndva sieși. De care a beneficiat, perfid prostește, comunismul local. Nu și cei cîțiva maeștri de certă vocație, nevoiți a-i da cezarului roșu ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
standard minimal- acceptabile, ca și a celei standard maximale și standard optimale, rolul, decisiv, aproape că revine educatorului. Stabilirea niveluilui performanței standard este o problemă de mare responsabilitate pedegogică. Performanța standard minimală poate fi considerată „cheia de boltă” a intregii problematici a determinării eficacității generale a instruirii, căci, se pune problema: „cât de puțin se poate admite că poate învăța un elev fără ca progresul sau instrucțional ulterior să nu fie, în nici un fel, afectat?” În actul educațional, rolurile cadrului didactic sunt
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
modifică în permanență cadrul teoretic al discuției, termenul de inteligență, desemnând diferite niveluri de organizare a funcțiilor senzorio-motorii și intelectuale, are în primul rând o valoare operațională. Inteligența poate fi definită funcțional ca aptitudine generală, orientată spre adaptarea la situații problematice noi, care presupun analiza și înțelegerea problemelor, inventarea și verificarea critică a soluțiilor posibile, grație raționamentului și utilizării achizițiilor anterioare (T. Kulcsar ,1978ă. Realizarea conduitei inteligente presupune convergența proceselor psihice - memorie, atenție, limbaj, gândire etc. - care, îmbinându-se într-un
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cu fermitate a tendințelor de pălăvrăgeală, lăudăroșenie, neglijență. În acest sens, B.O.B. va organiza o dezbatere gen „masă rotundă” - asupra modului de aplicare a Legii 23 și va analiza în ședințele sale de birou aspecte pe marginea acestei problematici. Termen: 01.07.1983 Răspunde: B.O.B. 6.Pentru mai buna informare a comuniștilor cu principalele evenimente din activitatea politică internă și internațională, B.O.B. va mobiliza comuniștii organizației noastre pentru a participa la toate expunerile organizate de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
înaltă răspundere toate misiunile ce le revin. 2.În întreaga perioadă, activitatea organelor de securitate și miliție va fi astfel organizată încât toate efectivele și mijloacele muncii să fie permanent și activ angajate în realizarea unui control deplin asupra întregii problematici din competență, asigurându-se obținerea unui flux continuu de informații, previzionarea eventualelor intenții sau acțiuni ostile și neutralizarea imediată a acestora. 3.Unitățile centrale și teritoriale de securitate și miliție, inspectoratele județene și al municipiului București vor analiza de îndată
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a oricăror evenimente sau acțiuni negative. 2.În întreaga perioadă premergătoare, activitatea organelor de securitate și miliție va fi astfel organizată încât toate efectivele și mijloacele muncii să fie permanent și activ angajate în realizarea unui control deplin asupra întregii problematici din competență, asigurându-se obținerea unui flux continuu de informații, previzionarea eventualelor intenții sau acțiuni ostile și neutralizarea imediată a acestora. 3.Toate unitățile centrale și teritoriale de securitate și miliție, potrivit competențelor specifice, vor acorda o atenție specială organizării
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de NARATOR: primul nu povestește situații și evenimente (dar se consideră că este responsabil pentru selecția, distribuția și combinarea lor); în plus, el se deduce din întregul text și nu este înscris în el ca povestitor. Deși distincția poate fi problematică (de ex., în cazul unui NARATOR ABSENT sau ESTOMPAT la maximum: Ucigașii, Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu claritate (de ex., în cazul multor NARAȚIUNI HOMODIEGETICE: Marile speranțe). ¶Bal 1981a; Booth 1983 [1976]; Bronzwaer 1978; Chatman 1978; Genette
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Cititorul implicat al unui text narativ trebuie deosebit și de NARATAR: primul este publicul unui autor implicat și este deductibil din întregul text, în vreme ce al doilea este publicul NARATORULUI și este înscris ca atare în text. Deși distincția poate fi problematică (de ex., în cazul unui naratar eclipsat la maximum: Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu claritate (de ex., în cazul unei narațiuni unde naratarul este și personaj: Isa din Cuibul de vipere). ¶Booth 1983 [1976]; Genette 1983; Gibson
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1980. Vezi și TRIPLARE. durată [duration]. Setul de fenomene care aparține relației dintre TIMPUL ISTORIEI și TIMPUL DISCURSULUI. Primul poate fi mai mare decît cel de-al doilea, egal cu el, sau mai mic decît el. Durata este o noțiune problematică, îndeosebi în cazul narațiunii scrise. Chiar dacă se specifică timpul istoriei (acest eveniment a durat zece minute, și acela a durat douăzeci), timpul discursului (timpul ocupat de reprezentarea timpului povestirii) este greu, ca să nu spunem imposibil, de măsurat: nu este echivalent
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de o diversitate nedefinită. ¶Naratarul trebuie deosebit și de CITITORUL IMPLICAT: primul constituie publicul naratorului și este înscris ca atare în text; cel de-al doilea constituie publicul AUTORULUI IMPLICAT (și este deductibil din întregul text). Deși distincția poate fi problematică (de ex., în cazul unui naratar eclipsat la maximum: Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu deosebită claritate (de ex., în cazul unei narațiuni unde naratarul este și personaj: Isa din Nodul de vipere). ¶Genette 1980, 1983; Mosher 1980
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de-al doilea nu povestește situații și evenimente (dar noi îl considerăm ca fiind responsabil pentru selectare, distribuire și combinare); în plus, el este deductibil din întregul text, mai curînd decît înscris în el ca povestitor. Deși distanța poate fi problematică (de ex., în cazul unui NARATOR ABSENT sau ESTOMPAT la maximum: Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu foarte mare claritate (de ex., în cazul unor NARAȚIUNI HOMODIEGETICE ca Marile speranțe). ¶Bal 1981a; Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; Ducrot
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
chimie anorganică”, unde exigentul profesor Spacu „făcea ravagii”, studenta Silvia Boicu și l-a amânat pentru sesiunea din toamnă, nerealizând că asemenea amânare echivala cu pierderea bursei (asiguratoare pentru plata căminului și a cantinei). Continuarea studiilor ar fi devenit astfel problematică pentru ea, poate chiar imposibilă, dacă nu i-ar fi sărit în ajutor fratele de la Iași, care, fără să ezite, i-a asigurat, din propria-i bursă, costurile necesare întreținerii pe durata unui semestru, până la recuperarea drepturilor imprudent pierdute. „A
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ce-i drept, Kossuth îi spusese lui N. Bălcescu, cum am văzut, să-l ia pe Avram Iancu și pe români în Țara Românească, după care Bem l-ar fi urmat. Dacă Bem i-ar fi urmat, rămâne o chestiune problematică, important era însă pentru Kossuth să scape de Avram Iancu. Ce gândea însă Bem ? Știm că el acceptase ideea extinderii operațiunilor militare în afara arcului Carpaților, dar nu știm cât de sincer și decis proiecta să acționeze. Marceli Handelsman observase că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sau atunci când tempoul de alergare este unul mai susținut și de durată (apariția oboselii poate diminua atenția sau coordonarea la contactul cu solul, existând astfel un risc pentru eventuale entorse). Suprafața cu zăpadă poate reprezenta, în anumite momente, o situație problematică pentru jogger și este o suprafață recomandabil a fi evitată datorită riscului crescut de alunecare, implicit de dezechilibrare și chiar cădere. Totuși, sunt alergători care preferă să alerge și iarna, prin zăpadă. În acest caz, pe lista pieselor de echipament
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
care vor fi finanțate prin acest contract și care erau direct legate de pregătirile României pentru aderarea la spațiul Schengen; ==> continuarea negocierilor cu Ucraina și găsirea unor soluții pentru delimitarea frontierei comune; ==> continuarea încheierii de acorduri bilaterale de cooperare pe problematici privind frontiera cu toate statele vecine, conform acquis-ului; ==> întărirea considerabilă a politicii de combatere a corupției în cadrul Poliției de Frontieră și aplicarea efectivă a sancțiunilor cu efect de descurajare. Asigurarea implementării efective, conform calendarului, a pachetului legislativ privind reforma sistemului
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
memorandumului de înțelegere dintre Poliția de Frontieră și Vamă trebuia să fie îmbunătățit, printr-un mai bun schimb de informații și o acțiune comună întărită pe o rază de acțiune de 30 km de frontieră. Cooperarea cu statele vecine rămânea problematică, datorită relațiilor geopolitice din regiune. În timp ce cooperarea cu Bulgaria se afla într-un stadiu avansat și Centrul bilateral de la Giurgiu era operațional, cooperarea cu Ucraina și Republica Moldova era puțin dezvoltată. Cea mai urgentă provocare pentru Poliția de Frontieră rămânea o
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]