18,757 matches
-
Brașov – Secția penală în dosarul nr. 13117/197/2019/a1 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la următoarea chestiune de drept: „Care este natura juridică a termenului de 5 zile în cadrul căruia procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare; care este felul actului procesual prin care se realizează remedierea”. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
COMUNICAT din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207860]
-
16667/3/2019* Nr. de înregistrare a sesizării: 2059/1/2022 Data înregistrării sesizării: 03.10.2022 Conținutul sesizării: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 497 din Codul de procedură civilă, în forma modificată prin Legea nr. 310/2018: În cazul în care, în al doilea ciclu procesual, s-ar pune problema admiterii recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, această instanță de recurs, casând decizia recurată, va reține cauza pentru rejudecarea apelului? Dacă răspunsul este afirmativ, în rejudecarea apelului de către Înalta Curte de Casație
COMUNICAT din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207935]
-
COMUNICAT din 14 septembrie 2022 privind determinarea competenței materiale procesuale a tribunalelor specializate EMITENT ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE Publicat pe www.scj.ro Nr. de înregistrare a sesizării: 1925/1/2022 Data înregistrării sesizării: 14.09.2022 Conținutul sesizării: Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 226 și 228 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în
COMUNICAT din 14 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207960]
-
art. 226 și 228 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare, raportat la dispozițiile art. 95 punctul 2 din Codul de procedură civilă, privind determinarea competenței materiale procesuale a tribunalelor specializate (Argeș, Cluj, Mureș) sau a secțiilor/completelor specializate din cadrul celorlalte tribunale în soluționarea apelurilor declarate împotriva soluțiilor de respingere de către judecătorii a cererilor de încuviințare a executării silite, în cazul în care titlul executoriu este emis
COMUNICAT din 14 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207960]
-
competente să procedeze la valorificarea bunurilor mobile sechestrate lipsește proprietarul acestor bunuri de posibilitatea de a solicita valorificarea acestora, în faza camerei preliminare, în condițiile art. 252 ind.1 din Codul de procedură penală. Acesta este, astfel, lipsit de un mijloc procesual de apărare a drepturilor și intereselor sale, necesar în vederea conservării dreptului de proprietate privată pe care acesta îl are asupra respectivelor bunuri. Pentru aceste motive, Curtea a decis că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber
COMUNICAT din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/207966]
-
1344/1/2022 conexate Data înregistrării sesizării: 20.06.2022 Conținutul sesizării: 1. Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului „tempus regit actum”. ... 2. Dacă art. 155 alin. (1) Cod penal, în forma în vigoare în perioada 26.06.2018 – 30.05.2022, este susceptibil de a fi aplicat ca lege penală mai favorabilă. ... Minuta deciziei nr. 67 din data de 25
COMUNICAT din 20 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207904]
-
unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: „Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului tempus regit actum” și „Dacă în aplicarea dispozițiilor art. 426 lit. b) C.proc.pen., astfel cum au fost interpretare prin decizia nr. 10/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în
COMUNICAT din 20 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207904]
-
textul de lege criticat creează o discriminare în beneficiul persoanei vătămate, citată în cauză de către organul judiciar, în raport cu persoana vătămată, care nu a fost citată, întrucât nu a fost identificată de organul judiciar. Totodată, susțin că normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale privind accesul liber la justiție al persoanei vătămate, care nu a fost înștiințată cu privire la dreptul de a exercita, în procesul penal, acțiunea civilă. ... 6. Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru
DECIZIA nr. 698 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250573]
-
că dispozițiile art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală se aplică, fără niciun fel de discriminare, tuturor persoanelor aflate în situații juridice identice. Dreptul la un proces echitabil presupune dreptul tuturor părților de a se prevala de garanțiile procesuale specifice. Faptul că persoana vătămată poate opta până la începerea cercetării judecătorești să se constituie sau nu parte civilă nu trebuie să afecteze în vreun fel drepturile inculpatului, care are posibilitatea de a uza de dreptul său la apărare. Totodată
DECIZIA nr. 698 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250573]
-
formulate. În considerentele deciziei precitate, Curtea a reținut că, în procesul penal, acțiunea civilă se declanșează prin „constituirea“ ca parte civilă a persoanei vătămate, în condițiile art. 20 din Codul de procedură penală. Persoana vătămată hotărăște cu privire la cadrul procesual de realizare a pretențiilor sale, fie sesizând instanța civilă, fie alăturând acțiunea civilă acțiunii penale, în această din urmă ipoteză tot ea fiind în măsură să aleagă momentul exercitării dreptului de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, cu respectarea
DECIZIA nr. 698 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250573]
-
fi inculpatul sau partea responsabilă civilmente. De asemenea, Curtea a constatat că posibilitatea persoanei vătămate, care s-a constituit parte civilă, de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătorești“, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, este de natură a aduce atingere dreptului de acces liber la justiție al părții responsabile civilmente, consacrat de art. 21 din Legea fundamentală. Totodată, Curtea a reținut că manifestarea de voință a persoanei
DECIZIA nr. 698 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250573]
-
21 din Legea fundamentală. Totodată, Curtea a reținut că manifestarea de voință a persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătorești“, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, asigură respectarea dreptului la apărare al acestei părți, însă este de natură a aduce atingere dreptului fundamental la apărare al părții responsabile civilmente. ... 14. Cu alte cuvinte, prin Decizia nr. 257 din 26
DECIZIA nr. 698 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250573]
-
21 alin. (3) din Constituție, Curtea reține că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât prevederile legale supuse controlului de constituționalitate constituie norme de drept penal substanțial, iar standardele dreptului la un proces echitabil se asigură prin dispozițiile dreptului procesual penal. Totodată, Curtea constată că dispozițiile constituționale privind libera circulație nu sunt incidente în cauză. ... 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
și previzibil și semnifică existența unor probe pe baza cărora, recurgând la un raționament echilibrat, firesc, lipsit de exagerări, să poată fi desprinsă concluzia plauzibilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este judecat. Reține, totodată, că atât destinatarii legii procesual penale, cât și organele chemate să o aplice pot determina sensul noțiunii „fără nicio îndoială rezonabilă“, sintagmă preluată din sistemul de common law, care reprezintă, în realitate, cel mai înalt grad al probatoriului în materie penală și al cărei conținut
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
administrate în cauză vor fi evaluate, astfel încât condamnarea poate fi dispusă doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Apreciază că textele de lege criticate sunt corelate cu principiul aplicării legii procesual penale, consacrat de art. 5 din Codul de procedură penală, care instituie obligația organelor judiciare de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului. În plus, respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancționează conform dispozițiilor Codului de procedură penală. Ca atare, apreciază că legea procesual penală conține norme de natură să asigure și să garanteze aflarea adevărului prin aprecierea obiectivă a probelor. Invocă, totodată, și considerente ale Deciziei Curții nr. 778 din 17 noiembrie 2015. ... 9. În ceea ce privește dispozițiile art. 396 alin. (2
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
1968, cu orientarea preluată în legislația românească din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Așa fiind, apreciază că standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă din cuprinsul dispozițiilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală constituie o garanție procesuală a aflării adevărului și, implicit, a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, acest standard asigură respectarea prezumției de nevinovăție până la momentul asumării de către judecător a convingerii cu privire la vinovăția inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, asumare
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
exercițiu restrânsă, potrivit art. 99 alin. (1) din Codul de procedură penală. ... 23. Așa fiind, standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă din cuprinsul dispozițiilor art. 396 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură penală constituie o garanție procesuală a aflării adevărului și, implicit, a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, acest standard asigură respectarea prezumției de nevinovăție până la momentul asumării de către judecător a convingerii cu privire la vinovăția inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, asumare
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
recursului în litigiile având ca obiect contestarea deciziilor emise de autoritățile administrative privind imobilele preluate abuziv în proprietatea statului, fiind încălcat și dreptul acestora la un proces echitabil. Se arată că rațiunea legiuitorului a fost aceea de a scurta ciclul procesual în cazul litigiilor care privesc imobilele menționate. Dar această rațiune nu mai poate subzista în condițiile în care procedurile legale în această materie au fost prelungite prin lege, în mai multe rânduri, astfel că nu există nicio justificare pentru reglementarea
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
dispuse de organele judiciare) pe care persoana căreia i s-a respins cererea, contestația ori calea de atac este obligată să le plătească statului, acestea nu pot fi asimilate cu o amendă, ci constituie o sancționare pecuniară a culpei sale procesuale, în condițiile în care a învestit în mod nejustificat instanța de judecată cu soluționarea unei atare cereri. Cum nicio normă constituțională nu impune gratuitatea actului de justiție, iar textul vizat se aplică fără vreo diferențiere tuturor celor ale căror cereri
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
6 paragraful 3 din Convenție, dar și a principiului egalității în fața legii a participanților la procesul penal - art. 16 alin. (2) din Constituție - fiind totodată o nesocotire a dreptului la apărare - art. 24 alin. (1) din Constituție - al subiecților procesuali pasivi (suspect, inculpat, parte responsabilă civilmente)“. Arată că în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului a fost subliniat imperativul neutralității și independenței celui chemat să asiste organele judiciare prin lămuririle sale de specialitate, astfel că, în calitate de
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
acestora fiind dependente de voința forurilor conducătoare ale părții civile, egalitatea de arme este ignorată în mod fățiș. Susține că acest procedeu probatoriu al raportului de constatare întocmit de către una dintre părțile procesului penal este singular în cadrul legislațiilor procesual penale europene. Totodată, arată că „oferirea posibilității ulterioare întocmirii mijlocului de probă de specialitate de a-l discuta și combate prin depunerea de memorii sau susțineri verbale în fața instanței de judecată ori chiar prin contestarea - potrivit prevederilor art. 374
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
constatare astfel întocmit nu suplinește atingerea adusă principiului egalității de arme între apărare și acuzare prin producerea mijlocului de probă acuzator în condiții oculte și discreționare - exclusiv la dispoziția și sub controlul organului de urmărire penală - de către un subiect procesual principal“. Mai menționează că, „în actuala construcție a noului Cod de procedură penală, legiuitorul a înțeles să atribuie actelor încheiate de către organele cu atribuții de constatare, cum este și Agenția Națională de Administrare Fiscală, doar calitatea de acte de
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
în scopul asigurării plenitudinii garanțiilor aferente dreptului la un proces echitabil“. Or, eludarea voinței legiuitorului prin atribuirea calității de mijloc de probă constatărilor unui reprezentant al unui organ al statului cu atribuții de control, care are totodată calitatea de participant procesual interesat în promovarea și susținerea acțiunii civile, provoacă un grav dezechilibru între părțile procesului penal, încălcând egalitatea în fața legii și dreptul la un proces echitabil al celor împotriva cărora sunt exercitate acțiunile judiciare. ... 6. Curtea de Apel București - Secția
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
și a libertăților fundamentale. În acest sens, menționează că dreptul la un proces echitabil reglementat de dispozițiile art. 6 din Convenție se apreciază prin raportare la ansamblul procedurilor judiciare desfășurate împotriva inculpaților, iar nu prin raportare la o singură fază procesuală, respectiv faza de urmărire penală. În același timp, în cursul judecății în fond, dacă instanța apreciază că sunt întrunite cerințele art. 100 și ale art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală, poate dispune, cu respectarea principiului egalității armelor
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]