15,326 matches
-
Comisia a comparat produsul vrac pentru export cu produsul finit vândut cu amănuntul pe piața internă. (32) În acest sens, trebuie notat că, de la deschiderea procedurii, comparația s-a efectuat între produsul vrac vândut pe piața internă din Statele Unite și produsul vrac importat în Comunitate, chiar dacă ultimul a fost prezentat ca produs finit, în special sub formă de tablete, în momentul în care a fost vândut primului client independent din cadrul Comunității. Prezenta abordare este fundamentată pe constatarea conform căreia ATCC este
32005R1631-ro () [Corola-website/Law/294352_a_295681]
-
Statele Unite, din producătorul-exportator și societatea-mamă - cât și costurile suportate la acest nivel în ceea ce privește ATCC, contribuie, în egală măsură, la comercializarea produsului vrac și la diferitele forme în care este prezentat primului client independent. Produsul finit nu este nimic altceva decât produsul vrac într-o prezentare specifică. A pretinde că în comercializarea produsului vrac nu intervin cheltuielile fixe înseamnă că este posibil a continua fabricarea profitabilă a produsului vrac fără intervenția întreprinderii și a grupului în ansamblul său și, în special, a
32005R1631-ro () [Corola-website/Law/294352_a_295681]
-
în care este prezentat primului client independent. Produsul finit nu este nimic altceva decât produsul vrac într-o prezentare specifică. A pretinde că în comercializarea produsului vrac nu intervin cheltuielile fixe înseamnă că este posibil a continua fabricarea profitabilă a produsului vrac fără intervenția întreprinderii și a grupului în ansamblul său și, în special, a departamentului de vânzări. Cu toate acestea, nu se face nici o diferență între produsul vrac și produsul finit în momentul comercializării, în ceea ce privește ATCC sub toate formele sale
32005R1631-ro () [Corola-website/Law/294352_a_295681]
-
fost analizată separat pentru fiecare țară în considerentele 109-112 din regulamentul provizoriu. (52) În ceea ce privește condițiile de concurență, trebuie amintit că, în conformitate cu cele expuse la considerentul 24 din regulamentul provizoriu, ATCC produs în Republica Populară Chineză și în Statele Unite și ATCC produs și vândut de producătorii comunitari pe piața comunitară au aceleași caracteristici fizice și chimice esențiale și pot fi interschimbabile pentru clienții comunitari. S-a constatat, de altfel, că producătorii-exportatori din țările în cauză și producătorii comunitari folosesc circuite de vânzare
32005R1631-ro () [Corola-website/Law/294352_a_295681]
-
CAPITAL FIX (K.1) ACHIZIȚII MINUS CEDĂRI DE ACTIVE NEFINANCIARE NEPRODUSE (K2) ALTE MODIFICĂRI DE ACTIVE (K.3-K.12) ALTE MODIFICĂRI DE VOLUM (K.3-K.10 și K.12) APARIȚIA ECONOMICĂ A ACTIVELOR NEPRODUSE ( K.3 ) APARIȚIA ECONOMICĂ A ACTIVELOR PRODUSE (K.4) CREȘTEREA NATURALĂ A RESURSELOR BIOLOGICE NECULTIVATE (K.5) DISPARIȚIA ECONOMICĂ A ACTIVELOR NEPRODUSE (K.6) PIERDERI DATORATE CATASTROFELOR (K.7) CONFISCĂRI FĂRĂ COMPENSAȚIE (K.8) ALTE MODIFICĂRI DE VOLUM ALE ACTIVELOR NEFINANCIARE, NECLASIFICATE ÎN ALTĂ PARTE (K.9
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
asigurare (AF.6) Active financiare în devize CAPITOLUL 7 BILANȚUL TIPURI DE ACTIVE Active nefinanciare produse (AN.1) Active nefinanciare neproduse (AN.2) Active și pasive financiare (AF.) EVALUAREA ÎNREGISTRĂRILOR ÎN BILANȚ Principii generale de evaluare ACTIVE NEFINANCIARE (AN.) Active produse (AN.1) Active fixe (AN.11) Active fixe corporale (AN.111) Active fixe necorporale (AN.112) Stocuri (AN.12) Obiecte de valoare (AN.13) Active neproduse (AN.2) Active corporale neproduse (AN.21) Terenuri (AN.211) Zăcăminte (AN.212) Alte
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
la prețuri de bază) 9.1. Exemplu simplificat de tabel al resurselor 9.2. Exemplu simplificat de tabel al utilizărilor 9.3. Exemplu simplificat de tabel combinat al resurselor și utilizărilor 9.4. Exemplu simplificat de tabel intrări-ieșiri simetric (produs ( produs) 9.5. Tabelul resurselor la preț de bază, inclusiv trecerea de la prețul de bază la prețul de achiziție 9.6. Tabelul utilizărilor la preț de achiziție 9.7. Tabelul simplificat al adaosului comercial și de transport 9.8. Tabelul simplificat
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
pe produs 9.9. Tabelul utilizărilor importurilor 9.10. Tabelul utilizărilor producției interne la preț de bază 9.11. Tabelul reunit al tabelelor resurselor și utilizărilor cu conturile sectoarelor 9.12. Tabel intrări - ieșiri simetric la preț de bază ( produs produs) 9.13. Tabel intrări - ieșiri simetric pentru producția internă (produs produs) A.I.1 Consecințele repartizării SIFIM pe sectoare instituționale, inclusiv modificările pentru producătorii necomerciali A.I.2 Consecințele repartizării SIFIM pe un singur sector fictiv A.III.1. Sisteme de asigurari
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
producției interne la preț de bază 9.11. Tabelul reunit al tabelelor resurselor și utilizărilor cu conturile sectoarelor 9.12. Tabel intrări - ieșiri simetric la preț de bază ( produs produs) 9.13. Tabel intrări - ieșiri simetric pentru producția internă (produs produs) A.I.1 Consecințele repartizării SIFIM pe sectoare instituționale, inclusiv modificările pentru producătorii necomerciali A.I.2 Consecințele repartizării SIFIM pe un singur sector fictiv A.III.1. Sisteme de asigurari sociale ale administratiilor publice A.III.2. Sisteme private de asigurări
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
UTA locală aparținând aceleiași unități instituționale ; b) bunurile care sunt produse de către o UTA locală și care rămân în stoc la sfârșitul perioadei în cursul căreia au fost produse, oricare ar fi utilizarea ulterioară. Cu toate acestea, bunurile și serviciile produse și consumate în cursul aceleiași perioade contabile de către aceeași UTA locală sunt identificate separat. Ele nu sunt deci înregistrate nici în producție, nici în consumul intermediar al acestei unități. 3.15. Atunci când o unitate instituțională cuprinde mai multe UTA locale
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
în secțiunea referitoare la remunerarea angajaților (D.1)). i) serviciul de asigurare-daune plătit de către UTA locale (vezi Anexa III "Asigurări"): pentru a înregistra numai serviciul tratat drept consum intermediar, primele vărsate trebuie să fie diminuate, de exemplu, cu valoarea pagubelor produse și cu variația netă a provizioanelor tehnice. Aceasta din urmă poate fi atribuită UTA locale proporțional cu primele vărsate; j) exclusiv pentru economia totală: ansamblul serviciilor de intermediere financiară indirect măsurate (SIFIM) furnizate de către producătorii rezidenți. 3.71. Consumul intermediar
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
în natură (vezi 4.05.); c) utilizarea de către unitățile producătoare de bunuri sau servicii de piață pe cont propriu a serviciilor colective furnizate de către unitățile administrației publice (tratate drept cheltuieli de consum colectiv al administrației publice); d) bunurile sau serviciile produse și consumate pe parcursul aceleiași perioade contabile în cadrul aceleiași UTA locală (aceste bunuri și servicii nu sunt nici ele contabilizate ca o producție); e) plățile către administrația publică pentru obținerea licențelor, permiselor, etc. care sunt tratate ca impozite pe producție (vezi
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
alte procese de producție, pentru o perioadă de cel puțin un an. 3.103. Formarea brută de capital fix poate cuprinde atât valori pozitive cât și negative: a) valori pozitive: 1) active fixe noi sau existente cumpărate; 2) active fixe produse și păstrate de către producători pentru consumul final propriu (incluzând activele fixe produse pe cont propriu, încă neterminate sau care nu au ajuns la maturitate); 3) active fixe noi sau existente achiziționate în cadrul operațiilor de schimb (troc); 4) active fixe noi
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
pe produse, exclusiv TVA și impozitele pe importuri (D.214). b) alte impozite pe producție (D.29). Impozite pe produse (D.21) 4.16. Definiție: Impozitele pe produse (D.21) sunt impozite datorate pe unitatea de bun sau de serviciu produs sau tranzacționat. Ele pot corespunde unei sume totale monetare determinate care trebuie plătită pe unitatea cantitativă de bun sau de serviciu sau să fie calculate ad valorem sub forma unui procent determinat din prețul lor unitar sau din valoarea bunurilor
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
Ele pot corespunde unei sume totale monetare determinate care trebuie plătită pe unitatea cantitativă de bun sau de serviciu sau să fie calculate ad valorem sub forma unui procent determinat din prețul lor unitar sau din valoarea bunurilor și serviciilor produse sau tranzacționate. Ca principiu general, impozitul care grevează un produs trebuie inclus în impozitele pe produse, exceptând cazul în care este inclus în altă rubrică în mod specific, indiferent de unitatea instituțională care îl achită. Taxe de tip TVA ( D.
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
obțin drepturile și impozitele nete asupra importurilor, exclusiv TVA. Impozite pe produse, exclusiv TVA și impozitele pe importuri (D.214) 4.19. Definiție: Impozitele pe produse, exclusiv TVA și impozitele pe importuri (D.214) sunt impozite pe bunuri și servicii produse, care sunt datorate ca efect al producției, exportului, vânzării, transferului, leasingului sau livrării de bunuri și servicii, sau ca rezultat al utilizării acestora în scopul consumului final pe cont propriu sau formării de capital pe cont propriu. 4.20. Această
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
produse. Alte impozite pe producție (D.29) 4.22. Definiție: Alte impozite pe producție (D.29) cuprind toate impozitele pe care întreprinderile le suportă ca urmare a activității lor de producție, independent de cantitatea sau de valoarea bunurilor și serviciilor produse sau vândute. Ele pot fi impozite pe terenuri, pe active fixe, pe forța de muncă ocupată sau pe anumite activități sau tranzacții. 4.23. Alte impozite pe producție (D.29) cuprind în special: a) impozitele pe proprietate sau pe utilizarea
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
Totuși, dacă pentru acordarea unei autorizații de acest tip, o administrație publică este obligată să verifice conformitatea sau securitatea localurilor industriale, fiabilitatea sau securitatea echipamentelor, competența profesională a personalului ocupat sau calitatea și conformitatea cu normele a bunurilor sau serviciilor produse, suma plătită trebuie să fie considerată ca o cumpărare de servicii, cu excepția cazului în care suma plătită pentru autorizație depășește cu mult costul verificării efectuate de administrația publică respectivă; f) impozitele pe emisiile poluante care rezultă din activitatea de producție
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
importuri (D.311); 2) Alte subvenții pe produse (D.319). b) alte subvenții pe producție (D.39) Subvenții pe produse (D.31) 4.33. Definiție: Subvențiile pe produse (D. 31) sunt subvenții vărsate pe unitatea de bun sau de serviciu produs sau importat. Subvențiile pot consta într-o valoare monetară pe unitatea cantitativă a bunului sau a serviciului sau pot fi calculate ad valorem sub forma unui procent determinat din prețul lor unitar. Subvențiile pot, de asemenea, să fie calculate ca
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
de a înregistra efectele evenimentelor excepționale neprevăzute care afectează avantajele economice pe care le creează activele. 6.16. Alte modificări de volum se subdivid în nouă categorii: a) apariția economică a activelor neproduse (K.3); b) apariția economică a activelor produse (K.4); c) creșterea naturală a resurselor biologice necultivate (K5); d) dispariția economică a activelor neproduse (K6); e) pierderi datorate catastrofelor (K7); f) confiscări fără compensație (K8); g) alte modificări de volum ale activelor nefinanciare, neclasificate în altă parte (K.
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
proprii (vezi 7.05.), diferența constatată corespunde unui activ numit fond comercial (sau fond de comerț). Un fond comercial care nu este materializat printr-o operațiune de vânzare -cumpărare nu este considerat ca un activ economic. APARIȚIA ECONOMICĂ A ACTIVELOR PRODUSE (K.4) 6.18. Apariția economică a activelor produse (K.4) se referă la bunurile care nu sunt încă înregistrate în bilanțurile contabile, dar care au o valoare semnificativă sau specială ce se consideră ca o altă modificare de volum
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
numit fond comercial (sau fond de comerț). Un fond comercial care nu este materializat printr-o operațiune de vânzare -cumpărare nu este considerat ca un activ economic. APARIȚIA ECONOMICĂ A ACTIVELOR PRODUSE (K.4) 6.18. Apariția economică a activelor produse (K.4) se referă la bunurile care nu sunt încă înregistrate în bilanțurile contabile, dar care au o valoare semnificativă sau specială ce se consideră ca o altă modificare de volum. Apariția economică a activelor produse cuprinde: a) obiectele de
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
Apariția economică a activelor produse (K.4) se referă la bunurile care nu sunt încă înregistrate în bilanțurile contabile, dar care au o valoare semnificativă sau specială ce se consideră ca o altă modificare de volum. Apariția economică a activelor produse cuprinde: a) obiectele de valoare cum ar fi pietrele prețioase sau operele de artă, din momentul în care le este recunoscută o valoare sau o calitate artistică deosebită și care n-au fost încă înregistrate în conturile de patrimoniu; b
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
sau apa râurilor); c) activele denumite "ocazionale" sau "condiționale" care nu sunt active financiare (vezi alin. 7.22.). 7.13. Se pot distinge trei categorii de active: a) active nefinanciare produse; b) active nefinanciare neproduse; c) active financiare. Active nefinanciare produse (AN.1) 7.14. Definiție: Prin active produse (AN.1) se înțelege activele nefinanciare care sunt rezultatul procesului de producție. 7.15. Clasificarea activele produse este menită să deosebească activele în funcție de rolul lor în procesul de producție. Astfel, se disting
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
condiționale" care nu sunt active financiare (vezi alin. 7.22.). 7.13. Se pot distinge trei categorii de active: a) active nefinanciare produse; b) active nefinanciare neproduse; c) active financiare. Active nefinanciare produse (AN.1) 7.14. Definiție: Prin active produse (AN.1) se înțelege activele nefinanciare care sunt rezultatul procesului de producție. 7.15. Clasificarea activele produse este menită să deosebească activele în funcție de rolul lor în procesul de producție. Astfel, se disting: activele fixe(1) , care sunt utilizate în mod
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]