588 matches
-
de a îngropa „cadavrul abandonat”, dacă nimeni nu o făcuse deja (cf. Sifre Bamidbar §26[despre Num 6,6-8]). Al doilea motiv pentru care a-i îngropa pe morți era o datorie vine din faptul că, prin aceasta, se evita profanarea țării lui Israel. La baza acestei cerințe stătea Legea mozaică: „Dacă un om comite un păcat vrednic de moarte și este omorât, spânzurat de un lemn, să nu rămână noaptea cadavrul lui pe lemn și să-l îngropi în aceeași
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în aceeași zi”, dar Sulul Templului adaugă: „Să nu lași ca trupurile lor să rămână în copac peste noapte”. Trupurile trebuie date jos și îngropate în ziua (sau seara) morții, pentru că, cel osândit fiind „blestemat de Dumnezeu”, se evita astfel profanarea țării. Acesta este motivul care stă în spatele preocupării față de soldații dușmani uciși. În concluzia fragmentară din Sulul războiului, un alt sul faimos descoperit regiunea Mării Moarte, găsim referința la Kittim (romani) căzuți și la aliații lor. Cadavrele lor zac pe
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
poate, până la noi ordine, și în niciun caz n-au fost aruncate într-un șanț sau groapă comună, să fie expuse animalelor. Fără a lua în considerare preocuparea față de cei decedați sau față de familiile lor, îngrijorarea majoră avea ca obiect profanarea țării și a cetății sfinte. De asemenea, din punct de vedere politic, ar părea ciudat ca în ajunul Paștelui, o sărbătoare care celebrează eliberarea de dominația străină, Pilat să fi dorit să provoace populația iudaică și să incite naționalismul evreu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
sau benefice), cât și la un ansamblu articulat de practici, cunoscute sub numele de sabat. După C. Ginzburg (1996, p. 77), schema sa canonică cuprinde următoarele acte rituale și constructe mitologice: „omagiul adus diavolului, abjurarea lui Hristos și a credinței, profanarea crucii, unguentul magic, devorarea copiilor ș...ț, metamorfozele, zborul magic, adunările nocturne cu alaiul lor de banchete și orgii sexuale”. Interpretarea acestui ansamblu ceremonial s-a concentrat asupra identificării rădăcinilor sale „arhetipale”. Pentru unii autorii este vorba despre o formă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vrăjitoria diabolică s-ar individualiza prin câteva note specifice: a) pactul cu Diavolul; b) repudierea lui Isus; c) Întâlniri nocturne secrete; d) curse (de obicei, În zbor) nocturne; e) orgii nocturne, sacrificii, de obicei infanticid și acte de canibalism; f) profanarea Euharistiei și a crucifixului (J.B. Russell, 1987, vol. XV, p. 417). Un exemplu edificator privind dialectica internă specifică unei acuzații de vrăjitorie este cel al unei moașe (Dichtlin) și al fiicei acesteia (Anna), judecate În anul 1502, În orașul elvețian
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vulnerabilitatea relicvelor și imaginilor sacre „scoase” din mediul monastic (unde accesul era strict reglementat): documentele istorice arată că, pe durata procesiunii, obiectele sacre puteau genera fie momente de exaltare, vindecare sau pedepsire de tip magic, fie acte de contestare și profanare. În același sens, Schnell (1997) arată cum, În timpul procesiunilor shinto din Japonia, când obiectele sacre sunt scoase din templu și purtate prin comunitate, se creează un interval liminal, În care sunt permise nu numai depășirea unor norme sociale, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
D. Gilmore (1998) În ampla etnografie a manifestărilor carnavalești din Andaluzia. Acesta din urmă remarcă: În mod evident, discursul carnavalesc include protestul politic. O mare parte a protestului este revoluționar: anticlerical, anticapitalist și antiburghez. O mare parte a satirei și profanării din cântecele carnavalești reflectă lupta de clasă Împotriva sistemului latifundiar, a exploatării de către bogați (caciquismo), a opresiunii religioase și a altor nedreptăți (p. 158). Legătura dintre carnaval și mișcările sociale violente (pe care le anticipează sau chiar le declanșează) este
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nici nu se lămurește în finalul pieselor, nici nu cunoaște un grad deosebit de complicare, situația rămânând identică cu cea din stadiul premergător desfășurării scenice a manifestației carnavalești. Dintre mijloacele absurdului modern legate de tradiția acestui motiv sunt relevante: suspendarea interdicțiilor, profanarea sacră și sacralizarea bufonă a profanului, provocarea ca joc sau jocul ca provocare, nerușinarea programatică de esență cinică, toate identificabile atât în comediile cât și în schițele lui Caragiale. În Metamorfoza măștilor comice, Vera Călin 42 observă că un anumit
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
jos, șezând sau ghemuit, dar Întotdeauna legat de teama că ar putea ieși din mormânt și pricinui vreun rău celor rămași În viață. Deasupra mormântului se pun pietre grele, crengi de copac din același motiv, dar și pentru protejarea de profanarea animalelor. Morții sunt vopsiți și Înveșmântați și apoi Înhumați sau mumificați. Oasele se scot după o săptămână sau chiar câteva luni, după Înmormântare, desprinderea oaselor de carne Începând cu șira spinării. În morminte sunt puse, de cele mai multe ori, diferite obiecte
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pragmatismul obținerii unor venituri. Tolerarea are ca temeiuri: imposibilitatea eliminării acestei practici, dificultatea de a controla fenomenul, realitatea pieței clandestine (chiar și în condițiile legalizării). Respingerea are ca temeiuri: exploatarea sexuală, mijlocirea infracționalității, prostituția nelegală fiind ea însăși infracțiune, imoralitatea profanării trupului și a sufletului, imoralitatea câștigării existenței prin practicarea sexului multiplu, imoralitatea deprecierii erosului, atentat la morala și stabilitatea familiei, considerarea ei ca păcat de către morala creștină. Curtezane și pseudocurtezane în istorie Curtezane și pseudocurtezane în mileniile II și I
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vorba despre banalizarea unui complex mitologic și ritual exclusiv. Ipuwer spusese: „Secretele regelui Deltei și Văii au fost dezvăluite” și „Taina Piramidelor a fost violată” și deplângea aceste farse publice a ceea ce fusese o prerogativă regală. Dar dacă este o profanare, rezultatele au avut o importanță majoră. În formulele care se referă la defuncți, acestora li se dă titlul de „Osirisxe "Osiris"”, care, În Textele Piramidelor, se pune În fața numelui regelui. „Regele Osiris...” este tatăl mitologic mort al regelui mitologic viu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pregnant. Nuvela ce dă titlul volumului propriu sintetizează în puținele ei pagini întregul univers epic al lui B., plecând de la un „pretext” (astfel se și intitulează un text din carte, poate cel mai slab) „istoric” spre a vorbi de inițiere, profanare, ascetism, dragoste și moarte, feciorie și maternitate, dezlănțuire sexuală și aspirație metafizică în dobândirea semnificațiilor majore ale unor aventuri existențiale. Câteva broșuri, tipărite sub emblema editurilor Dacia și Carpații, fie cu tematică istorică, precum Etienne le Grand. Le dernier de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
dăruire pentru Neam și Cruce și nădăjduim. Tăcerea înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola cu zidiri mărețe prin care se afirmă un neam dincolo de granițele sale. Azi, ca și ieri, pământul românesc e pândit de multe hoarde nesătule. Cei care ne conduc acum au fabricat legi prin care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]