1,228 matches
-
termină cu absolvirea, ci presupune trecerea la o altă etapă, dezvoltarea carierei, realizată în cadrul educației permanente. Din perspectiva procesului de formare inițială și continuă, profesionalizarea are ca finalitate ameliorarea performanțelor educaționale ale sistemului de învățământ. Profesorul Emil Păun consideră fenomenul profesionalizării carierei didactice ca : “ un proces de formare a unui ansamblu de capacități și competențe într-un domeniu dat pe baza asimilării unui sistem de cunoștințe (teoretice și practice), proces controlat deductiv de un model al profesiei respective” . Autoperfecționarea este o
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
a cadrului didactic, importante fiind aspiratiile, motivația, ethosul profesional. Unul dintre documentele de mare importanță pentru sistemul de formare îl reprezintă Strategia de dezvoltare a sistemului de formare inițială și continuă a personalului din învățământul preuniversitar 2001-2004. Mesajul esențial este profesionalizarea carierei didactice, alături de alte obiective: redimensionarea raportului dintre componenta teoretică și cea practică a curriculum-ului de pregătire prin extinderea rutei de formare inițială până la obținerea diplomei de profesor/institutor prin promovarea examenului de definitivat; dezvoltarea unei piețe educaționale a
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
continuă a cadrelor didactice nu trebuie să constituie un scop în sine, justă fiind o adordare a acestor două procese la un continuu profesional-cariera didactică. Din acest punct de vedere dimensiunile carierei didactice vizate prin formarea inițială și continuă sunt: profesionalizare, dimensiunea afectiv-motivațională și cea socio-relațională (de statut) . Bogdan Georoceanu ( 2002) arăta că trebuie remarcată schimbarea opticii de abordare a carierei și evoluției persoanei, începând cu formarea inițială și terminând cu formarea continuă sau formarea de-a lungul întregii vieți. Ea
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
și academică. Paradigmele moderne asimilează statutul cadrului didactic unui membru al unei structuri organizaționale (școala) și unei comunități (locale, profesionale) solicitând o accepare diferită a rolurilor și identităților profesionale, accentuând latura pragmatică. Cea mai importantă latură a formării inițiale este profesionalizarea inițială, pregătirea individului pentru profesiunea didactică. Programele de formare inițială au ca finalitate formarea competețelor specifice pentru profesiunea didactică, dar parcurgerea unui program de formare inițială nu este suficientă pentru formarea acestor competențe, deoarece complexitatea lor nu se poate cuprinde
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
cu scopul de a: ă constitui grupuri-„țintă” permanente, fidele, maleabile; ă face aceste categorii receptive la discursul referitor la noutăți și la modă, ele fiind la rândul lor În situația potențială de a evolua și de a se autonomiza (profesionalizarea mai accentuată și mișcarea de emancipare a femeilor, creșterea perioadei de școlarizare, crearea unei piețe pentru tineri). Trebuiau modelate atitudinile celulei familiale, comunicând cuelementele sale cele mai slabe, dominate, frustrate, lăsate să se descurce singure și susceptibile să se conformeze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
românești, schimbate după fuga lui Pacepa. După 1989, unii dintre vechii luptători au intrat în "organizațiile teroriste" sau în "trupele anti-tero" ca urmare a intensificării acțiunilor criminale neprevenite pe glob. Din anii 1990, tot mai mulți tineri români optează pentru profesionalizări, fie în instituții de învățământ din țările unde au emigrat cu familiile în ultimele două decenii, fie în alte locuri. Mai recent, a început și procesul invers, al unor tineri din Vest, pe lângă cei din Grecia și țări africane sau
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
noi, construcțiile de mașini cu motoare cu explozie, industria mașinilor-unelte, a mașinilor agricole și a celor casnice, precum și alte tipuri de instalații erau fabricate în premieră. De aceea, erau slab competitive, iar patentele noi erau foarte scumpe pentru buzunarele noastre. Profesionalizările tehnice în domenii cu multe mii de locuri de muncă calificată, condiționate și de o dorită "conștiință socialistă avansată", se făceau după metodici la fel de vechi ca și uneltele. Vestul avea un avans de jumătate de mileniu (Renașterea) față de Est. După
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
realități, oamenii trebuie antrenați și în realizarea unor venituri capabile să susțină trebuințele persoanelor, comunităților locale și cele impuse de integrarea țării în noile organisme continentale și globale. De asemenea, sunt necesare și instituții dar și oameni competenți prin sobră profesionalizare și modestie pentru a se atinge viața demnă. Cu 2500 de ani în urmă, polisul Atena a avut cea mai avansată democrație pentru acele timpuri. Dar ea a fost stânjenită de îndelungatele confruntări peloponeziace, precum și de războaiele cu perșii invadatori
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din prima jumătate a secolului XX care ar fi distinctă prin faptul că ar fi atât o sociologia militans, cât și o „sociologie a națiunii”. Procesul de restrângere nu s-a oprit însă la națiune sau la statul național. Odată cu profesionalizarea sociologilor și cu dependența finanțării cercetării de cererea socială, sociologia s-a aglomerat cu analize restrânse la evenimente, fenomene și relații cât mai particulare fie de tip comunitar, fie de tip strict specializat (tipuri de devianțe, distribuiri de opinii etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
multiplicarea variațiilor specifice structurilor instituționale până acolo încât dihotomiile disjunctive au fost înlocuite de acceptarea formulelor conjunctive de tipul și/și. Să considerăm câteva exemple orientative. Universitatea modernă a fost esențialmente o organizație și un simbol național al învățării și profesionalizării elitelor naționale. Diploma emisă de o universitate națională trebuia recunoscută academic și profesional de autoritățile statului național sau de alte autorități naționale, dacă se dorea să dobândească validitate într-un alt context național sau internațional. Mai recent, adică spre sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
financiară) și prin profitul financiar. Departamentele universitare sunt și centre de venituri, iar cele necompetitive sunt fie închise, fie subvenționate pentru o perioadă limitată în vederea recuperării. Studenții sunt clienți, consumatori ai serviciilor oferite, participanți în gestionarea colegială a serviciilor academice. Profesionalizarea managementului universitar în sens corporatist restrânge modelul și practicile colegiale de conducere strict la domeniul academic al curriculum-ului și al evaluării rezultatelor din cercetare, adică la domeniul expertizei academice a universitarilor. Totuși, managementul colegial este evaluat și el în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
eficienței. Să sintetizăm acum tendințele de schimbare asociate conducerii universitare: - pe măsură ce universitățile devin corporații ale cunoașterii, conducerea lor se bazează tot mai mult pe modelul managerial corporatist; - colegialitatea academică a participării la conducere este subordonată criteriilor de eficiență și de profesionalizare a conducerii; - aplicarea modelului corporatist-profesionalizat de conducere universitară se asociază cu schimbări în organizarea și funcționarea departamentelor universității; - deciziile strategice de dezvoltare a universității sunt centralizate, pe când departamentele devin „centre de venituri și performanțe”, a căror eficiență este controlată în
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
chiar tind să atragă în jurul lor noi construcții. Studiile clasice de filologie, de filozofie sau de istorie abia dacă mai supraviețuiesc, și aceasta doar în universitățile comprehensive vechi. Cele care câștigă teren sunt noile domenii interdisciplinare, fie științifice, fie de profesionalizare, de la ingineria genetică la științele materialelor, ale comunicării sau la științele cognitive, de la politicile publice și științele administrației la studii culturale europene sau americane. Apar programe de studii într-o combinatorică din ce în ce mai diversă: economia cu dreptul și cu managementul; electronica
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al demnității și al tolerantei, al schimbului liber de opinii; ... e) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice, a respectului pentru natura și mediul înconjurător; ... f) dezvoltarea armonioasă a individului prin educație fizica, educație igienico-sanitară și practicarea sportului; ... g) profesionalizarea tinerei generații pentru desfășurarea unor activități utile, producătoare de bunuri materiale și spirituale. ... (2) Învățământul asigura cultivarea dragostei față de țara, față de trecutul istoric și de tradițiile poporului român. ... (3) Finalitățile școlii românești se realizează prin strategii și tehnici moderne de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169483_a_170812]
-
a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003. Articolul 29 (1) În școlile de arte și meserii se organizează învățământ pentru profesionalizare, în scopul calificării de nivel 1 pe domenii ocupationale. (2) Școlile de arte și meserii pot funcționa independent sau în cadrul unităților de învățământ cu clasele I-X, I-XII/XIII, V-X, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII. ... ------------ Art. 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169483_a_170812]
-
învățământului de stat se asigura din fonduri publice, în limita a cel puțin 4% din produsul intern brut, în concordanta cu următoarele cerințe: ... a) considerarea dezvoltării învățământului ca o prioritate naționala, pentru pregătirea resurselor umane la nivelul standardelor internaționale; ... b) profesionalizarea resurselor umane în concordanta cu diversificarea pieței muncii; ... c) dezvoltarea învățământului superior și a cercetării științifice universitare pentru integrare la vârf în viața științifică mondială. ... ------------- Alin. (1) al art. 170 a fost modificat de art. XII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169483_a_170812]
-
normativ specific în raport cu delimitările, atribuțiile și competențele ce revin instituțiilor angrenate ce acționează în domeniul protecției infrastructurilor critice; ... b) instituționale - dezvoltarea capacității de a elabora, implementa, monitoriza și coordona aplicarea obiectivelor specifice; ... c) umane - dezvoltarea și formarea profesională, prin: ... 1. profesionalizarea resurselor umane angrenate în procesul de identificare și protecție a infrastructurilor critice; 2. stabilirea "nișelor" formative în scopul creării oportunităților de specializare în plan european, ceea ce poate plasa România în poziția de furnizor de pregătire în domeniu; d) de cooperare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234215_a_235544]
-
didactic de a face față schimbării, situațiilor complexe precum și unor situații de criză. ... Capitolul II Evoluția în cariera didactică Secțiunea 1 Acordarea gradului didactic II Articolul 6 Acordarea gradului didactic II semnifică dobândirea de către cadrul didactic a unui plus de profesionalizare, confirmat prin rezultatele obținute la probe special concepute pentru a pune în evidență valoarea adăugată achiziționată în intervalul parcurs de la obținerea definitivării în învățământ. Articolul 7 (1) În stabilirea vechimii efective la catedră pentru înscrierea la examenul de acordare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261693_a_263022]
-
Descrierea competențelor dobândite prin evoluția în carieră Articolul 93 (1) Evoluția în carieră se realizează conform art. 242 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 . ... (2) Acordarea gradului didactic II asigură cadrului didactic, atingerea unui nivel înalt de profesionalizare, competențele astfel dobândite, constituindu-se ca o valoare adăugată în intervalul parcurs de la obținerea definitivării. ... (3) Acordarea gradului didactic I asigură cadrului didactic un nivel superior de competență profesională, prin care își poate valorifica la un nivel deosebit activitatea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261693_a_263022]
-
didactic, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii învățământului nr. 84/1995 , modificată și completată prin Legea nr. 354/2004 , și ale Protocolului încheiat între Ministerul Justiției și Ministerul Educației și Cercetării nr. 4.730/2001 privind asigurarea școlarizării și profesionalizării persoanelor aflate în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor. ... (2) Tematica, condițiile de concurs și data desfășurării acestuia se fac publice, în fiecare an școlar, de către inspectoratele școlare județene și al municipiului București. ... (3) Angajarea pe post se face numai prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215083_a_216412]
-
maculatură încât poate ajunge la un adevărat dezgust față de literatură. Dar în momentul când nu mai simți nici o bucurie pentru lectură, te poți considera descalificat, în calitate de critic literar. Un ideal al criticii literare ar fi - oricât de departe ar merge profesionalizarea - să rămână acea candoare inițială, acea capacitate pe care o avem în adolescență de a ne bucura de o carte. Acel mod liber de a ne lăsa fermecați de frumusețea literaturii. Vreau să explic de ce mi-am intitulat conferința "". Cuvântul
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
formează un complex de situații în care viitorul muzician este antrenat încă din primii ani ai copilăriei. De o manieră mai mult sau mai puțin conștientă. De pe la patru sau cinci ani practicăm un instrument muzical fără gândul la o eventuală profesionalizare; o facem la îndemnul celor maturi cu scopul de a ne dezvolta o anume sensibilitate în comunicare, pentru a ne împlini anume aspecte ale culturii generale, pentru a realiza o mai bună coordonare psiho-fizică. Indiferent de meseria în care vom
Iarăși despre tinerii muzicieni… by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5471_a_6796]
-
creșterea copiilor dar și curățenie, gătit și alte sarcini necesare vieții, respingerea femeilor de a participa în activitatea economică). Pentru a le elibera pe femei din această condiție de mamă și casnică, feministele socialiste precum Charlotte Perkins Gilman a propus profesionalizarea muncii casnice ca soluție. Asta implică angajarea unor bone și menajere profesioniste pentru a se ocupa cu activitățile casnice. Perkins Gilman recomandă reporiectarea caselor în așa fel încât să fie maximizat potențialul creativ și cel al timpului liber al femeilor
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
acesteia de a se ghida politic în lipsă vizei ideologice date de autoritate</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">a</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> morală a ”profesioniștilor” societății civile.</spân></spân></p> Profesionalizarea acestei autorități morale</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, precum și proclamarea irefutabila a adevărului anti-comunist, s-au realizat și odată cu înființarea și funcționarea unor instituții precum Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului </spân></spân><spân style="font-size: medium
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> mai multor intelectuali publici, a Raportului Tismăneanu, în 2006, care a condamnat regimul comunist, calificându-l drept ”ilegitim și criminal”. </spân></spân></p> Odată cu <spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>profesionalizarea și instituționalizarea viziunii morale asupra comunismului</b></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, ca ideologie și practica, devine extrem de incomoda o poziție de cercetare și interpretare care să plece de la premize diferite, fie ele și unele care
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]