1,932 matches
-
a opozițiilor rituale care marchează viziunile mondializării. Toate acestea trimit la matricea ideală a cifrei unu și la explozia ei și prelungesc, fără a le reînnoi, interpretările deja învechite ale fazelor critice inducând teama unei disoluții a alterităților. Astăzi discursurile profetice despre criză, apogeu sau sfârșitul apropiat al capitalismului câștigă din nou credibilitate. Reinterogarea noțiunii de piață se dovedește în această conjunctură o necesitate de prim ordin, cu atât mai mult cu cât accepțiunile economiste, pe de o parte, sociologice și
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pustiime" (Orpheos). Iarăși ca la Blaga, halucinații, iluzionism magic, dolorism și panică; priveliști din "vremuri imemoriale" irită ochiul, înfricoșând pe cel "singur în absolut". Aproximări despre Ce este pustia? viziuni diversificate într-un text ori altul vorbesc prin adițiune, oarecum profetic: În Pustie nu se poate naște nimic În pustie nu poate muri nimic. Ce este va rămâne în eternitate. Totul e-nchis și lăsat în uitare. O, vai Pustia! pergament ceresc Întins între Izvor și Mare. Cine are pustia e
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Și dacă alte strofe (Spune, inimioară spune!, Tu ești puișor canar, Zilele ce oi fi viu) îl arată madrigalist tributar sentimentalismului neoanacreotic, cu un singur catren, „miraculosul testament” (Nicolae Manolescu), prin sinceritate, esențialitate și înălțime morală, V. rămâne o voce profetică pentru poezie: „Urmașilor mei Văcărești!/ Las vouă moștenire:/ Creșterea limbei românești/ Ș-a patriei cinstire”. Neîncheiată, inegală, dar și cu sclipirea unor rezultate alese, contribuția lui culturală cu direcția ei luministă, e de neocolit: este între primii gramaticieni prețuitor al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
român, și mai ales la 1848, prin poezia Un răsunet. Cunoscută îndeosebi sub titlul Deșteaptă-te, române și devenită repede imn popular, „această Marsilieză română a distrus restul poeziei lui Mureșanu, ce însemna totuși un pas în progresul poeziei ardelene profetice” (G. Călinescu). Poetul se închipuie un tribun care vorbește în numele neamului oprimat, invocând vitejia străbună și vestind profetic, în cadențe ample, momentul decisiv al „deșteptării”. Imaginea bardului exponent al unui întreg popor, atitudinea gravă, tonul sumbru și răspicat, cu rezonanțe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
devenită repede imn popular, „această Marsilieză română a distrus restul poeziei lui Mureșanu, ce însemna totuși un pas în progresul poeziei ardelene profetice” (G. Călinescu). Poetul se închipuie un tribun care vorbește în numele neamului oprimat, invocând vitejia străbună și vestind profetic, în cadențe ample, momentul decisiv al „deșteptării”. Imaginea bardului exponent al unui întreg popor, atitudinea gravă, tonul sumbru și răspicat, cu rezonanțe biblice, inaugurate acum în poezia ardeleană, se vor regăsi, amplificate, la G. Coșbuc, la Octavian Goga și mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
comunism și neocomunism, care îi aduc numeroase procese de calomnie, toate câștigate de autorul romanelor incriminate. Scriitor religios, atras de teme mesianice, oculte, misterioase, M. mai publică romanele Messalina sau Despre păcat și purificare în Țara Sfântă (2002), un „dialog profetic” ce include povestea unei prostituate din România care se duce la Sfântul Mormânt, ca și Chilia sau Trăirea nemijlocită (1999) ori Sophia sau Spovedania lui Mitică de la origini până mai apoi sau Despre înțelepciune (2000), lucrări care scandalizează Biserica Ortodoxă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
inconștientul religios a avansat o explicație a misterului sub forma unei axiome operaționale, incompletudinea 87. Nu există coprezență în aval fără o absență în amonte. Cum spune Biblia: Fără vedenie de proroc poporul e fără stăpân"88. Necesitatea unui cult profetic, religios sau nu, este așadar dictată de o invariantă organizațională. Locurile și obiectele de cult variază însă de-a lungul timpului și al societăților. Pentru a rămâne în plan, să schematizăm până la extrem și să spunem că, în erele antice
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Funcție prioritar socială, securizantă și socializantă a imaginii domestice; funcție de fugă și fugitivă a visului din sala de cinema. Prima, în cel mai bun caz, este testimonială, fixată pe realitățile în curs ori trecute; cel de-al doilea poate fi profetic (Jean Renoir, Godard sau Kubrick), dar fără să știe sau să vrea asta (în felul pictorilor). Un critic de televiziune face cronica timpului care trece: e un editorialist politic deghizat. Un critic de cinema (în vremea cinemaului) lega prin scris
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
bisericii anglicane, el include Vechiul Testament ca tradiție a creștinismului, Noul Testament fiind o împlinire a acestuia. Istoria ecleziastică are trei ramuri: specială, care urmărește evoluția instituției folosindu-se de cronici, biografii, hotărâri ale sinoadelor (ceea ce va alcătui istoria religiei creștine propriu-zise); profetică, ce urmărește profețiile și împlinirile lor (are la bază în principal istoria profetică a Vechiului Testament); providențială sau a lui Nemesis, care urmărește profețiile ce nu s-au împlinit încă (este o istorie a viitorului, un fel de artă divinatorie
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a acestuia. Istoria ecleziastică are trei ramuri: specială, care urmărește evoluția instituției folosindu-se de cronici, biografii, hotărâri ale sinoadelor (ceea ce va alcătui istoria religiei creștine propriu-zise); profetică, ce urmărește profețiile și împlinirile lor (are la bază în principal istoria profetică a Vechiului Testament); providențială sau a lui Nemesis, care urmărește profețiile ce nu s-au împlinit încă (este o istorie a viitorului, un fel de artă divinatorie). Istoria ecleziastică nu se oprește la a urmări doar istoria instituției, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este o utopie asemănătoare celei scrise de Morus, dar, spre deosebire de Utopia acestuia, care descrie o societate imaginară perfectă, societatea noii Atlantide este una științifică, văzută de Bacon ca realizabilă. Dacă demersul lui Morus este unul poetic, cel baconian este unul profetic. Cartea sa poartă ca subtitlu "operă neterminată" care arată în primul rând că a fost trimisă spre editare fără ca autorul să o finalizeze, dar în același timp este posibil ca mesajul este scris de către Bacon (care nu a avut nici măcar
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi citită fără referință la evenimente istorice, deoarece "geniul transcende istoria". Cucoaneș este un élu, "un chemat împotriva voinței sale, o țintă individuală a miraculosului". Tânăr și "mulțumit cu anonimatul său", este lovit pe neașteptate de macranthropie, metaforă a "chemării profetice". Mesajul lui Cucoaneș, decriptat cu greu de povestitor, "vox clamantis in deserto" se referă la inutilitatea profețiilor sale. Posibila identificare cu Eliade "într-o încercare de autoportret simbolic (...) ar aproxima alegoric o cotitură interioară, urmare a unei conversiuni mistice sau
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
faceți-le și voi lor” (Mt 7,2); „cu mă-sura cu care măsurați vi se va măsura și vouă” (Lc 6,37); și al-tele asemănătoare: cfr. Mt 6,14; Lc 6,37) și, în parte, pe îndemnuri de natură profetică și, prin urmare, nu imperios raționale (ca porunca iertării fără măsură: cfr. Mt 18,21, inițiativa bunu-lui samaritean: cfr. Lc 10, atitudinea tatălui fiului risipitor: cfr. Lc 15). Ca atare, este cerută înțelepciunea și apelată profeția: din întâlnirea celor două
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
sale de mântuire, are și pe aceea de a ierta; el este ministru și maestru al iertării prin excelență. 6. Preotul, un om al compasiunii 1. Un preot care colaborează la propunerea milostivirii ca model de cultură. Milostivirea este inspirație profetică în comportamente, discernământ, criterii operative chiar și în domeniul culturii. Însă, înainte de toate, nu este vorba de practica morală a milostivirii: „Nu există principiu etic care, în sine, să fie capabil să fundamenteze alegerea adoptării unei astfel de atitudini. Trebuie
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
capabil să fundamenteze alegerea adoptării unei astfel de atitudini. Trebuie, mai de grabă, să redescoperim sensul experienței fundamentale trăite de ființa umană în raportul său cu propria mamă”. Icoana „Pietà” sugerează o cultură care vrea să se inspire din „criteriul” profetic al mi-lostivirii: este o chemare vie pentru a reconstrui civilizația compasiunii și pentru a activa principiul milostivirii în viața comunității oamenilor. Iar preotul - prin specificul misiunii sale - trebuie să colaboreze la construirea „civilizației gingășiei”. Dar gingașa iubire conjugală este un
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
pri-mii vestitori ai Evangheliei, cum s-au simțit ei obligați să răspândească vestea cea bună, și să ilustreze, prin comportamentul lor, aspectele caracteristice ale naturii și stilului slujirii Cuvântului, care să-l poată ajuta să se perfecționeze în ministerul său profetic. De altfel, la aceasta îl cheamă permanent și Biserica de astăzi: „Preotul este, întâi de toate, ministru al Cuvântului lui Dum-nezeu, este consacrat și trimis să vestească tuturor Evanghelia împărăției [...] Numai «rămânând» în Cuvânt, preotul va deveni discipol perfect al
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
prematură. Suntem slujitorii păcii, încrezându-ne în forța blândeții evanghelice și a jertfirii de sine făcută din iubire, depășind orice sentiment de ură și de răzbunare”. Activând metodologia întotdeauna validă a răsturnării, acea Lettera își continuă discursul cu o decizie profetică, ce semnalizează bine convingerea că slujirea Cuvântului trebuie făcută întâi de toate fără a ceda în fața oricărui compromis. Cel puțin, în această mare semnificație, trebuie citit și vestit Cu-vântul sine glossa, fără acea didascalie ideologică care aruncă asupra lui
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
închisă în ea însăși. De aceea, încă mai are sens să ne întoarcem și să ne întrebăm: ce este omilia? 3. Omilia nu este un cuvânt personal al preotului. Se spune, pe bună dreptate, că adevărata natură a omiliei este profetică, întrucât omiletul - cel care predică; cel care trimite - mittente - vorbește în numele lui Cristos și al Bisericii. Ea, prin urmare, nu este un comentariu personal, nici o lecție, nici o conferință; scopul ei este ca mesajul să ajungă întreg la credincioși, în așa
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
25,20). c) Să învețe a practica frumusețea. Preoții, slujind Cu-vântul, trebuie să dezvolte pastoral perspectiva sfântului Paul, care îl cheamă pe creștin «să acționeze într-o manieră frumoa-să» (cfr. 2Tes 3,13). Este un principiu ferm al ministerului profetic al Cuvântului, din moment ce este una dintre temele care apar deseori în instrucțiunile sale asupra slujirii Cuvântului: „Propuneți-vă lucruri frumoase, nu numai înaintea lui Dumnezeu, ci și înaintea tuturor oamenilor” (cfr. Rom 12,17; 2Cor 8,21). Și încă: „Verificați
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
mai întâi de toate angajând optica credinței și urmând traseele teologice. 4. Preoții și predicarea bună 1. Maestrul unic al istoriei mântuirii. Prima calitate bu-nă a predicării bune a preoților este aderența la predicarea lui Cristos, care face o slujire profetică de ascultare față de Tatăl și de mântuire pentru oameni. De aceea, el este vestitorul de-săvârșit al substanței mesajului salvific. Este îndeajuns, ca exemplu, prima predică a lui Isus Maestru (cfr. Mc 1,15), care ne învață să prezentăm mesajul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
care se implică cu tot spiritul său înțelegător și plin de răbdare știe să fie și Maestru polemic, provocator și chiar mânios (cfr. Lc 11; Mt 23). El scandează cu hotărâre cei șapte „vai” ai săi (deja folosiți după genul profetic: cfr. Is 5,8 șu), demonstrând că un adevărat maestru trebuie să aibă o inimă și un cuvânt puternic, fără să se teamă niciodată să demaște și să stigmatizeze răul, și fără să se prezinte niciodată ca un conciliator facil
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Preotul trebuie să predice „drept învățând cuvântul adevărului” (2Tim 2,15), căruia trebuie să-i acorde credință, încredere, pentru că este revelație divină (verbum Dei: Lc 5,1). Credința se naște din ascultarea predicării: trimișilor lui Dumnezeu li se datorează ascultarea profetică a credinței (cfr. Rom 10,14-16; 1,5; 16,26). 3. În mod deosebit, multe sunt golurile tematice care se constată în predicarea preotului de astăzi. Este suficient un singur exemplu: absența temelor referitoare la „lucrurile de pe urmă”, adică misterul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
ca și inexistente, dar în condiții care mimează de fapt stadiile maturării unei asimilări 1. Într-o scurtă panoramă a poeziei „primitive”, Zend-Avesta intră, la 1896, în vocabularul de la Convorbiri literare, printr-o asemănare cu proverbele lui Solomon și literatura profetică iudaică 2. În același an, un institutor moldovean, Grigorie C. Buțureanu, într-un efort marginal de a amesteca antropologia cu lingvistica comparată și arheologia istorică, amestec pe care Max Müller îl taxase deja ca aberație 3, pentru a arăta că
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
formă la fel de frecventă de reprezentare religioasă, despre care Velasco mai relatează 293, este și cea a recurgerii la simbolurile ce exprimă dispariția naturalului, a mundanului sau a umanului, sugerând prin aceasta posibilitatea transcenderii către Mister 294. În ce privește religiile cu caracter profetic, Misterul ia imaginea unui Dumnezeu personalizat 295, ale cărui atribute divine se deosebesc în totalitate de starea de existență a oamenilor. În ansamblu, din perspectiva diferitelor viziuni filosofico-religioase referitoare la formele de reprezentare a sacrului, au putut fi sintetizate unele
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sa mutantă rb1 și în condiții specifice, încadrate în modelul Knudson, ea determină apariția retinoblastomului. Pe baza analizei statistice a frecvenței comparative și a vârstei la care apar formele ereditară și sporadică de retinoblastom, Alfred Knudson (1971) într-un studiu profetic, apărut în Proceedings of National Academy of Sciences, USA, 68, 820-823, a propus modelul de transformare malignă care îi poartă numele. El a dedus ca retinoblastomul poate fi provocat numai dacă într-o celulă apar două mutații concomitente (fig. 21
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]