4,744 matches
-
lui Platon din direcție logicistă se leagă în opinia noastră de apetențele tradiției spirituale occidentale care leagă strâns raționalul cu valoricul. Imaginea și mitul joacă aici un rol secund. Și cea mai elocventă dovadă în acest sens este faptul că proliferarea obsesivă a imaginii în lumea contemporană este acceptată ca neagresivă, lipsită de consecințe decisive și, în orice caz, trecută și înregimentată la capitolul „divertisment”. Imaginea este, în această viziune, un detaliu ludic al existenței. Totuși omul occidental se naște și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
În opinia lui Barthes, limbajul nu este nici reacționar, nici progresist, ci este pur și simplu fascist: el nu înseamnă interdicția, ci obligația de a spune...) Caracterul fascist al limbajului se vădește în lumea noastră mai agresiv ca oricând prin proliferarea scăpată de sub control a publicității. Plecând de la aceste premise, poate fi preluată fără rezerve ideea lui Pierce, potrivit căreia iconicitatea nu se reduce la dimensiunea sa vizuală. În esență, în logica textului lui Pierce termenii de icoană și iconicitate desemnează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de întreprindere a activității După cum am evidențiat deja, obiectivul general se transformă în nucleul procesului creativ și redă substratul parțial al forței motivaționale care impulsionează efortul de lungă durată pe parcursul vieții. Odată cu demararea acestui proces, avem posibilitatea de a observa proliferarea ideilor și proiectelor, iar metodele utilizate pentru atingerea obiectivului general devin din ce în ce mai numeroase și mai complexe. Structurarea procesului de muncă necesită organizare, pentru stabilirea obiectivelor secundare, dar și în general, în scopul eficienței muncii creatoare. Procesul de muncă presupune activități
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a determinat proiectarea unor preocupări cu o specificitate culturală clară asupra istoriografiei mișcărilor eugeniste la scară universală. Pe parcursul ultimului deceniu, studiile despre mișcările eugeniste au problematizat reprezentarea eugeniei ca fiind În primul rând o teorie fundamentată pe reacția rasistă Împotriva proliferării efectelor negative ale industrializării necontrolate. Cartea lui Stepan despre mișcarea eugenistă din America Latină examinează critic multe dintre presupunerile istoricilor precedenți, referitoare la precondițiile necesare apariției interesului pentru eugenie - o societate industrializată, cu o clasă de mijloc educată, solidă -, precum și faptul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În discuție transformările structural-instituționale subsumate etichetei de modernizare În ultimul secol În Europa de Est: dezvoltarea instituțiilor statului a Însemnat subordonarea practicilor locale unui sistem unitar; apariția unui sistem modern de partide politice; secularizarea autorității sociale și politice; industrializare; expansiunea orașelor și proliferarea ocupațiilor adaptate noilor instituții de stat. Definesc „modernismul” ca fiind Încercarea de a răspunde provocărilor condiției moderne, generate În mare parte de schimbările instituționale meționate mai sus29. Eugeniștii Înșiși nu foloseau acest termen, pe care Îl utilizau În schimb pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca și cum n-ar trebui să moară niciodată, aici e problema. Venus conduce balul, dar nici Marte nu doarme. Pulsiunea de viață triumfă, dar pentru a-i asigura domnia este nevoie și de contraponderea ei, pulsiunea de moarte. Ce ar însemna proliferarea unei vitalități care n-ar fi limitată de o reglare naturală? Cum ar arăta cosmosul dacă expansiunea n-ar întâlni niște limite în controlul echilibrelor, făcut posibil de jocul deconstrucțiilor și al reconfigurărilor? Fiecare dispune de existența sa nu ca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
punct de vedere, mineriada din 14-15 iunie 1990 a fost o contra-mișcare socială, care a răspuns provocării mișcării din Piața Universității. Conflictele sociale evoluează și, odată cu ele, și m.s.. Dezbaterile privind sursele mișcărilor din 1968 au contribuit la dezvoltarea și proliferarea, mai ales în literatura europeană, a conceptului de „noi m.s.”. Acestea, în contrast cu „vechile m.s.”, de genul mișcării muncitorești, care aveau revendicări materiale, constituie focare de rezistență împotriva intruziunii sistemului politico-administrativ în viața cotidiană, iar exemplul cel mai la îndemână îl
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
specialitate recentă se ocupă cu precădere de conceptualizările și cercetările asupra oportunităților, obiectivul fiind acela de a gestiona în avantajul proiectului orice ocazie neprevăzută cu potențial pozitiv (Hillson, 2001). În fine, dinamismul activităților contemporane conduce la o mare incertitudine, de unde proliferarea studiilor asupra strategiile de decizie în incertitudine (Zamfir, 1990; Kähkönen, 2000). Totuși, în literatura de specialitate se face o distincție foarte clară între r. și incertitudine. În managementul proiectelor și programelor, prin r. se desemnează acele elemente sau situații incerte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
similaritatea acestor dimensiuni facilitează pacea (Ibidem). În sprijinul acestei perspective, unii exponenți ai realismului clasic (vezi, de pildă, Morgenthau, 1964, pp. 216-223) au observat că „fundamente morale și intelectuale comune sunt precondiții pentru stabilitate și pace” (Levy, 1998, pp. 657-658). Proliferarea conflictelor interetnice în perioada imediat următoare „războiului rece” a deplasat preocuparea cercetătorilor de la războaie interstatale spre cele intrastatale, o atenție deosebită fiind acordată cauzelor violențelor între diverse etnii, condițiilor în care acestea pot fi oprite și posibilului rol al intervenției
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de presiunea exercitată de superputeri, conflicte înghețate în era „războiului rece” au explodat, generând războaie regionale - de la cele de eliberare națională la cele de unificare sau separare (Holsti, 1996, p. 126). Această resurgență a violenței locale a fost întărită de proliferarea tehnologiilor militare și de creșterea prevalentă a mijloacelor de atac la distanță (Luttwak, 1999, p. 99). În aceste circumstanțe, periferia sistemului - mai puțin transformată în privința „dilemei de securitate” clasice -, mizând pe soluții militare (atât în interior, cât și în exterior
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
evoluția politicilor nucleare la nivel național și internațional. În acest sens, urmărim îndeosebi felul în care armele nucleare au fost concepute politic și, în egală măsură, felul în care a fost reglementată folosirea lor. În această perspectivă, subliniem importanța dimensiunilor proliferare/non-proliferare și a alternanței lor. Într-o perspectivă istorică, începutul dezvoltării armelor nucleare se regăsește în anii celui de-al doilea război mondial, odată cu dezvoltarea Proiectului Manhattan, prin intermediul căruia guvernul Statelor Unite reunește o serie de cercetători a căror unică misiune
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care justifică în mare măsură programul scutului antirachetă implementat în ultimii ani de Statele Unite ale Amercii. În acest context al extinderii numărului de state ce dețin arsenale nucleare sau tehnologia de construcție a armelor nucleare se ridică o problemă fundamentală: proliferarea lor. Proliferarea reprezintă dezvoltarea de către un stat sau o grupare, prin mijloace și tehnologie proprii, a armei nucleare și/sau a vectorilor nucleari ori achiziționarea acestora de la state care deja le dețin. Una dintre cele mai mari vânzătoare de tehnologie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în mare măsură programul scutului antirachetă implementat în ultimii ani de Statele Unite ale Amercii. În acest context al extinderii numărului de state ce dețin arsenale nucleare sau tehnologia de construcție a armelor nucleare se ridică o problemă fundamentală: proliferarea lor. Proliferarea reprezintă dezvoltarea de către un stat sau o grupare, prin mijloace și tehnologie proprii, a armei nucleare și/sau a vectorilor nucleari ori achiziționarea acestora de la state care deja le dețin. Una dintre cele mai mari vânzătoare de tehnologie nucleară sau
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
În prezent, progresul tehnologic a generat o paletă foarte largă de arme, include toate sub denumirea de arme de distrugere în masă. Acestea cuprind: armele nucleare, armele biologice, armele chimice și armele radiologice. În zilele noastre, o problemă fundamentală rămâne proliferarea armelor de distrugere în masă. Încercările statelor occidentale de a atrage celelalte puteri nucleare într-un dialog pentru neproliferare întâmpină numeroase obstacole. În general, proliferarea s-a realizat prin două mijloace principale: în primul rând, prin destrămarea fostei Uniunii Sovietice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nucleare, armele biologice, armele chimice și armele radiologice. În zilele noastre, o problemă fundamentală rămâne proliferarea armelor de distrugere în masă. Încercările statelor occidentale de a atrage celelalte puteri nucleare într-un dialog pentru neproliferare întâmpină numeroase obstacole. În general, proliferarea s-a realizat prin două mijloace principale: în primul rând, prin destrămarea fostei Uniunii Sovietice și divizarea uriașului său arsenal nuclear între statele componente, cu Federația Rusă care a moștenit marea parte a acestuia; și în al doilea rând, prin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vectorii nucleari. China, de pildă, a dotat Pakistanul cu rachete cu rază medie de acțiune. Coreea de Nord a achiziționat din Iran rachete cu rază medie de acțiune, iar din Yemen și Omar, rachete cu rază mică de acțiune. Îngrijorarea majoră în privința proliferării în zilele noastre vine din partea statelor-tâlhar (rogue states), care urmăresc să-și construiască o putere nucleară, ignorând regulile sistemului internațional în această privință, pentru a le utiliza ca mijloc de șantaj și pentru a-și atinge astfel interesele. În lumina
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a apariției și implicării active în sistem a unor actori „nonconformiști”, care nu mai joacă după regulile sistemului internațional modern. Au putere, dar nu poartă nici o responsabilitate. O altă realitate a sistemului internațional în tranziție o reprezintă reacția statelor la proliferarea conflictelor etnice și a amenințărilor din partea actorilor non-statali. Aceasta a luat forma intervenției umanitare în cazul conflictelor interetnice sau întărirea regimului de neproliferare a armelor de distrugere în masă. Unul dintre principalele răspunsuri la noua (dez)ordine mondială, cu consecințe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
numărului locurilor de muncă în țările în curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivității muncii. Adâncirea decalajelor economice: în prezent, 258 de persoane dețin o bogăție egală cu cea posedată de 2,5 miliarde de oameni. Proliferarea și consolidarea rețelelor comerciale pentru droguri, arme, persoane, organe umane, spălare de bani etc. Paralizarea strategiilor naționale de reforme radicale. Cultura tradițională a societăților dispare sau se preface în spectacol și marfă; cultura umanistă este eliminată treptat, tot mai mult
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
European privind liberalizarea serviciilor în UE. Urmărirea concretizării obiectivelor ordonanței este importantă pentru România deoarece serviciile contribuie cu 42,2% în PIB (anul 2010), comparativ cu 34% în 1989. Eforturile care se cer guvernului se referă nu numai la încurajarea proliferării masive a întreprinderilor mici și mijlocii prestatoare de servicii, dar și în direcția apariției firmelor de mari dimensiuni care să poată concura cu firme asemănătoare ca profil de pe piața globală liberalizată. Adaptarea învățământului la cerințele sectorului „servicii” se impune cu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de locuri de muncă pentru a putea asigura existența emigranților care este posibil să se întoarcă în țară, deoarece țările-gazdă au dificultăți economice. Programul „Un milion locuri de muncă” ar putea fi un plan B care ar integra reindustrializarea țării, proliferarea masivă a IMM-urilor, reconsiderarea agriculturii, realizarea de activități nonagricole în mediul rural și stabilizarea populației, consolidarea micii proprietăți agricole din zonele de deal și câmpie,<footnote Brundtland, G.H., op. cit. footnote> stoparea înstrăinării terenului agricol (s-au vândut până acum
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
către prosperitate, valorificând nu numai terenul agricol, dar și activitățile nonagricole care ar urma să se dezvolte masiv în noile parcuri agroindustriale și sprijinite financiar de noile bănci comunale de credit agricol care urmează a lua ființă în fiecare comună. Proliferarea IMM-urilor este soluția prea bine cunoscută pentru a mai fi detaliată în scopul ocupării forței de muncă, punerii în valoare a spiritului întreprinzător autohton (și al emigranților care se înapoiază în țară), prilej de afirmare profesională și de valorificare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și elitelor claselor dominante - substituirea (creștină) a întoarcerii cu sfârșitul, a acelei pietas rustice cu misticismul soteriologic. Așadar, o religie urbană, ca schemă, este infinit mai capabilă să accepte modelul lui Hristos decât orice religie țărănească. În Italia, consumismul și proliferarea industriilor terțiare au distrus lumea bucolică și o distrug peste tot pe Glob (viitorul agriculturii este și el industrial), de aceea nu vor mai exista preoți sau, dacă vor mai fi, ideal ar fi să fie născuți în oraș. Dar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Sade și care se desfășoară în timpul Republicii de la Salò2), „într-o societate în care totul este interzis, se poate face totul; într-o societate în care este permis ceva, se poate face doar acel ceva”. Ce permite societatea permisivă? Permite proliferarea cuplului heterosexual, ceea ce deja este mult, și este drept. Însă trebuie să vedem cum se întâmplă lucrul acesta la modul concret. Deocamdată, el depinde de hedonismul consumist (pentru a folosi cuvinte de-acum „sincere”, mai mult decât sigle), fapt ce
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Cea mai mare parte a antifasciștilor sunt de-acum amestecați în noua putere care, omologând totul și pe toți, chiar că este fascistă, în sensul că își impune în mod ineluctabil modelele. Și gata. Din aceste afirmații a rezultat o proliferare a confuziilor neplăcute: iluminismul învechit și antifascismul avantajos al anilor ’50 i-au împiedicat pe anumiți critici de-ai mei, orbiți probabil de rasism față de mine (toată viața am simțit cum mă apasă previziunea trădării), să înțeleagă ce intenționam să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
parohilor despre „Duminicile” obișnuite sau nu: „A Treia Duminică de dinaintea Nașterii Mântuitorului”, „A Patra Duminică de dinaintea Nașterii Mântuitorului”, „Epifania Domnului Nostru”, „Toți Sfinții...”, „Sfânta Maria, Maica Sfântă...”. E oare posibil? Degenerarea seculară ce a făcut din Evanghelie un text pentru proliferări infernale catehetice, liturgice, spiritualiste, emanând norme ce sfârșesc prin a se suprapune, într-o involuție nomenclatoare cu caracter undeva între ezoteric și masochist, plin de „tabuuri” și de „ceremoniale de abordare” foarte asemănătoare ceremonialelor nevrotice, cu o întreagă obișnuință ierarhică
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]