1,439 matches
-
1970; Zaciu, Glose, 39-45; Ciopraga, Lit. rom., 38-43, 45-54, 56-68, 107-109, 656-669; Micu, Început, 183-197; Nicolae Iorga. Omul și opera, îngr. N. Grigoraș și Gh. Buzatu, Iași, 1971; Vasile Netea, Nicolae Iorga. 1871-1940, București, 1971; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 73-143; Scrisori către N. Iorga, I, îngr. Barbu Theodorescu, București, 1972; Vlad, Convergențe, 203-207; Rotaru, O ist., II, 16-32; Piru, Varia, I, 303-305; Cioculescu, Aspecte, 632-635; Ungheanu, Pădurea, 73-86; Carianopol, Scriitori, I, 62-75; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
1967; Papu, Luminile, 27-34; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 65-81, 257-261; Puia Florica Rebreanu, Zilele care au plecat, București, 1969; Balotă, Labirint, 191-196; Zaciu, Glose, 103-110; Oprea, 5 prozatori, 65-122; Popa, Modele, 83-88; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 5-40; Lidia Gavrilescu, Liviu Rebreanu. Biobibliografie, Iași, 1972; Vasile Netea, Interviuri literare, București, 1972, 39-52, 169-178; Rotaru, O ist., II, 583-608; Vlad, Convergențe, 208-213; Zaciu, Colaje, 94-104; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 255-299; Piru, Varia, I, 293-302, II, 262-275
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
niște noi israeliți și asemănau primejdioasa lor călătorie cu cea a evreilor din vechime, care au fugit de opresorii lor egipteni și, după ce au colindat În deșert timp de patruzeci de ani, au fost duși de Yahweh În Canaan, țara promisă. Liderul lor spiritual, John Winthrop, a spus micii sale turme chiar Înainte să debarce că erau „poporul ales”, chemat de Dumnezeu pentru a fi exemplu și lumină pentru omenire. „Trebuie să ne gândim că vom fi un oraș pe vârful
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vor așeza În umbra arcei noastre, fără vărsare de sânge. Dumnezeu a predestinat, iar omenirea așteaptă mult de la rasa noastră, simțim lucruri mărețe În sufletele noastre.7 Mulți americani continuă să se vadă drept popor ales, iar America - drept pământul promis. Ei cred că America este destinată pentru măreție, calea americană considerând-o a fi calea Domnului. Însuși succesul nostru este dovada clară că am fost Într-adevăr aleși. Dumnezeu ne-a răsplătit desigur pentru credința și serviciul nostru cu cea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care doriți să-l schimbați. Cei „4 NU” de mai jos vă vor ajuta să evitați un astfel de comportament: 1. NU amenințați fără motiv. Fiecare amenințare trebuie susținută de inteția de aducere a ei la Îndeplinire și de acțiunea promisă În cazul În care elevul nu reacționează. 2. NU protejați copiii de consecințele propriilor lor comportamente. 3. NU găsiți scuze pentru comportamentul problemă. 4. NU faceți treaba În locul lor. Copiii trebuie să primească sarcini pe măsura lor, să le explicăm
COMPORTAMENTE DIFICILE, ATITUDINI NEPOTRIVITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena ANDONE, Emanuel ANDONE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2187]
-
datând din epoca romană și castele merovingiene, cei doi frați încearcă să se consacre contemplației, dar vrăjmășia conducătorului din ținutul Mauretenia nu-i ocolește. în vârtejurile lipsite de sens ale istoriei, artistul nu poate rămâne neimplicat - �nici o salvare nu e promisă, în afara sufletului întărit prin suferință", observă în prefață Mircea Martin (căruia îi datorăm și o pertinentă asociere a lui Jünger cu Matei Caragiale). Ținutul bunăstării, Marina, e distrus într-o luptă apocaliptică, sugerând ceea ce avea să i se întâmple Germaniei
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
celor ce se pricestuiesc dumnezăieștii sfințiri”217. Despre o „a patra nuntă” nici vorbă... Dreptul de a alege primul sau nevastă pentru doi frați Tradiția spune că Neagoe Basarab ar fi făgăduit mâna fiicei sale, Ruxandra (un soi de „logodnă promisă”), lui Ștefan cel Tânăr, fiul lui Bogdan cel Orb. Promisiunea se pare că a existat. Dacă a existat, ea a fost făcută lui Bogdan al III-lea, domn al Moldovei din 1504 și până în 1517 (între capetele încoronate se încheiau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
alte pricini) și bijuteriile erau înlocuite cu proprietăți funciare, cu rumâni, sălașe de robi ș.a.m.d. Astfel - ca să folosesc un exemplu oferit de Șarolta Solcan -, în anul 1642, spătarul Preda Buzescu, neputând să-i dea surorii sale Caplea zestrea promisă de nuntă („un rând de haine de sarasir, drept 50 de ughi, o cunună de aur de 40 de ughi, brățări de aur de 20 de ughi, 3 inele, de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi, 5
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
expresiei respiră totuși umilitate și dramatism auster al interogației asupra propriei condiții: vocație minoră, falsă damnare, manierism, destin? Comunicarea pendulează între sentimentul înfrângerii irevocabile - „zăbovesc sub semnul eșecului fără egal în/ imperiul meu acest/ prea pustiu arhipelag: haa! pacea lui promisă...// ascult valuri/ stinsa-vă zbatere geamătul/ semințiilor înțepenite în umărul nopții” - și arta poetică militantă din „poemul ca înfruntare [...] exprimare sau tescuire” ori, într-un întreg ciclu, Fanariote (din placheta Lapidare, 1981), dezgustul enorm al sentinței asupra universului detracat al
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
Predomină senzația de materialitate, de concretețe, probabil „efectul artistic” pe care mizează poetica lui Ș., potențată de frecvența enumerărilor și de aglomerările de substantive: „aceleași versuri aspre/ mereu în schimbare/ din trenurile goale coboară ienicerii/ puțin mai târziu de ora promisă/ bătrânul tău vin începe tulburarea/ din caldarâmul palid țâșnesc furnici și rude/ viitorii copii/ citesc corespondența/ aleg cravata zilei următoare/ privesc/ riscând/ femeia cu mult mai tânără și altfel/ rămân voit în spate/ prin gara zugrăvită sergentu-și schimbă locul/ boierii
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
și teoria specificului național, în Rezonanțe culturale oltene, Craiova, 1971, 14-27; Rodica Firescu, Dumitru Tomescu - publicist militant, în Rezonanțe culturale oltene, Craiova, 1971, 191-199; Corespondența „Ramuri”, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 1973, 427-457, pasim; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, Craiova, 1973, 145-160; C. D. Papastate, Dioscurii, R, 1973, 8; Ion Clopoțel, Amintiri și portrete, Timișoara, 1973, 217-221; Firan, Macedonski - Arghezi, 430-434; Monica Potcoavă, Dumitru Tomescu, R, 1986, 12; Nichifor Crainic, Zile albe, zile negre. Memorii, București, 1991, 95-98; Dicț
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
sau educația au ajuns să fie considerate în România domenii mai puțin prioritare, cărora li se alocă resurse financiare publice mai reduse decât altor domenii. Alte probleme au contribuit, de asemenea, la deficitul financiar al sistemului sanitar în România, precum promisa independență financiară a fondului de asigurări sociale. Deși statuată legislativ, în fapt ea nu a existat pe parcursul mai multor ani (așa cum vom discuta în secțiunea despre finanțarea serviciilor de sănătate publică în România), astfel că, și din acest motiv, o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cărora statul trebuia să le facă față. Alături de acesta, Pierson (1991) și Waddan (1999) notează între factorii care au reclamat reconsiderarea obiectivelor și a rolului statului bunăstării: atitudinea sceptică a indivizilor vizavi de capacitatea statului de a furniza serviciile sociale promise, ca și nemulțumirea față de calitatea celor furnizate; orientarea indivizilor spre realizarea interesului personal, datorită boom-ului economic continuu și măsurilor susținute de promovare a bunăstării; detașarea clasei de mijloc (principala beneficiară a măsurilor de suport din partea statului, dintre care cele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Open Books, Londra. Hamilton, D. (1989), Towards a Theory of Schooling, The Falmer Press, Londra. Hamilton, D. (1990), Curriculum History, Deakin University Press, Geelong, Victoria (Australia). Hannaway, J., Carnoy, M. (eds.) (1993), Descentralization and School Improvement: Can We Fulfill the Promise?, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Harap, H. (ed.) (1937), The Changing Curriculum, D. Appleton-Century Company, New York. Hargreaves, A., Fullan, M. (eds.) (1992), Understanding Teacher Development, Teachers College Press, New York. Hartshorne, C. (1937), Beyond Humanism: Essays in the Philosophy of Nature, University
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
timp au durat și cu cine s-au purtat, ce literatură s-a consultat, ce prezentări au fost făcute de către furnizor ș.a; 4. cuantificarea, dacă este posibilă, a efectelor defectării totale a sistemului sau a nefuncționării lui la parametrii promiși. Furnizorii trebuie să ia cunoștință de aceste efecte; 5. se vor consemna toate elementele descrise anterior într-o comandă proformă sau într-o cerere de ofertă, astfel încât furnizorul să știe din timp ce trebuie să ofere sistemul și să facă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de 38.912 octeți; • subiectul e-mail-ului prin care se transmite este Hi, fișierul atașat fiind Gone.scr; conținutul mesajului este: How are you? When I saw this screen saver, I immediately thought about you. I am in a harry, I promise you will love it! Links • este un vierme-cal troian ce se autotransmite tuturor membrilor canalului curent de chat, odată cu propagarea sa ca atașament la mesajele e-mail. Milenium: • cunoscut și ca W98/Milenium, este executat doar sub sistemul de operare Windows
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
critic Ț. Ț. Braniște, precum și plăcerea pe care o avem anunțând și colaborarea ilustrului nostru învățat, dl. profesor Vasile Pârvan, apoi înaltă cinste pe care ne-a făcut-o marea noastră regina, publicând articolele în revistă noastră, ca și articolele promise, în afară de cel apărut, ale grațioasei principese Ileana, toate acestea au făcut din publicația noastră cea mai autorizată tribuna a sufletului și a culturii românești.” Dovedindu-se, într-adevăr, o tribuna culturală, în jurul revistei s-au grupat mulți scriitori de renume
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
inimă (Petre Pandrea), LCF, 1969, 20; George Ivașcu, Petre Pandrea. În căutarea echilibrului, ARG, 1970, 12; Mihai Ungheanu, „Eseuri”, RL, 1971, 34; Grigore Traian Pop, „Eseuri”, R, 1971, 9; Gheorghe Grigurcu, „Eseuri”, F, 1972, 1; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 41-72; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 61-74; Bucur, Istoriografia, 358-359; George, Sfârșitul, I, 150-157; M. N. Rusu, Petre Pandrea și rolul exponențial al criticii, F, 1974, 24; Cornel Ungureanu, O familie spirituală, F, 1974, 27; Piru
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
și să evite turnurile livrești ori abordarea „partizană”. Așa se explică apariția tensiunii lirice la limita dintre carnal și spiritual, dintre păcat și mântuire, dintre tăgadă și ispășire, în timp ce viziunea (i)luminată are loc sub semnul crucificării și al resuscitării promise, însoțite de numeroasele semnificații pe care acestea le implică. P. este sensibil la reflexele celeste cu puteri de regenerare asupra lumii, aflată în vreme de criză milenaristă și orientată chiasmatic spre orizontalitatea pământească. Se regăsesc la P. motive cristice fundamentale
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
Se regăsesc la P. motive cristice fundamentale: iubirea pentru aproape și identificarea cu acesta, comunicarea ce tinde să devină comuniune, sacrificiul necesar producerii iluminării, inclusiv al aceleia poetice. El este pătruns de posibilitatea salvării ființei omenești prin puterea credinței izbăvitoare, promisa răsplată finală revenind doar celor drepți și răbdători. Cu sufletul iluminat de iubirea divină, poetul ocolește „vămile pustiei”, nu crede în singurătatea îndoliată de pe via dolorosa sau în zodia destrămării, iar privirea nu i se încețoșează de umbra păcatului. Tonalitatea
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
care cer și pământ se contopesc într-o supraînțelegere fulgurantă, năucitoare și atotcuprinzătoare. Această înțelegere prilejuiește versuri de un lirism intens, cu o concentrare de tip barbian: „Amiază pură, clară amăgire! / Sloi de-ntuneric fosforos, mințit / De frageda luminii fulguire / Promisă-n zori, ucisă-n asfințit, // Salut! La gândul trist, robit în țeastă, / Mărunte roiuri dau ocol: / Ce grai nespus va dezlega această / Pătrată minte oarbă de sobol?... Adânc prin timpul gol aud cum tace / Neîncăput de vorbe un Cuvânt. / - Am
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
pot fi. Apărarea democrației bazată pe ceea ce oamenii nu sunt și nu pot deveni vreodată constituie o apărare cel puțin ciudată. Nu cred că noi, specialiștii în științele sociale, subminăm democrația atunci când arătăm că anumite idealuri dragi multora și utopii promise nu pot fi atinse. Este absolut necesar să descriem în detaliu cum operează lucrurile acum și să explicăm de ce. Totodată, eu recomand în egală măsură să ne unim eforturile și să facem comparații ample între secțiuni, precum și experimente direcționate pentru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
disponibil trec prin transformări ce se asociază cu o degradare a ordinii sociale și cu creșterea rapidă a riscurilor și incertitudinilor vieții individuale. Cele două fațete nu sunt deloc complementare. Una ni se prezintă sub forma acelor schimbări (reale sau promise) care aduc o calitate superioară a vieții, mai multă libertate și democrație; pe scurt, o societate mai bună. Cealaltă fațetă nu este însă atât de strălucitoare, întrucât se relevă prin incertitudini privind stabilitatea locului de muncă, prin mobilitatea spațială sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asupra relației dintre filosofia transcendentală și cercetarea condițiilor de posibilitate ale științei matematice a naturii poate căpăta funcția unui avertisment este cea care se găsește in scrisoarea lui Kant, din septembrie 1875, către Chr. G. Schütz („Înainte de a trece la promisa metafizică a naturii, eu a trebuit să o stabilesc pe aceea care este o simplă aplicare a acesteia...”) nu a atras mult timp atenția comentatorilor. S-a presupus în mod tacit că filosofia transcendentală elaborată în CRP este în mare
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant, Metaphysische Anfangsgründe ..., p. 5. 6. Ibidem, p. 9. 7. Kant s-a exprimat în același fel și cu alte prilejuri. În perioada pregătirii lucrării, la 13 septembrie 1785, el îi scria lui Christian Gottfried Schütz: „Înainte de a trece la promisa metafizică a naturii, eu a trebuit să o stabilesc pe aceea care este o simplă aplicare (s.m. M.F.) a acesteia, dar presupune totuși un concept empiric, și anume principiile metafizice ale teoriei corpurilor ...” 8. Ernst Cassirer, Kants Leben und Lehre
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]