2,396 matches
-
les Russes et les Turcs"", publicată la Amsterdam în anul 1783. De asemenea, în anul 1820, este menționat într-o altă lucrare ca fiind "Schitul lui Atanasie" în 1820. Biserica (cu hramul "Vovidenia") avea o arhitectură în plan simplu, cu pronaosul boltit în semicilindru și naos cu o turlă, existând și o turlă și deasupra pronaosului, începutul scării de acces spre acesta fiind și acum vizibil. Intrarea în biserică se făcea prin partea de nord a pronaosului. Naosul și pronaosul erau
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
1820, este menționat într-o altă lucrare ca fiind "Schitul lui Atanasie" în 1820. Biserica (cu hramul "Vovidenia") avea o arhitectură în plan simplu, cu pronaosul boltit în semicilindru și naos cu o turlă, existând și o turlă și deasupra pronaosului, începutul scării de acces spre acesta fiind și acum vizibil. Intrarea în biserică se făcea prin partea de nord a pronaosului. Naosul și pronaosul erau separate printr-un perete cu două arcuri trilobate cu acoladă și cu un stâlp în
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
în plan simplu, cu pronaosul boltit în semicilindru și naos cu o turlă, existând și o turlă și deasupra pronaosului, începutul scării de acces spre acesta fiind și acum vizibil. Intrarea în biserică se făcea prin partea de nord a pronaosului. Naosul și pronaosul erau separate printr-un perete cu două arcuri trilobate cu acoladă și cu un stâlp în axă. Fațadele sunt împodobite cu arcade oarbe și cu ocnițe în acoladă, iar ferestrele erau în arc trilobat. Pe peretele din partea
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
cu pronaosul boltit în semicilindru și naos cu o turlă, existând și o turlă și deasupra pronaosului, începutul scării de acces spre acesta fiind și acum vizibil. Intrarea în biserică se făcea prin partea de nord a pronaosului. Naosul și pronaosul erau separate printr-un perete cu două arcuri trilobate cu acoladă și cu un stâlp în axă. Fațadele sunt împodobite cu arcade oarbe și cu ocnițe în acoladă, iar ferestrele erau în arc trilobat. Pe peretele din partea de sud a
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
erau separate printr-un perete cu două arcuri trilobate cu acoladă și cu un stâlp în axă. Fațadele sunt împodobite cu arcade oarbe și cu ocnițe în acoladă, iar ferestrele erau în arc trilobat. Pe peretele din partea de sud a pronaosului se află și astăzi o gropniță cu un arc trilobat. Printre obiectele vechi ale bisericii schitului menționăm o Evanghelie donată de către Chiriță Lăcătușu din Iași la 5 martie 1728, un prologar donat de postelnicul Constantin Bivol în 1736, un potir
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
1999, la vârsta de 86 ani. A cerut să fie înmormântat în comuna Boroaia, acolo unde a ridicat, cu eforturi mari, o frumoasă biserică și unde a slujit mulți ani ca preot. A fost înmormântat într-o criptă săpată în pronaosul bisericii, alături de soția sa. În mai 2006, după împlinirea șapte ani de la moartea sa, trupul arhimandritului Ilarion Argatu a fost dezgropat după datină și s-a descoperit că este aproape intact, deși sicriul putrezise în totalitate. Deși se dorea ca
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
este aproape intact, deși sicriul putrezise în totalitate. Deși se dorea ca osemintele să rămână în biserică timp de 40 de zile și apoi să fie îngropate în curtea lăcașului, credincioșii au construit un baldachin și l-au așezat în pronaosul bisericii, aproape de criptă, racla fiind lăsată deschisă și acoperită doar cu sticlă. Pentru a da o posibilitate în plus creștinilor de a participa la slujbă, dar și pentru a proteja biserica mare, a fost ridicată biserica paraclis, care este încălzită
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
când s-a restaurat pictura și s-a îndepărtat tencuiala care nu era originală. Se puteau observa diverse etape de construcție ale bisericii chiar în trei rânduri. Inițial fusese numai altarul și naosul, după care s-a mai adăugat și pronaosul. În cele din urmă s-a adăugat pridvorul, folosindu-se ca necropolă pentru ctitori și s-a pictat, isprăvindu-se conform pisaniei, în anul 1817. Gheorghe Blideanu, învățător din Bumbești-Jiu, face o istorie a schitului Lainici prin 1873 transmisă oral
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
Nașterea Maicii Domnului" Biserica este modestă ca înfățișare arhitecturală, fiind construită din piatră cu învelitoare de tablă pe șarpantă. Arhitectura este simplă, are un plan treflat, cu o turlă dispusă deasupra naosului și o turlă cu rol de clopotniță deasupra pronaosului. Interiorul bisericii este ornat cu arcaturi moldovenești obișnuite. Pridvorul este construit ulterior (în 1834), intrarea făcându-se prin ușa de vest. Biserica nu a fost pictată niciodată, ci numai văruită în culori de apă. Catapeteasma datează din anul 1913 din
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
dintr-un sat vecin. Biserica a fost ridicată în anul 1721 de meșterul constructor Ion Macarie pentru comunitatea greco-catolică din localitate. Pictura interioară a bisericii datează din 1783. Altarul a fost pictat de către zugravul Ștefan, naosul de către zugravul Stan, iar pronaosul probabil de către un ucenic al acestuia din urmă. Acoperișul are două rânduri de streșini care înconjoară biserica. Bârnele construcției sunt de stejar, turnul având o înălțime de 54 m, fiind înconjurat de alte patru astfel de turnuri de dimensiuni mici
Biserica de lemn din Șurdești () [Corola-website/Science/308020_a_309349]
-
vestică: „În anul Domnului 1827 maistori Cionca Alexa cu Iusco Ion crâsnicu”. Inscripția menționată de Țiț Bud surprinde așadar o refacere sau reparație a turnului bisericii la 1827. Pictură murala acoperă întreaga suprafață interioară a bisericii, în altar, naos și pronaos. Ansamblul picturii murale, remarcat de istoricul de artă Anca Pop-Bratu pentru bogăția programului iconografic, complexitatea rezolvărilor compoziționale și varietatea decorativă, nu este nici datat nici semnat. Anca Pop-Bratu a atribuit lucrarea pictorului itinerant de biserici maramureșean Alexandru Ponehalschi, al cărui
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
din lăcașurile mari, 7,15 m largă și 11, 87 m lungă, cu o capacitate maximă de circa 340 credincioși, spațiul fiind egal împărțit între femei și bărbați. Biserică este dispusă de la vest la est cu o tinda pentru femei (pronaos), biserica bărbaților (navă) și altar. E bine de observat că la începutul secolului al XVII-lea în Maramureș nu erau ridicate pridvoare, iar la această biserică această parte nu a fost adusă nici mai tarziu. Intrarea se face din vest
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
începutul secolului al XVII-lea în Maramureș nu erau ridicate pridvoare, iar la această biserică această parte nu a fost adusă nici mai tarziu. Intrarea se face din vest printr-un portal fără decor, repetat și la intrarea în navă. Pronaosul sau tinda femeilor este tăvănită sub tălpile turnului și deschisă spre biserică bărbaților prin goluri în perete de fiecare parte a ușii. Biserică bărbaților sau navă este principala încăpere, subliniată de cerul înalt al bisericii (bolta). De remarcat că înălțimea
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
prin 2 turnuri mai mici. Inițial biserica a fost construită în cărămidă goală, fără tencuială și fără pietre cioplite. În anii '30 renovarea a inclus și reconstrucția turnurilor, după modelul celor vechi, conform planurilor detaliate ale restaurării precedente. La început pronaosul mănăstirii era despărțit de naos prin 3 arcade, arcade des utilizate în construcția de biserici din România, sprijinite pe doi stâlpi izolați. Valoarea estetică deosebită a mănăstirii este dată de arhitectura exterioară, care „reprezintă chintesența formelor căutate în tot lungul
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
istoricul Leon Șimanschi, "„din punct de vedere al compoziției, cu excepția câtorva elemente secundare, acest decor este comun bisericilor moldovenești, încă din veacul al XV-lea”". Biserica „Sf. Auxentie” a fost construită din piatră după un plan dreptunghiular, fiind compartimentată în pronaos, naos și altar. Edificiul nu are abside laterale, în locul acestora găsindu-se două contraforturi, de o parte și de alta. În exterior, biserica are o linie arhitectonică simplă. Câte o pereche de contraforturi de formă octogonală sprijină de o parte
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
de contraforturi de formă octogonală sprijină de o parte și de alta zidurile naosului. Decorația îmbină elemente de tradiție gotică și clasică cu motive noi, de influență orientală (rozetele). Lăcașul de cult are două intrări: una în peretele vestic al pronaosului (cum există și la bisericile ortodoxe), iar cea de-a doua în peretele nordic al naosului. Pronaosul pătrat este boltit cu o calotă sferică sprijinită pe patru arcuri. În pronaos, zidul despărțitor are două ferestre, de o parte și de
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
de tradiție gotică și clasică cu motive noi, de influență orientală (rozetele). Lăcașul de cult are două intrări: una în peretele vestic al pronaosului (cum există și la bisericile ortodoxe), iar cea de-a doua în peretele nordic al naosului. Pronaosul pătrat este boltit cu o calotă sferică sprijinită pe patru arcuri. În pronaos, zidul despărțitor are două ferestre, de o parte și de alta a ușii. Boltirea naosului este specific moldovenească. Din pictura originală a bisericii se mai păstrează niște
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
de cult are două intrări: una în peretele vestic al pronaosului (cum există și la bisericile ortodoxe), iar cea de-a doua în peretele nordic al naosului. Pronaosul pătrat este boltit cu o calotă sferică sprijinită pe patru arcuri. În pronaos, zidul despărțitor are două ferestre, de o parte și de alta a ușii. Boltirea naosului este specific moldovenească. Din pictura originală a bisericii se mai păstrează niște urme pe peretele drept al naosului. Se remarcă prezența celor trei altare, după
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
Jidanului din Transilvania, și a intrat de tânăr în viața monahală, devenind ucenic al renumitului monah Paisie Velicicovschi, încă de pe când acesta din urmă se afla la Mănăstirea Dragomirna. Părintele Iosif a decedat la 28 decembrie 1828, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Văratec. În anul 1787, Schitul Văratec a fost unit cu Schitul Topolița pentru a forma un așezământ monahal mai mare și mai bine organizat. Schitul Topolița, înființat cu peste 250 ani în urmă, era
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
Adormirea Maicii Domnului" a fost zidită între anii 1808-1812, fiind sfințită în anul 1812. A fost pictată în 1841, după care a fost sfințită de mitropolitul Veniamin Costachi și i s-a pictat o pisanie deasupra ușii de intrare în pronaos. Această pisanie este scrisă în limba română cu alfabet latin și conține următorul text: ""La anul 1808 sau zidit aç(e)astă sf(â)ntă biserica, çe sa praznuește hramul Adormirea Maicei Domnului prin ostinelile sfin. sale a pre cuvi
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
zugrăvit cu oloiu de numiții zugravi T. Ioan și D. Iliescu la anul 1882"". Fiind afumată, pictura a fost spălată și curățată în anii 1968-1969 de către pictorul restaurator Arutium Avachian. Edificiul avea inițial două turle de zid (pe naos și pronaos). Mai târziu i-au mai fost adăugate alte două turle mai mici, de lemn, deasupra pridvorului și a altarului. În anul 1900, acoperișul bisericii a ars într-un incendiu, iar turlele din lemn nu au mai fost reconstruite. În partea
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
i-au mai fost adăugate alte două turle mai mici, de lemn, deasupra pridvorului și a altarului. În anul 1900, acoperișul bisericii a ars într-un incendiu, iar turlele din lemn nu au mai fost reconstruite. În partea dreaptă a pronaosului bisericii, în fața stâlpilor de susținere a cafasului, se află mormântul duhovnicului Iosif, ctitorul mănăstirii, decedat la 28 decembrie 1828. Pe placa sa funerară, care nu este cea originală, se află următoarea inscripție: ""Cuviosul ieroschim. Iosif fondatorul și duhovnicul sf. Mănăstiri
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
un plan dreptunghiular, fără abside laterale și cu absida altarului semicirculară. Edificiul este susținut de patru contraforturi scunde. Sub streașină, biserica este înconjurată de un brâu de ocnițe oarbe. Pe acoperiș se află două turle de zid (pe naos și pronaos) de formă semicirculară, sprijinite pe baze poligonale înalte. Intrarea în biserică se face prin două uși aflate pe laturile de nord și de sud ale pridvorului și adăpostite de două pridvorașe mici cu acoperiș în formă de bulb, precum și printr-
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
pe laturile de nord și de sud ale pridvorului și adăpostite de două pridvorașe mici cu acoperiș în formă de bulb, precum și printr-o ușă în peretele diaconiconului (de pe latura sudică a bisericii). Interiorul este împărțit în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra pridvorului se află o tainiță, unde se păstrau odoarele de preț ale mănăstirii. Între pronaos și naos se află doi pilaștri masivi cu capiteluri în stil ionic. În părțile laterale ale naosului sunt scobite abside laterale
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
de bulb, precum și printr-o ușă în peretele diaconiconului (de pe latura sudică a bisericii). Interiorul este împărțit în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra pridvorului se află o tainiță, unde se păstrau odoarele de preț ale mănăstirii. Între pronaos și naos se află doi pilaștri masivi cu capiteluri în stil ionic. În părțile laterale ale naosului sunt scobite abside laterale în grosimea zidurilor. Catapeteasma, ce separă naosul de altar, este sculptată în lemn de tisă și poleită cu aur
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]