5,338 matches
-
titlul “La bibliotecă” TESTUL NR. 10 1. Citește textul: Noi venim la voi. Voi ne primiți pe noi, Cu prăjituri de soi Și cântece noi? Dar pe el? E și el un cățel. Noi i-am spus Azorel. 2. Subliniază pronumele și fă analiza lor (luate o singură dată): 3. Alcătuiește propoziții în care cuvântul nouă să fie: numeral, adjectiv, pronume. 4. Scrie familia lexicală (cuvinte înrudite) a cuvântului floare: 5. Pune-i fiecărui substantiv, adjective potrivite: fecior; pietre; oameni; comori
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
de soi Și cântece noi? Dar pe el? E și el un cățel. Noi i-am spus Azorel. 2. Subliniază pronumele și fă analiza lor (luate o singură dată): 3. Alcătuiește propoziții în care cuvântul nouă să fie: numeral, adjectiv, pronume. 4. Scrie familia lexicală (cuvinte înrudite) a cuvântului floare: 5. Pune-i fiecărui substantiv, adjective potrivite: fecior; pietre; oameni; comori; 6. Alcătuiți propoziții folosind cuvintele: sa, s-a, la, l-a, ia, i-a, mia, mi-a. 7. Alcătuiește un
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
dar dă-i drumul să se ducă acasă ca să aibă grijă de mămuca. Ea este femeie bătrână și nu poate munci. Eu am să-ți fiu de folos, iar el are să scape de moarte.” (Virgil Carianopol Frații) 2. a) Identifică pronumele personale. b) Scrie pronumele și precizează persoana și numărul. 3. a) Alcătuiește propoziții în care să folosești grupurile de cuvinte: i-a anunțat, ne-au povestit, v-a cerut, mi-a transmis, le-a luat,a invitat-o, l-a
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
să se ducă acasă ca să aibă grijă de mămuca. Ea este femeie bătrână și nu poate munci. Eu am să-ți fiu de folos, iar el are să scape de moarte.” (Virgil Carianopol Frații) 2. a) Identifică pronumele personale. b) Scrie pronumele și precizează persoana și numărul. 3. a) Alcătuiește propoziții în care să folosești grupurile de cuvinte: i-a anunțat, ne-au povestit, v-a cerut, mi-a transmis, le-a luat,a invitat-o, l-a observat. b) Separă pronumele
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
pronumele și precizează persoana și numărul. 3. a) Alcătuiește propoziții în care să folosești grupurile de cuvinte: i-a anunțat, ne-au povestit, v-a cerut, mi-a transmis, le-a luat,a invitat-o, l-a observat. b) Separă pronumele personal și precizează persoana și numărul fiecăruia. Ex. Cosmin i-a anunțat telefonic pe părinții lui. i = pronume personal, persoana a III-a, numărul plural. 4. Trece de la timpul prezent la timpul trecut următoarele verbe. te strig te-am strigat
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
a anunțat, ne-au povestit, v-a cerut, mi-a transmis, le-a luat,a invitat-o, l-a observat. b) Separă pronumele personal și precizează persoana și numărul fiecăruia. Ex. Cosmin i-a anunțat telefonic pe părinții lui. i = pronume personal, persoana a III-a, numărul plural. 4. Trece de la timpul prezent la timpul trecut următoarele verbe. te strig te-am strigat ne telefonează ne-a telefonat ne salută nesalutat mă salută m-a salutat vă apreciez v-am apreciat
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
caută l-am căutat o cunosc am cunoscut-o îi lasă i-a lăsat. 5. Povestește o întâmplare deosebită petrecută în anul școlar trecut, întâmplare la care au participat toți colegii tăi. Pentru a evita repetițiile, înlocuiește numele persoanelor cu pronume. TESTUL NR. 15 1. Citește textul: Cămpiile țin astăzi sărbătoare! Prin holde coapte, fetele grăbite Înoată pîn′ la brâu, împodobite Cu roșu mac și vinete cicoare... Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
ai; de-a; dea. 6. Memorează versurile poeziei. TESTUL NR. 21 1. Încercuiește propozițiile în care sunt: a) două substantive și două adjective; Albinele harnice adună polenul din flori. Păsările vesele zboară peste grădina înforită. b) trei substantive și un pronume personal; Zglobii copiii se joacă în parc. Ei au jucării, mingi și corzi. 2. Alcătuiește câte o propoziție în care să folosești : a) un pronume personal, persoana I, numărul singular. b) un substantiv propriu. c) două adjective. d) un verb
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
adună polenul din flori. Păsările vesele zboară peste grădina înforită. b) trei substantive și un pronume personal; Zglobii copiii se joacă în parc. Ei au jucării, mingi și corzi. 2. Alcătuiește câte o propoziție în care să folosești : a) un pronume personal, persoana I, numărul singular. b) un substantiv propriu. c) două adjective. d) un verb la persoana a III-a, numărul plural. 3. Scrie o compunere despre o întâmplare deosebită din vacanța mare. Dă-i un titlu potrivit. TESTUL NR.
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
22 1. Completează cu părți secundare de propoziție spațiile libere, astfel încât să răspundă la întrebările scrise în paranteză: Soarele răsare Florileau înflorit Tosamna se aude ciripitul păsărilor Oamenii harnici culeg roadele pământului 2. Alcătuiește propoziții după schemă: Substantiv, adjectiv, verb, pronume personal. 3. Descrie o dimineață de vară. Găsește un titlu potrivit. TESTUL NR. 23 1. Treceți pe spațiile punctate părți de propoziții potrivite ca înțeles pentru a obține proverbe cunoscute: Pomul se cunoaște primăvara. Omul se cunoaște bine. Toamna se
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Mediteranei 3. Este „epoca de aur a gramaticii latine”, în care școala gramaticului căpătase un renume uriaș 4; după ce copilul învăța scris-cititul acasă cu un praeceptor, urma această școală unde studia „cele opt părți de vorbire” (nume, verb, participiu, articol, pronume, prepoziție, adverb, conjuncție), ortografia (neinfluențată de intonațiile limbii vorbite), metrica și prozodia versificației clasice și marile texte juridice și istorice 5. „Școala gramaticului” reușea să confere o vastă cultură generală, punând bazele formării paideutice 6. Tânărul absolvent urma, apoi, Școala
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reacția la reflexul Landau; - 2 ani: aleargă fără să cadă; urcă și coboară scările cu ambele picioare pentru o treaptă; deschide ușa; se spală pe mâini; noaptea, micțiunea este controlată rar; vorbește neîncetat; alcătuiește propoziții scurte; cere mâncare, olița; folosește pronume; continuă negativismul; ține creionul cu degetele, nu în palmă, ca și până acum; sare; aruncă mingea, păstrându‑și echilibrul; - 3 ani: urcă scara cu câte un picior pentru o treaptă și coboară cu ambele picioare pentru o treaptă; stă câteva
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
propriu, stări de anxietate extremă, aparent ilogică: control corporal scăzut în contexte specifice; - deficiențe în vorbire, vorbire întârziată, stereotipii verbale, ecolalie, repetarea unor vocale sau consoane în pronunțarea unui cuvânt, utilizarea frecventă a substantivelor, numelor proprii, imperativelor și evitarea folosirii pronumelor sau utilizarea inversiunii pronominale datorită confuziei dintre Eu și non‑Eu; - întârziere în dezvoltarea psihică, rigiditate în gândire și acțiune, coeficientul de inteligență la limită sau ușor sub medie (dificultate în apreciere din cauza dezinteresului la examenul psihologic și contactului scăzut
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Formulează o cerere prin intermediul unei propoziții. 7. Știe cum îl cheamă și spune la cerere sau se recomandă. 8. Vorbește despre el la persoana a treia. 9. La cererea verbală indică părțile corpului. 10. Poate construi propoziții simple. 11. Utilizează pronumele personal. 12. Arată la cererea vebală imaginile din cartea de povești. 13. Recepționează, reține și execută ordine cu 2-3 secvențe. 14. Ține minte și repetă câteva cuvinte după ce au fost pronunțate. 15. Execută ordine verbale simple. 16. Vorbește utilizând timpul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prin sine, regăsirea înseamnă de fapt prăbușire. Acest straniu „celălalt” ia adesea chipul unor personaje: Hans, Zoli, Mircea, Elvira, copilul, tatăl, vecinul, străinul, amicul, fiecare cu drama lui, cu simbolistica lui. „Celălalt” este atât „el”, cât și „eu”, de aceea pronumele care exprimă cel mai bine identitatea poetică este „noi”, un dublu cuprinzător, care conține, desparte și unește. Discursul poetic are aceeași funcție duală: unește și desparte limbajul comun de celălalt limbaj, pe care îl inventează sau doar îl visează. Se
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
documentări exhaustive și al unei solide informări în analizele duse uneori până la rafinări extreme, nesfiindu-se să adopte adesea poziții polemice, P. și-a folosit contribuțiile din domeniile istoriei limbii române - Din istoria raporturilor noastre interdialectale („Dacoromania”, 1927), Din istoria pronumelui în limba românească („Revista filologică”, 1927) ș.a. -, foneticii, lexicografiei și sintaxei atât în eșafodajul cercetărilor sale de filologie, cât și în construcțiile cu care opera istoricul literar. S-a aflat mereu în apropierea subiectelor „fierbinți” ale filologiei românești a timpului
PROCOPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
a problemei, fără reproșuri. „Este deja o săptămână de când sosiți acasă la ora opt și un sfert deși ar trebui să fiți acolo la ora opt”. - E: Exprimarea directă a propriilor emoții față de actul criticat și nu față de persoană, utilizând pronumele „Eu”: „Acest lucru mă supără mult, am și eu un program foarte strict dimineața. - S: sugerarea într-o manieră pozitivă a soluțiilor aplicabile: „Vă rog să respectați programul și să sosiți la ora opt”. - C: consecințele pozitive pe care schimbarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
psihanaliză, psihoterapie, psihiatrie etc.; - grupul ft, trecut În fondul pasiv al limbii, odată cu unele cuvinte vechi care Îl conțineau (ftorilogofăt), reapare În neologisme precum: ftalat, ftaleină, ftalic, ftiriază, ftizic, ftizie, ftiziolog, ftiziologie etc. 2.2. Nivelul morfematic - frecvența substantivelor și pronumelor nepersonale, ca urmare a predominării funcției referențiale; - frecvența substantivelor proprii, a substantivelor abstracte (mai ales În filosofie); - lipsa interjecțiilor, care pot apărea doar În varianta didactică a stilului științific; - predominarea persoanei a III-a. Persoana I se folosește doar ca
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
diminutive 158-175; sensurile și nuanțele semantice exprimate de sufixele diminutivale 158-166 (depreciative 159-160, 166; dezmierdătoare 160-163; ironice 163-166); sufixe diminutivale cu valoare augmentativă 166-169; cazuri speciale de diminutive (la substantive) 170-171; alte părți de vorbire Întrebuințate sub formă diminutivală 171-175 (pronume 171-172; adjective 172-173; diverse 173-175). Un alt exemplu din aceeași lucrare: „sintaxa: sintaxa afectivă (= stilistica) 20; sintaxa În raporturile ei cu stilistica 19, 20 și ca izvor de fenomene stilistice 19; construcții sintactice 19”. 4. Locul indicelui În sumarul unei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
David se autoevaluează ca fiind un om mai sensibil decât alții. Dacă luăm afirmația sa în serios, putem trage concluzia că maniera detașată și redusă în intensitate în care celelalte personaje sunt introduse în poveste, ca și locul principal de pronumele eu în cadrul acesteia și modul cum este folosit reprezintă vocea lui publică, felul în care el înțelege să-și prezinte povestea, probabil ca urmare a unor norme masculine pe care le simte active în jurul său. Ar putea fi, de asemenea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și ca să evit confuzia între acel „noi, care făceam un pic de ordine în bordelul ăsta planetar“ și „noi, care nu știam decât să cerșim credite din Occident în loc să trudim“. Acceptă rectificarea, zâmbind și câteva minute fu atent la folosirea pronumelor. „Noi“, cei buni, își îndeplineau greaua lor misiune de stăpâni ai lumii, pedepsindu-i pe cei vinovați, protejându-i pe cei drepți, dar mai ales demonstrând prin exemplul lor că formula fericirii universale fusese descoperită și se afla la îndemâna tuturor
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
numesc interesul uman, pe care Flesch (1951) îl fixează într-o formulă anume: I.U. = 3,63 cp + 0,314 fp (cp = cuvinte personale; fp = fraze cu turnură personală). La toate acestea, putem adăuga, pentru o mai corectă măsurare, numărul pronumelor personale (persoana I, singular), a numelor sau a itemilor de confidențialitate: „vă mărturisesc sincer”, „aș vrea să vă spun”, „îmi amintesc” etc. (4) Este greu de spus ce anume a stârnit interesul francezilor față de procesul soților Ceaușescu și executarea lor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a insista prea mult asupra acestui aspect, trebuie să atragem atenția ziariștilor aflați la început de drum că, în ciuda unei aparente corectitudini, sunt greșite formulări de genul: „Gropile sunt săpate”, „Sunt pălmuit”, „Au fost comise unele greșeli” etc. Evitați nehotărâtele (pronume, adjectiv). Motivul acestei cerințe îl constituie lipsa de atribuire. Aia, acela etc. dau exprimării un aspect neîngrijit, ca să nu mai vorbim despre neclaritatea adresării. Permise în stilul oral, nehotărâtele devin în scris indice al neîndemânării, al amatorismului jurnalistic: „Avea un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și a unei conjuncții subordonatoare: că, dacă etc. În procesul transpunerii din stilul direct în stilul indirect, propozițiile enunțiative devin completive, exclamativele și imperativele își pierd intonația caracteristică, iar dacă sunt construite cu modul imperativ, în subordonată apare conjunctivul [...], în timp ce pronumele personale și verbale la persoana I și a II-a trec la persoana a III-a. (Roșca, 2004, p. 132) Întâlnită ocazional în reportaj, relatare sau genuri de autor (tabletă, cronică etc.), vorbirea indirect liberă se caracterizează prin... ...substituirea pronumelor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pronumele personale și verbale la persoana I și a II-a trec la persoana a III-a. (Roșca, 2004, p. 132) Întâlnită ocazional în reportaj, relatare sau genuri de autor (tabletă, cronică etc.), vorbirea indirect liberă se caracterizează prin... ...substituirea pronumelor și a referințelor eu/aici/acum, care duce la suprimarea subordonantei ce introduce discursul indirect propriu-zis (J. Dubois, 1973, p. 159). Prin urmare, discursul indirect liber se realizează prin reproducerea vorbelor cuiva, fără utilizarea conjuncției, având drept consecință interferența vorbirii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]