KorAP: Find »[drukola/base=pronunție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...82 >

2,031 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916

încît auzeai următoarele intonații: "Ei bine, domnuleee! " "D-zeul m e e e u" ș. a., pe când urechea românească cunoaște îndată că tonul vorbirei în esclamația dentîi cade pe bi (în bine), în a doua pe ze (în Dumnezeul). Din această pronunție rutinată a mai rămas câteva urme la d. Ionescu. A doua observație însemnată ce am făcut-o e că tinerii noștri au început a caracteriza sau, cum se zice în limbagiul teatrului, a "crea rolurile". În piesa "Doi amploiați într-

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
simpatică în rolurile sale de servitor naiv și un joc de scenă foarte bogat și variat (precum în "Ordinul este de a sforăi" și în "Cei doi surzi"), Noi îl cunoaștem din parodiarea d-lui Pascaly, a {EminescuOpIX 145} cărui pronunție greșită și exagerări scenice d. Manolescu le-a reprodus cu atâta succes în "Năbădăile dramatice". Într-adevăr ne bucurăm mult văzând un început de emancipare de nefasta influință franceză, cu toate ideile ei pe dos despre clasicism, cu mișcarea ei

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
le-a reprodus cu atâta succes în "Năbădăile dramatice". Într-adevăr ne bucurăm mult văzând un început de emancipare de nefasta influință franceză, cu toate ideile ei pe dos despre clasicism, cu mișcarea ei pe catalici, cu vorba afectată și pronunția falșă. Reîntoarcerea la natură și la pronunția firească și 'mbărbătată a limbei românești ni pare un succes foarte însemnat, oricât de nensemnat ar părea unor ochi mai puțin pătrunzători. Astfel vedem accentuându - se "îndreptățirea farsei", căci o farsă poate fi

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Năbădăile dramatice". Într-adevăr ne bucurăm mult văzând un început de emancipare de nefasta influință franceză, cu toate ideile ei pe dos despre clasicism, cu mișcarea ei pe catalici, cu vorba afectată și pronunția falșă. Reîntoarcerea la natură și la pronunția firească și 'mbărbătată a limbei românești ni pare un succes foarte însemnat, oricât de nensemnat ar părea unor ochi mai puțin pătrunzători. Astfel vedem accentuându - se "îndreptățirea farsei", căci o farsă poate fi clasică chiar, ceea ce un francez n-ar

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
pe când acesta era în floarea vârstei și a talentului său; d-nia-ei a creat multe din rolurile repertoriului bătrânului artist, vorbește natural și dezghețat, își stăpânește cu deplină siguranță glasul, fizionomia și mișcările, și nu a contractat nici o manieră rea de pronunție de la teatrul din București. Poate că... arareori, nu-i vorbă... coloarea ce o dă caracterelor e prea vie, prea bătătoare la ochi, prea copiată de pe natură. Și acesta este un defect, căci nu tot ce-i natural e și frumos

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
uliță și puși pe scenă; tot așa Mache Morcoveanu, tipul mazilului sărăcit. De prisos ni se pare Sache Sorcoveanu (gîngavul ), căci defectele naturale sunt obiecte ale comicei de rând, nicidecum a comediei de caractere; apoi Tercilian, în care asemenea numai pronunția transilvaneană e comică. Dar aceste două din urmă persoane par a fi productele fantaziei, cam problematice de soiul ei, a d-lui Petre Grădișteanu, și nu le vom pune în sama autorului. A face din pronunția provincială a unui popor

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
în care asemenea numai pronunția transilvaneană e comică. Dar aceste două din urmă persoane par a fi productele fantaziei, cam problematice de soiul ei, a d-lui Petre Grădișteanu, și nu le vom pune în sama autorului. A face din pronunția provincială a unui popor un element de plăcută naivitate e permis, pentru că persoana care vorbește astfel ne devine simpatică, dar a face ridicolă o pronunție înlăuntrul unui ș' aceluiaș popor este procedura unui om care caută efect cu orice preț

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
d-lui Petre Grădișteanu, și nu le vom pune în sama autorului. A face din pronunția provincială a unui popor un element de plăcută naivitate e permis, pentru că persoana care vorbește astfel ne devine simpatică, dar a face ridicolă o pronunție înlăuntrul unui ș' aceluiaș popor este procedura unui om care caută efect cu orice preț. Ca toți scriitorii mizantropi, Gogol e sceptic, el nu crede în virtuți omenești. El zice în gând ca scriitorul de aforisme Lichtenberg; Dacă s-ar

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
jucat bine, dacă vom abstrage de la unele deprinderi de rostire contrare ortoepici românești și de la unele intonări retorice false. Am spus-o de mai multe ori că un n nazal de felul celui franțuzesc nu există în limba românească și pronunția conte, contra, în care o și n să se rostească ca un singur sunet, nu se află după a noastră știre decât în vechea limbă bulgară, în limba polonă de astăzi și în cea franceză. Căci on nazal nu e

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
cu multă simțire. În privirea vorbei d-sale facem observația care am făcut-o și în trecut. Este în glasul d-sale un ton îngînat și plângător care trebuie înlăturat prin studiu și deprindere. D-sa trebuie să-și asprească pronunția și să vorbească din piept, rostind fiecare cuvânt bine despărțit de celelalte și cu oarecare energie. Aceasta este pronunția cea mai prozaică, ce-i dreptul, dar e cu mult de preferat acelui ton îngînat, care face declamația nespus de monotonă

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
glasul d-sale un ton îngînat și plângător care trebuie înlăturat prin studiu și deprindere. D-sa trebuie să-și asprească pronunția și să vorbească din piept, rostind fiecare cuvânt bine despărțit de celelalte și cu oarecare energie. Aceasta este pronunția cea mai prozaică, ce-i dreptul, dar e cu mult de preferat acelui ton îngînat, care face declamația nespus de monotonă. Să nu se teamă că prin vorbirea apăsată și energică s-ar pierde ceva din simțirea ce voiește a

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
se teamă că prin vorbirea apăsată și energică s-ar pierde ceva din simțirea ce voiește a esprima. Oricât de energic pronunțate vor fi cuvintele, simțirea adevărată va pătrunde prin ele. Nu știm de unde și până unde actorii români au pronunții atât de străine. Limba românească este din acele cu dreaptă măsură; ea n-are consoane pre moi, nici prea aspre, nici vocale prea lungi sau prea scurte: mai toate sunetele sunt medie și foarte curate. Cu toate acestea în teatru

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Un studiu asupra armatei romîne"; "Mania de a face politică", conversațiune ș. a. Noi de bucurăm de propășirea fonetismului în Transilvania. Acesta este un puternic mijloc pentru a păstra vechea noastră avere națională: unitatea în limbă. și o normă unică în pronunție. [26 august 1877] {EminescuOpIX 422} ZIAR NOU ["AU APĂRUT LA 26 AUGUST... "] Au apărut la 26 august curent "Națiunea romînă", ziar cotidian având două ediții pe zi: una la 3 ore și alta la 6 ore sara. Se va găsi

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
voia fiecare să fie domn, azi vrea fiecare să fie ministru. De nu fiecare, totuși aș vrea să am atâtea monede de-un ban pe câți i-am surprins cu vorba asta asupra visurilor lor celor mai fericite. STUDII ASUPRA PRONUNȚIEI 2257 Cum să ne esplicăm atunci unitatea de limbă a poporului nostru de vom permite cumcă el a fost adus din diferite colțuri ale lumei romane? Abaterile de la unitatea limbei noastre se găsesc numai pe locuri unde se pot dovedi

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
nu credem; căci dovada vie e junimea din universități, care adeseori își face o mândrie din aceea că pronunță ca* în provincia lui respectivă. Cum am mai spus - nu facem nimărui o crimă din străinismi, cum nu-i facem din pronunția rea, însă, pe cât avem încă vreme, să ne silim prin școli, de nu în casă și-n viața publică, de-a introduce o pronunție generală. Ca s-o introducem însă e neapărat ca să delaturăm din sistemul de ortografie etimologic ceea ce

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Cum am mai spus - nu facem nimărui o crimă din străinismi, cum nu-i facem din pronunția rea, însă, pe cât avem încă vreme, să ne silim prin școli, de nu în casă și-n viața publică, de-a introduce o pronunție generală. Ca s-o introducem însă e neapărat ca să delaturăm din sistemul de ortografie etimologic ceea ce-i stă mai mult în cale acestei pronunții: vocalele pure cari nu se pronunță cum se scriu: o pus în loc de u [și e pus

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
ne silim prin școli, de nu în casă și-n viața publică, de-a introduce o pronunție generală. Ca s-o introducem însă e neapărat ca să delaturăm din sistemul de ortografie etimologic ceea ce-i stă mai mult în cale acestei pronunții: vocalele pure cari nu se pronunță cum se scriu: o pus în loc de u [și e pus în loc de i] d. e. potend în loc de putând - potentia în loc de putință - bene în loc de bine, tene în loc de tine ș. a. Și apoi tocmai acest ă pe care dnia-lor

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
unificator cu trecutul - așa: inima, Săbiniu, băserica astfel încît ă are un rol mult mai mare în etimologism decât în fonetism chiar. El e o piatră de care [te] lovești în toate colțurile. Daunele ce le face sistemul etimologic pur pronunției românești sunt însemnate. Având fiecare facultatea de-a pronunța cum va vrea, generațiune cu generațiune vom păstra vițiul pronunției corupte. Tema etimologiștilor cumcă fonetiștii vor consacra prin uz pronunția provincială și vor face dialecte e iluzorie. Astăzi mai toate ziarele

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
în fonetism chiar. El e o piatră de care [te] lovești în toate colțurile. Daunele ce le face sistemul etimologic pur pronunției românești sunt însemnate. Având fiecare facultatea de-a pronunța cum va vrea, generațiune cu generațiune vom păstra vițiul pronunției corupte. Tema etimologiștilor cumcă fonetiștii vor consacra prin uz pronunția provincială și vor face dialecte e iluzorie. Astăzi mai toate ziarele românești au aceeași limbă scrisă; va să zică în nici unele nu s-a consacrat vieții provințiale. {EminescuOpIX 451} Din contra, cu

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
lovești în toate colțurile. Daunele ce le face sistemul etimologic pur pronunției românești sunt însemnate. Având fiecare facultatea de-a pronunța cum va vrea, generațiune cu generațiune vom păstra vițiul pronunției corupte. Tema etimologiștilor cumcă fonetiștii vor consacra prin uz pronunția provincială și vor face dialecte e iluzorie. Astăzi mai toate ziarele românești au aceeași limbă scrisă; va să zică în nici unele nu s-a consacrat vieții provințiale. {EminescuOpIX 451} Din contra, cu toată unitatea limbei literarie, pronunția diferă în fiece provinție, ba

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
fonetiștii vor consacra prin uz pronunția provincială și vor face dialecte e iluzorie. Astăzi mai toate ziarele românești au aceeași limbă scrisă; va să zică în nici unele nu s-a consacrat vieții provințiale. {EminescuOpIX 451} Din contra, cu toată unitatea limbei literarie, pronunția diferă în fiece provinție, ba încă ce e mai mult ortografia etimologiștilor li lasă deplină largitudine de acțiune. Romînenii zic națiune, ardelenii năciune etc. De-ar fi fost o ortografie unitară și fonetică, azi ziceau toți or ciune or țiune

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
câte par a sancționa teama etimologiștilor puri ne vom încerca să le cităm și noi pe cât ni sânt cunoscute; declarând anticipando că vom cerca totodată să dovedim și puțina influință ce-au esersat ele asupra pasurilor unitare ale literaturei noastre. Pronunția: Dumnedzăul meu! [cu] dz în loc de z. Vezi scrierile lui Asachi și novelele publicate de el în almanacurile calendarelor sale, prin care el consacra această pronunție! Dar îmi va răspunde un etimologist cumcă prin citațiuni de natura acesteia eu nu fac

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
să dovedim și puțina influință ce-au esersat ele asupra pasurilor unitare ale literaturei noastre. Pronunția: Dumnedzăul meu! [cu] dz în loc de z. Vezi scrierile lui Asachi și novelele publicate de el în almanacurile calendarelor sale, prin care el consacra această pronunție! Dar îmi va răspunde un etimologist cumcă prin citațiuni de natura acesteia eu nu fac decât verific oarecum prin fapte ceea ce domnia-lor susțin în principiu. Fapte de astea se repetează într-adevăr necontenit până cam pe la anul 58, însă era

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
în principiu. Fapte de astea se repetează într-adevăr necontenit până cam pe la anul 58, însă era un timp acela de descentralizare atât politică cât și literară, cu toate acestea cei care erau unioniști în politică erau unioniști și-n pronunție, deși nu în principiile lor limbistice (vezi "Romînia literară". "Foiletonul Zimbrului" ș. a. ); ge în loc de j (pronunția moldovenească ) începe iar a se ivi în ziarul "Traian": giudecată, giust, giumătate. Un alt fenomen e cel din scrierile scrise de chiar mâna d-

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
era un timp acela de descentralizare atât politică cât și literară, cu toate acestea cei care erau unioniști în politică erau unioniști și-n pronunție, deși nu în principiile lor limbistice (vezi "Romînia literară". "Foiletonul Zimbrului" ș. a. ); ge în loc de j (pronunția moldovenească ) începe iar a se ivi în ziarul "Traian": giudecată, giust, giumătate. Un alt fenomen e cel din scrierile scrise de chiar mâna d-lui Alecsandri, în cari preface pe ge cel mai legal în j, după francezi cred: jingaș

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]