595 matches
-
avut loc întemeierea comunității buddhiste, samgha (păli: sangha). Extrăgându-și filosofia din propria experiență, Buddha a predicat timp de 45 de ani, învățătura lui atingând mai toate problemele privitoare la felul în care omul trebuie să și trăiască viața. O dată cu propovăduirea, se deschide o perioadă a vieții sale la fel de desăvârșită după valorile sacrului pe cât de desăvârșită fusese tinerețea după valorile profane. Buddha își atrage numeroși discipoli iar renumele său se răspândește „ca sunetul unui mare clopot suspendat de bolta cerului”. El
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mintea vioaie și altele cu mintea îngustă. În cele din urmă a hotărât să ia asupră-și sarcina de a răspândi în lume remediul suferinței descoperit de el din milă pentru acele făpturi. Textele mahayaniste precizează că după ce a început propovăduirea doctrinei, Buddha și-a dat seama curând că oamenii nu erau pregătiți să o primească în deplinătatea sa. Ei ezitau în fața implicațiilor extreme ale concepției sale despre Vidul Universal (śūnyată ). Prin urmare, Iluminatul încredință interpretarea mai adâncă a realității unui
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
pași ai lui Buddha. Datorită alcătuirii și formelor sale - cerc, spițe, centru -, roata semnifică curgerea timpului, care nu se sfârșește niciodată, devenirea neîntreruptă. Roata se mai referă la ciclul continuu al nașterilor și renașterilor (saṃsăra) și, în același timp la propovăduirea continuă a Dharmei. Din acest motiv, Buddha este numit ćakravarti, „cel care învârte roata”, iar prima sa predică a fost intitulată Dharmaćakrapravastana, „Punerea în mișcare a Roții Legii”. Urma pasului lui Buddha (buddhapăda) reprezintă impactul învățăturilor Iluminatului asupra lumii. Elefantul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
relații bune, dar aleg viața mănăstirească spre bătrânețe, după ce și-au îndeplinit datoria față de copiii lor și față de societate. 2. Transmiterea învățăturii Revenind la viețile celor doi mari înțelepți, descoperim un nou punct comun. Avem în vedere perioada premergătoare începutului propovăduirii. Buddha a dus o viață ascetică severă mai mulți ani, după care a înțeles că aceasta nu-l va ajuta să realizeze scopul propus și a revenit la o alimentație moderată. Iisus a postit și El timp de patruzeci de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
toată mângâierea.” hežs theòs kaì patgr pántÄn... (Ef 4,6): „Unul este Dumnezeu și Tatăl tuturor...” Uneori se întâlnește expresia de sorginte veterotestamentară ho theòs tÄÎn patérÄn, „Dumnezeul părinților” (Fp 5,30; 7,32; 22,14): acest nume apare în propovăduirea apostolica, având funcția să sublinieze continuitatea dintre credință lui Israel și credința Bisericii, faptul ca „Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Isus Hristos” este același cu Dumnezeul care s-a revelat patriarhilor din vechime; la fel, ho theòs Abraàm kaì Isaàk kaì
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
unui adevăr cu caracter personal este realistă, cu toate că a fost formulată mai întîi de un idealist. Experineța ne arată tot mai mult cît pot fi de neînsemnate explicațiile dogmatice în raport cu realitățile vieții interioare. Din profesiuni de credință, din revelații și propovăduiri, nu se poate trage nici o concluzie sigură, dacă nu căpătăm acces, pe altă cale, la viața interioară, aflată în spatele lor. Realismul și împreună cu el humoristul caută în spatele teologiei sau antiteologiei, psihologia. Ei știu că în lumea lăuntrică a sufletului pot
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
persoana Domnului Isus Hristos. În colegiul roman/fabrorum, zeița fidelității era simbolizată de mâna dreaptă. În budism, gesturile mâinii/mudre utilizează special absența temerii, a dăruirii, a amenințării, a liniștii, cu rugăciune, cu martor pământul, cu palmele una peste cealaltă, cu propovăduire, cu argumentare și expunere, ca atitudine spirituală și ca dans; în Cabală, tradițiile depind de dreptate și de binecuvântare, mai ales de cifra 10. Mâna dreaptă binecuvântează, mâna stângă pedepsește, iar secretul ermetismului este o mână strânsă/pumn, secretul pentru
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
el trebuia să ocolească tot ce îi putea fi dăunător"82. O întrebare care se impunea după atâtea interdicții era "ce ar fi trebuit să conțină un ziar catolic?" Nu putea fi obligat să facă doar o continuă și explicită propovăduire a catolicismului prin toate articolele sale (evenimente, reportaje internaționale), atâta timp cât nu erau depășite limitele indicate de credință. Însă acest lucru nu era posibil: dacă un ziar era catolic, nu putea fi aconfesional. Chiar și în subiectele care îi interesau pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sub îndrumarea Suveranului Pontif, se urmărea mai intâi o unitate a catolicilor dintr-un anumit stat și apoi a tuturor catolicilor, de pretutindeni. Argumentarea implicării Bisericii în fenomenul mass-media avea la bază misiunea ei de a aduce oamenilor mântuirea, prin propovăduirea Evangheliei și prin folosirea mijloacelor de comunicare; în plus, urmărea să-i învețe pe oameni "folosirea dreaptă a acestor mijloace"156. Existau informații și dispoziții speciale care vizau toate mijloacele de comunicare. Se preciza că trebuiau încurajate în general toate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ale secularizării. Mijloacele media au venit în ajutorul Bisericii încă de la început; de exemplu, inventarea tiparului a furnizat un instrument esențial pentru evanghelizare, după cum însuși Papa Leon X a menționat în Conciliul de la Letrano (1512-1517). Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei în toată lumea, tocmai mulțumită tiparului. Pe de altă parte, alături de cărțile care sprijineau catolicismul, s-au răspândit și scrieri contrare acestuia și favorabile reformei protestante. Mai târziu, după căderea Vechiului Regim, în secolele al XIX-lea și al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cristos"721. Autorul articolului expunea deschis scopul apariției buletinului, care consta în dorința de a face o "politică cuceritoare, nu însă de teritorii, de coroane, de tronuri, ci este numai un Partid cuceritor de suflete"722. Misiunea lui consta în propovăduirea Evangheliei și predicarea ei în familii și în societate prin intermediul presei. Primul număr a cuprins materiale precum: "Crezul Curierului nostru", "Sărbătoarea Prea Sfintei Treimi", "Sfântul Augustin și copilașul", "Îngerii în vechiul Testament", "Sfântul Anton de Padova" și altele. După moartea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
stăvilit de prestigiul public dobândit de anumiți catolici în secolul al XX-lea când, folosindu-se de mijloacele de comunicare, aceștia au pus la îndoială unele concepte religioase și au acceptat anumite aspecte ale secularizării. Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei în întreaga lume, tocmai datorită tiparului. Pe de altă parte, alături de cărțile care sprijineau catolicismul, s-au răspândit și scrieri contrare acestuia și favorabile reformei protestante. Mai târziu, odată cu căderea Vechiului Regim, în secolele al XIX-lea și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o face în „Adevărul”, de astă dată în antiteză șarjată cu comportamentul tineretului intelectual român, inclusiv cel socialist, totul culminând într-o expunere vibrantă a crezului propriu. Prioritatea vădită a obiectivului privitor la intelectualitate îl determină să treacă imediat la propovăduirea lui, pentru care găsise și o tribună adecvată, la nou-apărutul „Evenimentul literar”, unde e secondat de câțiva tovarăși de idei, între care foarte activ se arată G. Ibrăileanu. Cu referire la limba literară, S. observă că aceasta trebuie să fie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Cordoba. într-o jumătate de mileniu arabii stăpâneau pământul de la soare răsare la soare apune. Mecca devine centru religios islamic așa cum l a decretat Mahomed (anul 570 p.Chr.) după voința lui Allah. Plecarea profetului de la Mecca la Medina, în propovăduire, a fost numită Hegira care înseamnă emigrare, ducerea cuvântului Allah pe tot pământul așa cum în următoarele 7 secole părea să se întâmple. Cu Hegira începe calendarul islamic. Cuvântul lui Allah-Dumnezeu a fost relevat lui Mahomed și scris în Coran pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
astăzi, Vălenii de Munte, 1912; O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 176; "Neamul românesc", 18 mai 1912 212 "De Dincolo". Cei din Regat folosesc acest termen cînd se referă la ardeleni 213 Iorga nu prea aprecia propovăduirea de către Cuza a unui antisemitism neînfrînat. Nu imaginea era ceea ce voia Iorga să le-o transmită tinerilor din Transilvania sau Bucovina nici măcar în această perioadă. Cel puțin așa mărturisește el în O viață de om așa cum a fost, vol. II
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă / 59 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale / 59 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" / 63 Capitolul 3. Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare / 67 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) / 73 3.1.1. Cadrul politic / 75 3.1.2. Sistemul educațional / 79 3.1.3. Concepția despre naționalitate / 90 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
analogie reluată, un deceniu mai târziu, de ministrul învățământului din 1885, Dimitrie A. Sturdza, întărită de spusele colegului său liberal, Mihail Kogălniceanu, care stăruia pe lângă învățători încercând să îi convingă de "misiunea apostolică" pe care o au de îndeplinit în propovăduirea evangheliei naționale (Costescu, 1937, p. 97, cf. Drace-Drancis, 2006, p. 156). Mișcarea secularizantă ale cărei efecte perforează inclusiv în materia informațională a literaturii didactice este observabilă mai întâi afirmându-se plenar în câmpul producției literare al culturii românești, relevându-se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care le tratează ca depozitare ale semnificațiilor grevate material ale realității sociale, ca urme ce au supraviețuit acțiunilor actorilor sociali, a căror studiere facilitează înțelegerea realității sociale sau a feliilor de realitate aflate sub vizorul investigației. Capitolul 3 Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Faimoasa sentință postulată de K. Marx și F. Engels în Manifestul Partidului Comunist din 1848 potrivit căreia "un spectru bântuie Europa" a fost puternic afectată de distorsiunile inerente oricărei argumentații pro domo sua. Nu unul, ci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vechiu și mai cult nu poate să capete astfel de adăugiri sufletești dela un neam mai nou și mai sălbatec" (Iorga, 1910, p. 29). Iar după venirea ungurilor, românii își continuă misiunea lor de botezare a popoarelor barbare și de propovăduire a civilizației creștine și în rândul acestora: "Românii începurŏ a facce propagandă christianismului între Unguri" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 54). Fondul creștin al românismului este probat și de faptul că "prima condică a Romaniei fu Pentateucul lui Moyse, împlinit cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt redate în aparatul bibliografic în scrierea lor originală, la fel cum sunt reproduse și citatele din corpul textual al lucrării. ----------------------------------------------------------------------- MEMORIA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ 2 1 Introducere Memorie istorică, identitate națională, educație publică:... Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei Concluzii generale Bibliografie Abstract
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]