856 matches
-
o piatră la muntele de gafe pe care le-a făcut ca președinte. Rusia a reacționat imediat, declarându-și nemulțumirea față de acest gest de sfidare al României și ne-a făcut cu degetul ca la copii mici, că hotărârea aceasta prostească poate avea repercusiuni grave, pe termen mediu și lung. Dar din câte văd, și poate nu numai eu, conducerea actuală a țării noastre a dat în doaga tâmpeniei cronice degenerative și nu înțelege cum stă situația în politica externă, făcând
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ales când sunt sărbători din acestea, în care se aduc moaștele vreunui sfânt. Hoarde întregi, de așa ziși credincioși, se calcă în picioare pentru a ajunge în preajma moaștelor, punându-și în gând dorințe uneori năstrușnice, dacă nu de-a dreptul prostești, cum ar fi de exemplu, să-i dea Dumnezeu lui Băsescu gândul cel bun pentru a nu le mai tăia din salariul și așa de mizerie pe care-l au. Când vezi turmele acestea de oameni bătând mătănii cu fundurile
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
virtuții mele. GLOUCESTER (Citește): "Aceasta cinstire și închinare în fața bătrîneții ne amăraște lumea în anii cei mai frumoși, ne ține averile departe de noi pînă cînd bătrînețea noastră nu se mai poate bucura de ele. Încep să găsesc o sclavie prosteasca și prea îngăduitoare în asuprirea bătrîneții tiranice, care ne conduce nu pentru că are putere, ci pentru că îi permitem. Vino pe la mine, să-ți spun mai multe despre asta. Dacă tata ar dormi pînă l-oi deștepta eu, te-ai bucură
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
au intrat într-un nou declin. Mesajul lui Ceaușescu nu a prins în Occident. Reagan părea să aibă dreptate: Uniunea Sovietică era un "imperiu diabolic" și chemarea președintelui român către marile puteri de a-și transforma săbiile în pluguri părea prostească 2251. La mijlocul lunii septembrie 1983, vicepreședintele Bush a vizitat România și Ungaria. Cu ocazia vizitei la București, de pe 18-19 septembrie, acesta a avut o întrevedere cu Ceaușescu și cu alți demnitari din guvern. Discuțiile au vizat hotărîrea Americii de a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
înainte sau prelungind nota finală. Din această cauză, Sfântul Niceta a dat unele regului precise pentru realizarea unei cântări armonioase. „Vocea voastră a tuturor - spunea el - să nu fie discordantă, ci armonioasă. Nu unul să o ia înainte în chip prostesc iar altul să rămână în urmă, sau unul să coboare vocea iar altul s-o ridice, ci fiecare este invitat să-și încadreze vocea, cu umilință, între glasurile corului care cântă laolaltă; nu ca cei ce ridică glasul sau o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
s-o ridice, ci fiecare este invitat să-și încadreze vocea, cu umilință, între glasurile corului care cântă laolaltă; nu ca cei ce ridică glasul sau o iau înainte să iasă în evidență în chip necuvincios, ca spre o ostentație prostească, din dorința de a plăcea oamenilor”. În secolele IV-V, cântarea comună se practica în toată Biserica. Paralel cu cântarea omofonă, se practica și cântarea antifonală, mai ales în timpul slujbelor de noapte; dar la răsăritul soarelui „toți intonează pentru
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
da seamă până și de cele mai mici dintre păcate, precum și pentru meritele noastre, mari sau mici, va fi cea mai exactă cercetare. Vom da seamă și de privirile cele desfrânate, și de cuvintele cele zadarnice, și de râsul cel prostesc, și de beția cea aiuritoare. Vom lua plată chiar și pentru un pahar cu apă rece, ba și numai pentru o picătură”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XXXI, p. 548
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au fost sfârtecați cu topoarele, destui dintre ei și-au dat sufletul. / Li s-au smuls hainele și li s-au furat ce aveau cu dânșii, ca apoi să fie supuși tratamentului hain și vandalic. Românimea aceasta, de o bunătate prostească față de musafiri și jecmănitori, merita un tratament ceva mai omenesc din partea evreimii care se lăuda până ieri că are sentimente calde și frățești față de neamul nostru în nenorocire." Întrebarea lui Nicolae Iorga devine laitmotiv în masiva carte a lui Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
asta nu este decât o ipoteză.) 131. Gardul A Opta Minune a Lumii Se zice că un filosof german, pe numele său Schopenhauer, ar fi spus: Ceea ce numesc oamenii în general destin, sunt de cele mai multe ori numai propriile lor acțiuni prostești". Așa să fie? Între cele două țări frățești, Republica Umanistă Vandana și Republica Democratică Vandana, ceea ce numesc oamenii în general destin nu este decât gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
și pe înțelesul copiilor pentru a le stimula interesul de cunoaștere și pentru a nu le forma idei greșite despre cauzele unor fenomene. Copiii care sunt bruscați cu răspunsurile "Mai lasă-mă în pace și nu mai pune atâtea întrebări prostești", încep să creadă că a întreba și dorința de a ști sunt ceva rău, ceva interzis. * La intrarea în școală, copilul manifestă atracție, interes pentru noua sa viață. Această atracție reprezintă baza, premisa afectivă, terenul fertil pe care se va
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
asta nu este decât o ipoteză.) 131. Gardul A Opta Minune a Lumii Se zice că un filosof german, pe numele său Schopenhauer, ar fi spus: Ceea ce numesc oamenii în general destin, sunt de cele mai multe ori numai propriile lor acțiuni prostești". Așa să fie? Între cele două țări frățești, Republica Umanistă Vandana și Republica Democratică Vandana, ceea ce numesc oamenii în general destin nu este decât gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
ea îl întreba pe vânzător cât costă o anumită haină. Răspunsul era „2000 de dolari”. Iar ea replica „Nu-i mult”, în timp ce eu, undeva în spatele ei, aveam un atac de cord la auzul acestui preț. Știu că sună ridicol și prostesc, dar adevărul este că, atunci când ți se face o ofertă, ți se analizează și reacția. Poate pentru un moment se gândesc că nu vei accepta, așa că fac oferta doar ca să vadă ce zici. De exemplu: Vinzi calculatoare și cumpărătorul îți
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
animas esse daemones, qui olim de caelo ceciderunt et illuc tandem erant reversuri (Despre creația celor ce se văd și... despre animale, erezia patarinilor bate cîmpii, afirmînd că făcătorul lumii văzute a fost Diavolul, și #ei## mai răspîndesc și convingerea prostească după care sufletele ființelor omenești ar fi demoni care au căzut odinioară din cer și se vor Întoarce Înapoi acolo)68. Totodată, patarinii refuză să depună vreun jurămînt și susțin că Legea a fost dată oamenilor de Diavol. Cum arăta
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mînă; motiv; mut; pe neașteptate; nemărginit; oaspeți; a observa; obstacol; ocazie; omul; oportunitate; opus; pachet; pauză; persoana; persoana potrivită; persoană dragă; persoane dragi; petrece; piedici; Florin Piersic; plăcut; plecare; ploi; pod; a presupune; prietena; prietenă; o prietenă; prietenul; primi; privi; prostesc; punct; punctual; punctualitate; răscruce; recunoscut; regăsire; regret; reîntoarcere; relații; a revedea; rîdea; romantic; romantică; roșeală; rude; saluta; sărut; schimbare; seară; singur; singurătate; soarta; sosi; soția; soțul; a spune; stăpîn; starul; stîrpi; strînge mîna; suflet pereche; surprindere; suspans; șansă; ști; teama
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nașpa; nebun; nebunie; nedemnitate; nedorită; nemiloasă; nepoliticos; nepotrivit; nimic; nimic bun; nobili; obține; ofensă; ofrandă; omagii; omul; onorariu; orgolios; părere de bine; părinte; părinți; pierdere; plăcut; pozitivism; preamărește; preaslăvire; premii; premiu; pricepere; priceput; prieten; prietena; prieteni; prietenul; proastă; profesor; promovare; prostească; putere; răsplată; răutate; bine realizat; recunoștință; reluare; reușită; a ridica în slăvi; risipă; rușinos; satisfacere; select; semințe; sentiment; simpatiza; simț; sincer; slavă deșartă; slăvi; slăvit; somnul; spectacol; sper de la alții; speranță; spor; stare de bine; stimă de sine; superficial; supraapreciere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
judecăți; just; legal; legalitate; lege; legislativ; mare; marțială; merge; minciuni; minge; moral; multe; naturală; neaplicabilă; neîncălcată; nelege; nelegiuire; nepăsare; nerespectare; nerespectată; nerespectate; nescrisă; nesemnificativ; nevoie; notar; nou; obligatorie; obligațiune; obligațiuni; opinie; penal; penală; pierdută; polițe; polițist; principiu; proiect; promulge; propunere; prostească; protecție; pumn; punct; rai; rană; reglementări; regula; trebuie respectat; nu se respectă; restricții; riguros; scris; seriozitate; a sfătui; siguranță; Stas; stil; stimă; străveche; stricte; strîmtorare; stupid; stupidă; supus; ștampilă; trebuie știută; tabu; taxe; temelie; texte; tîmpită; pentru toți; tradiție; țara
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
jos; lan; limbă; limpede; lipsă de temei; din lume; pentru toată lumea; mare; marfă; Maria; mașină; mister; munte; murmur; muzică; născocit; nebun; nefondat; neîncredere; nesimțire; neștiință; news; noutăți; oxigen; papagal; părere; pătrunzător; piață; plecare; plictisitor; prieteni; prietenii; de primăvară; probabilitate; prost; prostesc; putere; rapiditate; răutăcios; refondat; relativ; de rău; s-a auzit ceva; sarcină; sat; semn; sfoară; șoaptă; socializare; somn; sonerie; spus; spuse; strigă; sună; sunătoare; 1 sunet; sunet puternic; sunete plăcute; surf; sursă; știre, veste; știri; orice știre la A3; televizor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plictis ce mă împingea să beau cu oricine. În fond, sunt un «sentimental», ca toți tipii din Europa centrală” (I, 88). Crede chiar că e purtătorul tarelor Europei Centrale. Spune: „E greu de imaginat un ins mai «sentimental», la modul prostesc, decât mine. Trag după mine toate tarele Europei centrale Ă ca pe un dulce blestem, contra căruia nu vreau și nici nu pot să lupt” (I, 118). În concluzie, Cioran mărturisește la un moment dat: „Toată viața am vrut să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
hohote prelungite) Crezi, oare, că-i o absurditate? Din păcate, în cazul meu, da. (Mina preia rîsul de bandă și rîde într-o manieră ce-l nedumerește și-l înfurie pe Ilie) Ilie: Ce vrei să spui cu rîsul ăsta prostesc? Mina: (parcă trezindu-se) îmi pare rău... Iartă-mă... fără vreau... Ilie: (preferă să nu afle mai multe, revine la acuzație) Dar mai grav decît toate e că mereu ești de partea cealaltă a părerilor mele, a opiniilor mele, a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
devine punct de plecare pentru destinul nenorocit al altora. În complicațiile și opacizările vieții, indiferența capătă ușor toate formele necuviinței ca sinteză a mai multor vicii,-așa cum o definește pe aceasta din urmă La Bruyère în Caracterele: "ca înfumurare prostească, ca necunoaștere a îndatoririlor, ca trândăvie, tâmpenie, ca distracție cinică, ca dispreț al celorlalți și ca invidie" [XI, 8]. Căci, indiferentul nu-i ia în seamă pe ceilalți, dar poate avea în același timp toate defectele acestora. Oricum, este fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și maniheistic, pe criteriul "oameni răi". Intelectualii români, post-1990, în neputința lor hermeneutică, poate și fenomenologică, se pot juca mental și prin discursul public de-a doctrina și ideologia, "de-a stânga" și "de-a dreapta", dar acest joc pueril și prostesc nu ne va rezolva problemele de sistem de ieri și de azi. Preferăm jocurile mai înalte, detașate de complicitate și de servilism în raport cu factorii politici; jocuri ale unor intelectuali occidentali, deopotrivă liberali (Ankersmit) și socialiști (Zinn, Chomsky, Jameson, White etc.
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în garda civică", bărbat căsătorit, cetățean ambițios, care reprezintă tipul încornoratului. El este gelos, plin de vanitate , deranjat de un "coate-goale", "moftangiul", "mațe-fripte", care se ținea după familia lui, la întoarcere de la spectacolul din grădina "Iunion". Are o anume infatuare prostească, lașitate, îngâmfare, amor propriu, fiind credul și naiv în privința onoarei de familist. Prostia, obsesia de a nu fi înșelat îl face pe protagonist, ridicol. Comicul de situație reiese din faptul că Jupân Dumitrache este opac în fața oricăror dovezi de adulter
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
părul pieptănat lipit, cu o frunte ca un fragment de sferă". În viziunea lui Fred ea este o blondă spălăcită, grăsuță și vulgară în gesturi și vocabular. Pentru Cibănoiu, Emilia este o "femeie fără suflet". Ea este de o gravitate prostească, gravă, impozantă, săracă cu duhul, dar în care G.D. Ladima văzuse idealul de femeie. Emilia avea relații cu G.D. Ladima, bazate pe interes, în ideea că acesta ar fi scris prin gazete ceva favorabil despre ea. În realitate, el o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
incultă", "femeia de toate zilele" (G. Călinescu); este un personaj static, unidimensional, "dezastruoasă ca o bucătăreasă patetică" (Fred Vasilescu). În timp ce G.D. Ladima o divinizează, Fred o judecă la rece, o vede gravă și impozantă, glumește vulgar, este de o gravitate prostească, nu pricepe rolurile în care este distribuită. Dragostea Emiliei este pentru Fred, străină, pragmatică, inutil dramatică. Nimeni nu-și poate explica cum o femeie atât de "ștearsă" a devenit femeia divină pentru G.D. Ladima. Jocul ielelor Jocul ielelor este o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de foc...Înțeleg ce greșeală de neiertat am săvârșit...Am făcut o întâmplare de bâlci și zvon, dintr-o taină a noastră...Iubirea noastră pe care tu o vreai, așa cum spuneai mereu, izolată în înălțime, am dat-o pradă bârfelor prostești și grosolane."248 Natură superioară, dar cazuist iremediabil, Pietro trăiește aceeași dramă eminesciană generată de imposibilitatea reconcilierii cu sinele: "Pietro (ca de la capătul unui lung drum): S-a iscat în mine un gol pe care nimic nu-l mai poate
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]