1,001 matches
-
nr. 120, 121, 122, Stragsburg, Heitz & Mundel, p. 14, apud ștefan Crudu, op. cit., p. IX. 236 „pagini de subtil roman psihologic”, „roman confesiv ce descrie la persoana întâi chinurile carnale și sufletești ale iubirii” Mirela Roznoveanu, op. cit. , p. 314. 237 „Protagonista, care narează la persoana întâi, este cu certitudine o precursoare a unor eroine precum prințesa de Clèves, Emma Bovary și Anna Karenina, deoarece întregul roman este o proiecție a sufletului torturat al unei femei îndrăgostite.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 39
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trăsăturile fizice, calitatea care este apreciată în mod deosebit este inteligența, mai ales atunci când are posibilitatea de a fi rafinată și de o educație îngrijită. Astfel se întâmplă și în nuvela a treia din ziua a treia a Decameronului, când protagonista este „o femeie de neam, frumoasă și bine crescută, pe care firea o înzestrase mai mult ca pe orișicare alta cu frumusețe sufletească și minte ascuțită.”901 Prin viclenie și diplomație, femeia urzește un plan atât de iscusit, folosindu-se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
declanșator al intrigii, ci o personalitate distinctă. În capodoperele celor doi scriitori se construiește o nouă feminitate, după o 1049 Alexandru Balaci, op. cit., p. 160. 283 logică modernă de comportament uman.1050 Acceptăm observația unui critic literar potrivit căreia: „Femeia protagonistă nu mai este o apariție celestială, ci se materializează în conceptul modern al iubirii. Nu mai există sensul covârșitor al culpei, izvorând din dragostea adulteră, torențialitatea iubirii trecând peste asemenea zăgazuri etice.”1051 Nu putem susține că cei doi scriitori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Hupka spune că, la Începutul secolului XX, În India existau triburi care trăiau astfel. Nu erau geloși atunci când partenerul avea relații sexuale cu un membru al grupului, Însă acest sentiment apărea dacă femeia intra În legătură cu cineva din afara tribului. Convingerile sunt protagonistele unei „deprinderi sentimentale”, care În prezent preocupă orice om cu minte. Mă refer la naționalism. În primul rând, există o problemă de terminologie: numim „patriotism” sentimentul pe care noi Îl avem față de țară, dar putem numi peiorativ „naționalism” patriotismul pe
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
fără greutate informațională, de relaxare. Publicul țintă este acela al familiilor, casnicelor, persoane care ascultă emisiunea în timp ce trebăluiesc prin casă. Subiectul emisiunii este dat de un eveniment care a avut loc într-un orășel din Emilia și care are ca protagonistă o tânără menajeră rusă ce fusese denunțată pentru "înșelarea unei persoane incapabile". Scandalul a izbucnit în momentul în care, prea vârstnica persoană de care această domnișoară avea grijă a hotărât să-i desmoștenească pe familiari în dauna acestei ruse. Indignarea
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
politicienii italieni". Ar putea să ne indice eventuale greșeli, erori răsunătoare realizate de colegii săi italieni în tratarea așa zisei "probleme românești"?. "În general, pentru a înțelegele anumite evenimente trebuie să încerci să vezi de aproape viața persoanelor care sunt protagoniste, ambientul în care trăiesc, tipul de cultură pe care o au. Nu întotdeauna, pot spune aproape deloc, acest lucru se întâmplă în raport cu comunitatea noastră. Este și cazul acelor jurnaliști care au venit, poate pe fugă, în țara noastră, au luat
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
et donnent substance aux personnages et elles représentent les fondements du monde narrative. Quelques uns des personnages du Soljénitsyne font le sujet de discussion du dernier chapitre de ce travail. Gleb Nerjine du roman le Premier Cercle et Oleg Kostoglotov, le protagoniste du roman Le Pavillon des cancéreux, sont les plus importants personnages construits sur une base autobiographique. En grandes lignes, ils ne se ressemblent pas puisqu'ils représentent Soljénitsyne dans ses différentes étapes et chaque fois on met l'accent sur
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
permite parlamentarilor Adunării Parlamentare NATO să dezbată cu experții americani chestiuni specifice privind Alianța. 2.5. Adunarea parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Cel de-al Doilea Război Mondial a reprezentat pentru statele europene, ca principale protagoniste ale conflictului, o lecție. Astfel, că imediat după sfârșitul acestuia, cu rănile încă nevindecate, s-a conturat din ce în ce mai clar ideea să se construiască la nivel european un organism care să asigure cooperarea și pacea. Climatul politic în Europa postbelică nu
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
perfect convinsă că nora ei a încercat s-o omoare. Eu cred că aici medicii au greșit. Pentru binele soacrei și a nurorii ei trebuiau să bage ei o sârmă exact în felul descris de pacientă. În felul acesta ambele protagoniste ar fi fost mulțumite. Dar oricât aș fi eu de ager în rezolvări, sunt și chestii care mă depășesc, ca de exemplu întrebarea zilei de vineri în „Observatorul de Călărași”, care a fost următoarea: “Soția cărui parlamentar călărășean s-a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe care o găsește inspirată: Nicolae Manolescu numește textul un roman al femeilor, esența lui fiind cuprinsă de conversații și dispute. Autoarea aprobă afirmația, completând cu observația că prima și ultima parte a cărții sunt constituite din monologul și dialogurile protagonistei, plecată în vizite prin București. Propriu stilului uzitat de Monica Lovinescu este ludicul, jocul de cuvinte și semnificații, menit să ridice semne de întrebare sau să încurajeze lectura într-un ultim paragraf: "În orice caz, o dimineață deloc pierdută pentru
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
literaturizărilor mele adolescentine, de a căror amintire mă feresc. Deci este impublicabil"408. Schița redă evadarea din țară pe podul de la Ensdorf. Literatura prilejuiește povestirea unor amintiri dramatice fără să devină memorialistică, deoarece personajul principal moare, încercând să traverseze podul. Protagonista este ucisă pentru că autoarea, după cum amintește în memorii, pierde la Ensdorf o parte din ea însăși. Istoria nu poate fi îndepărtată total din povestire, pentru că aparține și este totodată provocată de autor în calitate de personaj victimă a societății din care face
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
viața în așteptarea izbăvirii prin moarte. Nu iubirea îl definește, ci resemnarea. Concomitent cu apariția altor figuri, cuplul se dizolvă. Rămâne însă umbra celuilalt, amintirea lui, dorința de a-l recupera psihic și fizic. Atunci când partenerul se molipsește de speranță, protagonista caută medicamentul "Sfârșitul Lumii", dat pe rețetă și solicitat de toată lumea. Scris cu majuscule, "Sfârșitul Lumii" este numele unui medicament fără prospect, folosit, alături de "Hiperbolă" în tratarea poftei de "sfârșitul lumii" așteptat, nu ca pe cataclism în urma căruia lumea dispare
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
vin după ideal, administratorii, câte trei, bine antrenați, zvelți, încălțați cu cizme, plimbă cetățenii. O parabolă pentru funcționarea securității. Analogia este clară și imprimă imaginea terifiantă a anchetatorilor. Comicul de limbaj accentuează ironia situației: pentru a scăpa de plimbările obligatorii, protagonista recurge la un argument surprinzător și anume grăsimea. Grăsimea ei și a tuturor: "suntem grași și graseiem. Dacă rămânem fără grăsime, graseiatul ar deveni un anacronism. Iar de anacronism trebuie să ne ferim ca de ciumă" (p. 142). Graseiatul, tehnica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sau cu anacronismul. Are legătură totuși cu plimbarea care face parte din programul de slăbire. Cei aflați în hoinăreala oficială poartă pe cap un melon, ca semn distinctiv pentru a-i deosebi de ceilalți membrii ai societății. La prima plimbare, protagonista este luată de subsiori și târâtă, amintind de arestările forțate, iar slăbirea fizică ține locul celei psihice, un instrument des folosit de anchetatori. Dacă la început numărul purtătorilor de meloane este mic, cu timpul vine rândul tuturor: societatea se plimbă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
plimbă în tăcere, având încredere că administrația îi va îndeplini dorința supremă de a-i ridica de pe umeri propria povară și că va găsi o modalitate de a se autoadministra. Tema oficialităților restrictive este reluată în partea a treisprezecea când protagonista este supusă unui experiment ce amintește de durerile bătăilor violente din timpul anchetelor povestite de Adriana Georgescu și trăite empatic de Monica Lovinescu. După cum afirmă Wayne C. Booth, " Deși un autor poate până la un punct să-și aleagă deghizările, el
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
vată pentru a le reașeza în cutie. Luptilul are trăsăturile informatorului (fraza lui muzicală conține notele "do", "si", care puse împreună formează verbul a dosi a ascunde, a sustrage vederii altora) și întreaga poveste se aseamănă cu un interogatoriu. Starea protagonistei stă sub semnul vertijului, permanent nesigură de ce vede, simte, aude: Toate clipele petrecute cu el sunt acoperite de un cearșaf imens și alb. De atâta lumină, te ustură ochii. M-a învățat că pentru boala norilor, bunăoară, cel mai bun
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
penale, obligate și șantajate cu detaliile din viața personală să ofere informații infamante despre alte persoane. Presiunea psihică atinge cote la care subiectul nu mai recunoaște adevărul și este în stare să semneze orice declarație. La fel se întâmplă cu protagonista capitolului 4: luptilul își cântă melodia vătămătoare: "Am urechile pline de note, sângerează de atâtea note, stropii de sunete picură întruna. Degeaba îmi spun: au auzit și alții melodia, și n-au murit din asta. [...] Procopsiți-vă cu o melodie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
schimbe capul cu unul neregulamentar și plin de atâtea probleme. V.3.3. Iubirea și ura Capitolul 17 reunește două mari teme ale romanului, construite progresiv și în antiteză: iubirea și ura. Născută într-o lume a răului, transparentă, indiferentă, protagonista respectă educația primită și supraveghează, raportează, denunță, pândește permanent pentru a evita repetarea fenomenului originar, legat de zidărie: "Cel care a găsit metoda de a zidi un zid care să stea în picioare nu are nume, iar dacă a avut
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care existența s-ar face țăndări" (p. 153). După eradicarea fenomenului, oamenii se adaptează noilor condiții: locuiesc sub cerul liber, în case din funie, devin mândrii, aroganți, bănuitori, astfel încât ispita zidului să nu-i mai încerce vreodată. Conduita exemplară a protagonistei nu lasă să se întrevadă evenimentul ce-i schimbă întreaga viziune asupra lumii: îndrumată de partener, cunoaște zidul și odată cu el, pacea și protecția. "Prima poruncă a fenomenului originar" "Zidiți-vă unii pe alții" (p.157) cu care se termină
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ciobani din Măgura Tarcăului. Acești locuitori de sub brad, care stau în fața soarelui cu o inimă ca din el ruptă, sunt caracterizați printr o inteligență nativă, prin tărie de caracter, forță morală, dârzenie și mândrie. Toate aceste însușiri sunt atribuite și protagonistei. Caracterul arhetipal al eroinei este subliniat prin portretul fizic esențializat - construit din perspectiva naratorului - și prin portretul moral care se alcătuiește prin însumarea mai multor ipostaze. Ca personaj reprezentativ pentru femeia de la munte, Vitoria este definită prin hărnicia și priceperea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Giorgio LA PIRA, in Jacques Maritain e la società contemporanea, Milano, 1978, p. 400. 17 Aldo MORO, "Per una iniziativa politica della Democrazia Cristiana, Roma, 1973", citat de Alfredo TRIFOGLI, "Il pensiero di Maritain nella cultura contemporanea", in Jacques Maritain protagonista del XX secolo, Milano, 1984, pp. 19-39. Jean-Dominique DURAND, "Jacques Maritain et l'Italie", comunicare în cadrul colocviului Jacques Maritain et l'Europe. La réception de la pensée de Jacques Maritain dans divers pays d'Europe, Toulouse, 18-19 noiembrie 1993. 18 Maurice
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
îndeplinire de Antigonus, soțul Paulinei și aliatul ei credincios. Viața și moartea se împletesc, așadar, la tot pasul în acest adevărat complot urzit cu deosebită pricepere de iscusita „magiciană”. Ne-o vor confirma, de altfel, nu numai întâmplările a căror protagonistă Paulina este în mod direct, ci și cele legate de destinul nefericitului Antigonus : plecat pe mare cu pruncul surghiunit, omul acostează, silit de furtună, într-un ținut sălbatic, pe un țărm neprimitor și, pe cât se pare, nelocuit; ajunge, astfel, într-
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
simplă florăreasă se poate ivi o vorbitoare și o lady de cea mai înaltă calitate. Și asta datorită reprezentărilor din exterior care o stimulează și o ridică din punct de vedere comportamental și cultural, dar și datorită progreselor evidente ale protagonistei, generate tocmai de aceste așteptări. În fond, se acreditează ideea că felul cum este tratat un subiect este foarte important pentru evoluția sa. Simpla credință că o persoană este capabilă de lucruri mărețe are darul de a instaura la acea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sfâșiate, faianță spartă, dulapuri pustii, mobile arse, cartușe goale, urme de șrapnele pe ziduri. Acesta fusese timp de trei ani rodul muncii ei, mereu În alb-negru, antiteza scenelor de artă ori de modă pe care le fotografiase ori a căror protagonistă fusese Înainte; a culorii, luminii și cadrajului perfecte, care făceau lumea mai frumoasă decât În realitate. Uite ce frumoasă eram În fotografii, spusese odată, arătându-i lui Faulques coperta unei reviste - Olvido machiată, impecabilă, pozând pe podul din Brooklyn și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
se regăsește în numeroase piese bulevardiere, numai că aici situația își pierde deseori mobilitatea și, devenită rigidă, fixează personajele în tipare, reducându-le la o funcție precisă. Să cităm, cu titlu de exemplu, un text emblematic, Gaițele, de Alexandru Kirițescu. Protagonistele (într-adevăr, toate femei) și-au făcut un obicei statornic din a-și supraveghea vecinii, de unde și comentariile și analizele vieții orășelului, întreprinse pe baza informațiilor astfel dobândite. Din nou, funcționarea perfectă a supravegherii de proximitate se dovedește a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]