621 matches
-
600, iar cel mare 1, 000 kg În anul 1914 vine la Sărcia ca preot Gherasim Andru, care slujește această biserică până la moarte, în 1957 (este înmormântat în cimitirul românesc din Sărcia). Iconom stavrofor G. Andru a fost protopop al Protopopiatului Sărcia. În timpul cât a păstorit enoriașii sărcienți se amintește despre o vizită la noi a episcopului de Arad, Grigorie Comșa. După G. Andru slujbele religioase se fac de către preoții din împrejurime, ca apoi în anul 1962 să vină ca preot
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
ce s-a demolat. - Evanghelia, tipărită la București, în anul 1722, în timpul lui Nicolae Mavrocordat; - Penticostarion, tipărit la Blaj, în anul 1768, în timpul Împărătesei Maria Tereza; Aceste cărți au fost predate de către preotul Vasile Macarie la Muzeul Județean Bistrița (prin intermediul Protopopiatului Bistrița). La biserica din Șopteriu din jurul anului 1900 și până în prezent au slujit următorii preoți: Victor Turcu, Ioan Racovițan, Emil Stanislau, Iacob Boca, Grigore Zăgrean (greco-catolici) și Gheorghe Bender, Ioan Turnagiu, Vasile Buceag, Vasile Macarie și Vasile Mureșan (ortodocși); din
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]
-
Starea precară și lipsa de bani au dus în final la dispariția ei. Potrivit articolului Biserica din Solona - incendiată de localnici! apărut în ziarul Graiul Sălajului aflăm că acțiunea de demolare a bisericii a fost făcută fără a fi înștiințat Protopopiatul Ortodox Jibou sau Primăria Comunei Surduc. Urmare a acestor evenimente, dispariția bisericii de lemn din Solona a fost catalogată de către ierarhia greco-catolică drept abuzivă, la fel ca și în cazurile bisericilor de lemn din Bonț sau Ghirolt din județul Cluj
Biserica de lemn din Solona, Sălaj () [Corola-website/Science/319013_a_320342]
-
anul 1756 spune că la data 11 martie 1755 preotul satului era Popa Damian, satul fiind cel ce a construit biserica. Cel de-al doilea document, "Conscrierea bisericilor din districtul Orăzii" în anul 1786 spune că parohia Cotiglet ținea de protopopiatul Pomezeu, era singura biserică în sat, era de lemn, numărul caselor din sat fiind 60. Prima ridicare topografică militară a imperiului austriac, cunoscută sub numele de ridicarea Iosefină ne oferă informații importante cu privire la natura materialului utilizat pentru construirea bisericii. Astfel
Biserica de lemn din Cotiglet () [Corola-website/Science/319218_a_320547]
-
fiind formată din nouă sate: Bădila, Bărbălătești, Borovinești, Cerbureni, Mustățeșli, Ruginoasa, Ungureni, Valea Iașului, Valea Uleiului. Situată în extremitatea estică a comunei Valea Iașului, pe drumul național DN 73C, ce leagă municipiile Curtea de Argeș - Câmpulung Muscel, Parohia Bărbălătești este componentă a Protopopiatului Curtea de Argeș din cadrul Eparhiei Argeșului și Muscelului. Biserica Sfântul Ioan Botezătorul a funcționat ca filială a Parohiei Valea Iașului până la 1 iulie 1997, când, cu binecuvântarea P.S. Calinic, Episcop de Argeș și Muscel, prin Decizia Sf. Episcopii nr. 1133/1997 devine
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
preotul Negoiță Constantin, se precizează că au fost inventariate bunurile existente în parohia Razoare, filia Peteritea. Dosarul conține și un scurt istoric al bisericii (text dactilografiat), pe care il reproducem integral în cele ce urmează, incepand cu antetul. Episcopia Clujului Protopopiatul Baia Mare Parohia Razoare, filia Peteritea Istoricul bisericii Inventare. În cele ce urmeaza reproducem și titlurile câtorva cărți de cult din “Lista de inventariere cuprinzând obiectele care au valoare istorică sau documentara”, la data de 1 ianuarie 1972: “Penticostar” (cirilice), din
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
Râmnic. Se mai consemnează: “Triod” (cirilice), din 1804 (Blaj), “Liturghier”, din 1814 (Sibiu), “Octoih Mare” - 1846 (Budapesta), “Molitvelnic” (cirilice) - 1849 (Sibiu), “Minee” pe 12 luni” - 1853-1854 (Șaguna Andrei), “Liturghier” - 1902 (Sibiu) și “Evanghelie” - 1907 (Sibiu). Bibliografie 1. Chindriș Cristian - Monografia Protopopiatului Lăpuș, Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj Napoca, Teza de licență, Cluj Napoca, 1995 2. Gabor Valer - Monografia comunei Vima Mică, București 2003 3. Giurescu C. Constantin, Giurescu C. Dinu - Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, Editura Albatros 1975 4
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
, comuna Lăpuș, județul Maramureș datează din anul 1697. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Așezare românească dintre cele mai vechi, fost sediu de protopopiat, comuna Lăpuș a avut două biserici de lemn: a nemeșilor, situată pe un deal, și a iobagilor, în vale, lângă drum. În prezent există doar o biserică de lemn, cea de pe deal. Este o construcție de dimensiuni modeste, atât în
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
fost construit în anul 2011. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Parohia Lămășeni I a fost sfințită la 31 iulie 2011 de către arhiepiscopul Pimen, împreună cu un sobor de 20 de preoți și diaconi (printre care și preotul Constantin Patrolea, protopop al Protopopiatului Fălticeni), în prezența unui număr foarte mare de credincioși. Slujba religioasă s-a oficiat pe un podium amenajat în curtea bisericii parohiale. Cu acest prilej, a fost adus spre închinare papucul Sfântului Ierarh Spiridon de la Mănăstirea Râșca. În aprilie 2010
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
Vicariatului Ucrainean. Pentru credincioșii ucraineni trecuți la ortodoxie, a fost înființat un Vicariat cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul ortodox a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare. Ca urmare, biserica greco-catolică din Rădăuți a devenit în anul 1950 biserică ortodoxă. După Revoluția din decembrie 1989 a fost reînființat Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România, iar fosta biserică ucraineană din Rădăuți, împreună cu preotul și credincioșii
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
Vicariatului Ucrainean. Pentru credincioșii ucraineni trecuți la ortodoxie, a fost înființat un Vicariat cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul ortodox a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare. Majoritatea credincioșilor greco-catolici din Cacica a trecut la romano-catolici și doar o mică parte a trecut la ortodocși. a devenit în anul 1948 biserică ortodoxă. Fiindu-i solicitată predarea bisericii către reprezentanții clerului ortodox, preotul Nicolae
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
o pisanie în limba slavonă. Lăcașul de cult a suferit unele refaceri în anul 1807. Printre preoții care au slujit aici este de menționat preotul Mihai Mocanu (1938-2009), care a funcționat ca paroh al acestei biserici (1980-2004) și protopop al Protopopiatului Pașcani (1976-1990). Biserica „Sf. Voievozi” din Pașcani are plan trilobat, cu absidele laterale mici, având alipit pe latura sudică a pronaosului un exonartex supraînălțat de un turn-clopotniță.
Biserica Sfinții Voievozi din Pașcani () [Corola-website/Science/321518_a_322847]
-
achicus]) erau doi preoți uniți: popa Iuon și popa Gheorghe. Tot atunci, sunt conscrise: o biserică, o casă parohială, 30 de familii unite, teren al bisericii arător de 20 de cable și fânaț de 14 care de fân. Biserica aparținea protopopiatului Jucu. În 1750 încă biserica era greco-catolică la care slujea un preot unit. Conscripția ordonată de generalul austriac Bucow consemnează în Bărăi: 1 preot unit, dar fără nici o familie greco-catolică, 1 preot ortodox, cu 60 de familii ortodoxe, o biserică
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
de cult ortodoxe cu ajutorul acestor producții artistice și, totodată, cea mai bogată grupare a creației meșterului xilograf Gheorghe Pop; executate în perioada 1805-1824, acestea se găsesc în prezent în custodia Arhiepiscopiei Aradului. În altă colecție de artă, anume cea a Protopopiatului Ortodox Orăștie, se află o icoană pe sticlă cu reprezentarea „Răstignirii”. Dintre renovările la care a fost supus lăcașul, cunoscute sunt doar cele din anii 1812 și 2007. În cazul primului șantier, cu caracter de rectitorire, trebuie luată neapărat în
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
secolului al XVIII-lea biserica folosea o Cazanie de la Bălgrad (1699) ajunsă în proprietatea preotului Greble Teodor ca urmare a unui împrumut pecuniar , nerestituit, ulterior în patrimoniul bisericii din Fălcușa. Exemplarul se găsește astăzi în depozitul de carte veche a Protopopiatului Zalău. (Însemnări: „Iată că facem cunoscutuș pentru această carte care o au dat Popa Gheorghe zălog la Greble Todor din Muncel pentru douăzeci de florinți și cinci mărieși, 1782.”) Evanghelie, Sibiu, 1775, Minee pe 12 luni, Blaj, 1751, Penticostar, Sibiu
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
Vicariatului Ucrainean. Pentru credincioșii ucraineni trecuți la ortodoxie, a fost înființat un Vicariat cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul ortodox a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare. Preoții greco-catolici ruteni din Bucovina au cerut protecția Episcopiei romano-catolice de Iași, dar, prin adresa nr. 4502 din 21 februarie 1955, aceasta a comunicat Guvernului României că "„preoții Maniu Nicolae, Rogojinschi Emil, Toniuc Isidor și Vorobchievici
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
1948, pentru credincioșii ucraineni trecuți la ortodoxie, a fost înființat un Vicariat General Ucrainean cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare, cu sediul în comuna Poienile de sub Munte (județul Maramureș) și aflat în subordinea Episcopiei Ortodoxe de Cluj. Această organizare a funcționat până în anul 1990, primind anual sprijin financiar de la Patriarhia Română. În perioada regimului comunist, în
Vicariatul Ortodox Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317450_a_318779]
-
satele Zorile, Copăcele, Cornuțel, Cornuțel de Banat. Familiile de forestieri ucraineni au format sate. Odată cu emigrarea germanilor din Banat în Germania, casele nemților au fost cumpărate după anul 1970 de ucrainenii veniți din Maramureș, care au format sate de ucraineni. Protopopiatul Lugoj a fost înființat în noiembrie 1990, în urma eforturilor depuse de organizația culturală ucraineană locală. Inițial, au existat șase parohii; mai târziu, cea din Copăcele a revenit la structura Bisericii Ortodoxe Române, dar s-au adăugat alte nouă parohii, ajungând
Vicariatul Ortodox Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317450_a_318779]
-
l-a numit, prin ordinul nr. 206 din 7 februarie 1931, pe preotul Mihail Simovici (Mihail Simovicz) ca primul vicar al Vicariatului Special Greco-Rutean, cu sediul la Cernăuți. Cele 38 de parohii greco-catolice rutene au fost organizate în două protopopiate: Protopopiatul Cisalpin (cu 11 parohii) și Protopopiatul Bucovinean (cu 17 parohii, 10 preoți parohi și 10 administratori). Vicariatul a fost condus de către pr. Mihail Simovici (1931-1940, 1941-1943) și pr. Isidor Stanislav Toniuc (-1948). Cei mai mulți ucraineni din România au fost până în anul
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
206 din 7 februarie 1931, pe preotul Mihail Simovici (Mihail Simovicz) ca primul vicar al Vicariatului Special Greco-Rutean, cu sediul la Cernăuți. Cele 38 de parohii greco-catolice rutene au fost organizate în două protopopiate: Protopopiatul Cisalpin (cu 11 parohii) și Protopopiatul Bucovinean (cu 17 parohii, 10 preoți parohi și 10 administratori). Vicariatul a fost condus de către pr. Mihail Simovici (1931-1940, 1941-1943) și pr. Isidor Stanislav Toniuc (-1948). Cei mai mulți ucraineni din România au fost până în anul 1948 de confesiune greco-catolică. Desființarea Bisericii
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
ucraineni trecuți la ortodoxie a fost înființat în anul 1948 un Vicariat General Ucrainean cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare, cu sediul în comuna Poienile de sub Munte (județul Maramureș) și aflat în subordinea Episcopiei Ortodoxe de Cluj. Această organizare a funcționat până în anul 1990, primind anual sprijin financiar de la Patriarhia Română. Preoții greco-catolici ruteni din Bucovina
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
întrețină capela și a trecut-o în proprietatea Mitropoliei Moldovei. Prin Ordinul nr. 5885/1950, Mitropolia de la Iași a trecut capela în administrarea Parohiei Stâncești. În anul 2004, principele Dimitrie Callimachi (n. 1927) a donat capela și terenul înconjurător către Protopopiatul Botoșani și, prin intermediul Protopopiatului, Parohiei din Stâncești. Atunci, cei doi au făcut o donație personală de 100 milioane de lei vechi (10.000 lei noi). În decursul timpului, clădirea a suferit unele degradări ca urmare a seismelor repetate, a lipsei
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
trecut-o în proprietatea Mitropoliei Moldovei. Prin Ordinul nr. 5885/1950, Mitropolia de la Iași a trecut capela în administrarea Parohiei Stâncești. În anul 2004, principele Dimitrie Callimachi (n. 1927) a donat capela și terenul înconjurător către Protopopiatul Botoșani și, prin intermediul Protopopiatului, Parohiei din Stâncești. Atunci, cei doi au făcut o donație personală de 100 milioane de lei vechi (10.000 lei noi). În decursul timpului, clădirea a suferit unele degradări ca urmare a seismelor repetate, a lipsei de întreținere, a îmbătrânirii
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
află cimitirul localității. Lângă peretele nordic al bisericii, înspre conac, sunt mormintele familiei boierești Miclescu și ale altor boieri înrudiți cu Micleștii. Acolo sunt înmormântați următorii: În prezent, Parohia „Sf. Nicolae” din Călinești-Bucecea aparține din punct de vedere canonic de Protopopiatul Dorohoi.
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
a construit o terasă largă în fața intrării principale (de pe latura de vest) în Catedrala Mitropolitană, s-au demolat unele clădiri vechi și s-au construit trei edificii maiestuoase: Cancelaria mitropolitană (unde se află sala de festivități, arhiva și birourile cancelariei), Protopopiatul Iași (unde funcționează astăzi Biblioteca ecumenică "Dumitru Stăniloae") și Căminul preoțesc (denumit astăzi Casa Epivata). În vara anului 1963, s-au efectuat diferite lucrări de consolidare și renovare a Palatului Mitropolitan. S-a recompartimentat spațiul interior, s-au montat pardoseli
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]