3,551 matches
-
transfug! De parcă, plecând din țară, aș părăsi planeta! Încă nu e târziu. Primul în Stațiune - Magistrat sau scriitor - e aproape o batjocură. Mai bine ultimul într-o lume puternică și civilizată. Decât codaș la oraș, mai bine fruntaș în sat. Proverb idiot, care îndeamnă la lene și la sedentarism, la idealuri mărunte! Un derbedeu de la oraș știe despre mersul lucrurilor în lume de șapte ori mai mult decât un învățător de țară! Decât Magistratul! Decât Preotul, care se crede unsul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
el, după cum mi-a precizat șeful sectorului, un italian după nume, Valentino Negrinni. Se mai primeau date și pe alte căi, Însă insul nu s-a arătat prea generos cu detaliile, În sensul că a schimbat vorba brusc, ca-n proverbul etrusc. Noroc că nu toată lumea de pe-acolo suferea de secretomanie cronică, așa că mi-a trebuit puțin timp să am confirmarea a ceea ce intuisem deja: existența unei vaste rețele de agenți plasați pretutindeni unde se Întâmpla ceva semnificativ - ONU, Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
atât de modul de producție trecut (respectiv sclavagismulî, cât și de Revoluția franceză (respectiv 1789î. — Domnule Broanteș - spuse viziriul, căutând cu o săbiuță miniaturală o șuviță de carne rămasă buclucaș între canini - nu prea ești în apele dumitale. Un vechi proverb turcesc spune că omul, când nu-i în apele lui, înseamnă că se gândește la o femeie, ori la mai multe. Dumneata la câte te gândești? Broanteș roși vădit și, descoperit, înjură în gând pe cine le-a permis turcilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Temeiurile credinței voastre întru Domnul le-am înțeles prea bine - zise Metodiu. Mai greu vine minții mele să priceapă aplecarea voastră spre aceste pahare care, iată, au și sosit și pe care, iute, le-ați și băut. — Avem noi un proverb - răspunse Vasea, ștergându-și mustețile și punând paharul la loc. Decât coadă de cal, mai bine cap de măgar. Dar cum nu-i tocmai ușor să trăiești așa, mai avem un proverb: decât ceai în pahar, mai bine votkă-n samovar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
iute, le-ați și băut. — Avem noi un proverb - răspunse Vasea, ștergându-și mustețile și punând paharul la loc. Decât coadă de cal, mai bine cap de măgar. Dar cum nu-i tocmai ușor să trăiești așa, mai avem un proverb: decât ceai în pahar, mai bine votkă-n samovar. Macek! — Viiinee! - răspunse hangiul. — Și mai e ceva - urmă Vasea. Din votkă culegi multă-nțelepciune și, la drept vorbind, nu mai ești ia, așa, o vacă de muls pentru fiecare. Și-apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
n-a fost, să ne înțelegem, un înger. Dar nici nu i se pot pune în cârcă sumedenia de grozăvii care circulau pe seama lui, parte născocitoare, parte parțial credibile, vehiculate toate prin acele canale incontrolabile care sunt creațiile anonime, strigăturile, proverbele, zicătorile, cimiliturile, legendele, basmele etc. Din câte am putut noi verifica, doar două din cele peste patruzeci de povești sinistre în care Bijinski a fost principalul protagonist sunt autentice, anume aceea din tinerețe cu dulapul și cea de la maturitate, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
inteligentă, ba uneori de-a dreptul săracă întru duh, a supus atâtea popoare, acum înțeles-am deslușit. Totul se trage de la educația eminamente militară ce le dați copiilor. Da, da - încuviință turcul - nu suntem deștepți per total, au ieșit și proverbe în această privință pe seama noastră, dar în timp ce alții făceau proverbe cu noi, noi făceam cuceriri cu ei. Nu-mi rămâne decât să vă foarte mulțumesc pentru ce mi-ați spus - zise Metodiu - și să vă rog, dacă nu cumva cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
supus atâtea popoare, acum înțeles-am deslușit. Totul se trage de la educația eminamente militară ce le dați copiilor. Da, da - încuviință turcul - nu suntem deștepți per total, au ieșit și proverbe în această privință pe seama noastră, dar în timp ce alții făceau proverbe cu noi, noi făceam cuceriri cu ei. Nu-mi rămâne decât să vă foarte mulțumesc pentru ce mi-ați spus - zise Metodiu - și să vă rog, dacă nu cumva cer prea mult, să-mi dați acum drumul spre proverbialele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ar putea cheltui într-o mie de vieți, dar continuă să riște să ajungă la pușcărie numai ca să mai adauge câteva zerouri la conturile lui bancare. — „Călărețul care încearcă să încalece două cămile ajunge să se rostogolească pe jos“, spune proverbul. — Tata sare de pe una pe alta ca un apucat, dar, în ziua când va cădea, noi, mama și cu mine, vom suporta consecințele; și pe noi banii nu ne-au interesat niciodată. Zilele astea m-am tot întrebat la ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
de nisip. — Se mișcă - spuse. — Era de așteptat. — Pe înserat or să ajungă la stâncile alea. — „Noaptea este prietena bună a tuaregilor, care-și înfig stelele în vârful sulițelor, pentru ca ele să le lumineze calea“ - spuse Gacel, evocând un vechi proverb din deșert. Dar ei pot să vadă noaptea mai bine decât mine. — Ți-am arătat doar cum funcționează aceste aparate... - îi răspunse. În primul rând trebuie să facem rost de unul și pentru tine. — Cum? — Luându-l de la unul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
din câmpie. Dacă am fost în stare să supraviețuim prigoanei armatei și dezolării din Tenere, ce problemă avem să organizăm o ambuscadă împotriva unui grup de străini îngroziți? — Când vrei s-o facem? — La ceasul înserării. Adu-ți aminte de proverbul: „Cine se înfruntă cu un «francez» dimineața, are toate șansele să piardă. Cine-l înfruntă pe înserat, are multe posibilități să-l învingă“. — De ce? — Pentru că în deșert, majoritatea europenilor folosesc ochelari de soare, dar și-așa în timpul zilei lumina îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
fi momentul să începi s-o faci, întrucât prima obligație a unui imohag este să studieze fiecare mișcare a cerului, pământului, oamenilor, plantelor și animalelor, fiindcă în funcție de profunzimea cunoștințelor lui, viața-i va fi mai lungă sau mai scurtă. — Toate proverbele astea le-ai învățat din cărți? vru să știe Suleiman, care se simțea într-un fel rușinat de ignoranța lui. — Unele da, cu toate că mare parte din ele se transmit din gură-n gură. Mama știe multe, dar tu nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
deșert: experiența care ne ajută să nu ne lăsăm doborâți de soare, să nu înnebunim de sete și să nu fim îngropați de nisip înainte de vreme. — Îți promit că dacă scăpăm de aici am să ascult cu mai multă atenție proverbele. Atunci, ascultă-l în primul rând pe ăsta: „Dacă stai în cur pe nisip n-o să ți se rezolve problemele“ - așa că mișcă-te... Începea vânătoarea. Soarele îngădui ca ultima-i rază să se prelingă peste întinderea de nisip, ca apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
va fi la adăpost, îl las să plece. La naiba! - se văicări aproape comic celălalt. Ca să vezi cum se complică lucrurile. — „Prostul crede că totul vine din nimic și deșteptul că totul se transformă în nimic“ - spuse Gacel. Este un proverb de-al nostru, care vrea să spună că problemele apar și dispar în funcție de cel care se înfruntă cu ele. Păi mie mi-au apărut o grămadă... - Sam Muller făcu o scurtă pauză și întrebă ca și cum ar fi vrut să devieze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
te așteptai ? — La un masacru în care tu și ai tăi ați fi pățit-o cel mai rău. Imohagul făcu un amplu gest cu brațele deschise și arătă peisajul dezolant ce-i înconjura. — Aici...? întrebă încurcat. Voi francezii aveți un proverb foarte reușit : „Mai multe știe prostul în casa lui, decât deșteptul într-o casă străină“, și îți amintesc că asta e casa noastră; o fortăreață pe care nici măcar rachetele americane n-ar putea-o distruge, fiindcă Allah a creat asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
știi cine Învinge, cel care Înțelege sau cel care nu Înțelege, și cine este mai liber? țScurt dialog auzit la o coadă: Mamă, de ce pîrțurile care fac zgomot nu put și cele care nu fac zgomot put? Asta e ca proverbul: CÎinele care latră nu mușcă.) Crește noaptea. Pătrund În coridorul obscur dintre două oglinzi În care realitatea Își arată fața ei răsturnată. Umblu printr-o piață cu picioarele pe cer. Din spate un glas răgușit de precupeață: „Vai dragă, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
răsuflat în ureche, cald și parfumat de la țigările lui de foi. Apoi a spus: Nu știu. Tu deja săreai când am sărit peste tine. Poate ai fi reușit și singură. Nici o speranță cu șoferul ăla beat din spatele volanului... Este un proverb chinezesc: Dacă salvezi viața cuiva, devii responsabil pentru acel cineva. Da, așa am auzit și eu. Apoi am adormit amândoi. 22tc "22" Când m-am trezit a doua zi dimineață am avut senzația că fusesem la sală cu o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
vârste ale decrepitudinii, precum și grandoarea eșecului meu de om care nu s-a putut sinucide la timp... dar poate că nici acum nu e prea târziu, poate mai bine mai târziu decât niciodată, așa cum o spune nu mai știu care proverb al neamului meu de mult uitat. Repede, repede să apuc lama aceea uriașă pe care cine mai știe ce suflet prieten al meu mi-a strecurat-o în cameră pentru a mă ajuta atunci când gardienii locului acesta aveau să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
tocmai din cauza acestei neînsemnate erori. Explicația acestei note, atât de nedrepte la prima vedere, trebuie căutată în faptul că lucrarea lui Takadjiev coincidea cu lucrarea lui Eisenberg cuvânt cu cuvânt și, ceea ce-i mai straniu, virgulă cu virgulă. După ce spuse proverbul său preferat - pe șoim îl cunoști după zbor, iar pe voinic după muci -, Semionov îi înmână lui Takadjiev caietul de teză. Deși primise caietul, Takadjiev nu se urnea de lângă catedră. Îl întrebă pe Semionov cum de e posibil să coincidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ușor de mistuit.” „ÎRegiunile de câmpie au însă cai mai mari, falnici, renumiți prin frumusețea armonioasă a făpturii, prin iuțeala și rezistența lor, dar și foarte lăudați de poloni și unguri, ba chiar și de turci, care au și un proverb: „Un persan tânăr și un cal moldovenescă sunt mai de laudă ca orice”. Locul îngrădit unde stăteau și pășunau caii era desemnat de un termen turcescă - ceair - din care răzeșii din Fruntești și Oțelești au făcut cier. Țăranii răzeși creșteau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
instalație primitivă numită râșniță. Părțile esențiale ale morii: cupă, dinte, măsea, piatră (stătătoare și alergătoare), fus, braț, călușei, spetează, chingă, ciutură, cruce, casa morii, pereți, masa pietrelor sunt de origine latină.48 Vechimea morii la români este dată de mulțimea proverbelor, zicătorilor și expresiilor în legătură cu această instalație tehnică: „I-a venit apa la moară”, „I-a tăiat apa de la moară”, „îi merge bine moara”, „I s-a oprit moara”, „A dejugat la moară rea”, „Trăiește ca găina la moară”; „A ajunsă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
calificat, cu o mitocănie bombastică, drept dantesc și cutremurător, În titulare de corp douăzeci și patru. Nu-i cu putință, zise tata. Dar parcă don Federico se Îndreptase. Don Anacleto Încuviință cu vehemența unui pastor. — Da, Însă nu uitați de cartea de proverbe, tezaur și glas al simțirii noastre celei mai adînci, care spune: năravul din fire n-are lecuire, și nu numai cu bromură trăiește omul. Dar Încă n-ați auzit partea cea mai rea. — Păi treceți domnia voastră la subiect, căci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cumplită. Stroeve cădea întotdeauna ușor pradă emoțiilor, dar acum era tulburat la culme. Nu puteai să vorbești nimic logic cu el. Mi se părea întru totul probabil ca Blanche să nu mai găsească multă vreme suportabilă viața cu Strickland, dar proverbul după care cum îți așterni așa vei dormi este unul dintre cele mai false. Viața arată că oamenii fac neîncetat lucruri care în mod inevitabil duc la dezastru și totuși prin cine știe ce concurs de împrejurări izbutesc să scape de efectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
fața prelungă, obișnuită, doar nasul cam mare, un nas absolut masculin, puternic, băiatul moștenise de la mamă nasul ăsta, e nas de actor, măăă, glumea Marinică, de când băietul avea patru-cinci ani și recita prin casă. În limba română, existau despre nas proverbe, obsesii, vorbe deloc simple, expresii, „vezi-ți de nasul tău”, „a-și lua nasul la purtare”, „a-i râde în nas”, „a nu fi de nasul lui”, vedeți că știau românii ce știau despre simboluri, că limba unui popor îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
stau lucrurile în altă parte, pentru că propriile însușiri ți le cunoști deja. Mami spune că o să‑și amintească imediat traducerea în latină a celor spuse adineauri, și anume că înveți pentru viață, nu pentru școală. Are un rezervor întreg de proverbe și expresii consacrate. El n‑o să înțeleagă, o să fie distrus, iar pe viitor o să‑i lase fiica în pace. În familia ei, cultura e o tradiție și nu se bazează în nici un caz pe propria inițiativă, e un lucru prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]