8,957 matches
-
1966, 1968, jurnal de călătorie la Veneția și în Statele Unite, dominat masiv de criticul de artă. Scriitorul se întrevede rar, ca în reconstituirea unei idile pline de poezie pe lac, povestită de un prieten și mai ales în scrisorile adresate prozatorului Traian Filip și Otiliei Cazimir, care sunt mai analitice și beneficiază de un stil mai vioi, mai elaborat. Petru Comarnescu declara că ținea jurnalul cu destulă dificultate, socotindu-l util, ca informație pentru un viitor roman al generației sale, idee
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
în volumul Schițe nouă, apărute la Editura Adevărul, erau considerate chiar de autorul lor ca fiind cele "pe care nu le-ar da pe tot ce a scris până atunci", cum îi spunea prietenului său, doctorului Alceu Urechia, și el prozator. Care erau prozele în discuție? Ion, Kir Ianulea, Povestea porcului, Mamă, Calul dracului. Este vorba, așadar, de genul narațiunii sfătoase, de sorginte folcloric-orientală. După opinia lui Paul Zarifopol, aceste proze trădau un "conservatorism artistic", pentru că astfel "ambiția sa de a
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
Horia Gane A scrie ceva despre Norman Manea, prozator nu prea bine văzut sau chiar nevăzut în România dar considerat, din Europa și până în America, unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului 20 (îi urez cel puțin aceeași considerație în continuarea secolelor!), nu este o treabă prea ușoară
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
și iar că nu, nu se putea altfel, decât cu un preț încă și mai mare decât cel prohibitiv pe care îl plătești oră de oră." Despre scriitorul Norman Manea nu știam, atunci când ne-am cunoscut, decât că era un prozator incomod pentru autorități și care își punea, inginerește cuvintele la treabă, adică fără putința de a mai fi dislocate din context și își construia, meticulos, densul "edificiu" literar din idei limpezi și riguros exprimate. Așa că l-am întrebat, firește, dacă
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
întreg popor, a celui român; se transformă, cu toate că involuntar, într-unul dintre cele mai pasionante și mai reușite "romane " ale lui Mircea Eliade. Faptul că el însuși joacă rolul unuia dintre cei doi eroi principali nu diminuează interesul textului, dimpotrivă: prozatorul Eliade ăl prezintă, cu o mănă sigură, pe eroul de roman Eliade, surprinzăndu-i acestuia nu doar suferința sinceră, ci și ambiguitățile, lașitatea funciară, snobismul, mondenitatea vinovată (vezi episodul plecării absolut inutile la un congres la Córdoba, în octombrie 1944, atunci
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
la Córdoba, în octombrie 1944, atunci cănd soția lui era pe moarte, - și aceasta doar pentru a se autoproteja). Personajul de roman " Eliade este aici și el doar un biet om, confruntat cu nenorociri care par a-l depăși; însă prozatorul Eliade urmărește traiectoria eroului său fără milă și fără pauză, în spațiul indiferent al unei Lisabone extrem de concrete. Cănd germanii suferă primele înfrăngeri, iar trupele române se înfundă într-o tragedie fără ieșire, viziunea eliadescă asupra istoriei devine tot mai
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
timp, s-a minimalizat preocuparea sa, nu mai puțin importantă, de “mișcarea prozei” și mai ales de roman, de tipologia romanului, spre a nu mai aminti dările lui de seamă privindu-i pe unii dintre cei mai mari și semnificativi prozatori, precum Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, Mateiu Caragiale, Gib Mihăescu, V. Voiculescu, și monografiile consacrate lui Ion Creangă și Calistrat Hogaș. Autorul Paginilor de critică literară a urmărit îndeaproape, ca un cronicar ce a fost, evoluția unor
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
considerat “un mare povestitor” (?!). Acest articol, precum și cel despre C-tin Kirițescu, eternul secretar general moralist al Ministerului Instrucțiunii, par să fie o concesie de gust care venea din partea profesorului de liceu Nicolae Iordache. Dar criticul își concentrează atenția către prozatorii de primul rang. Mihail Sadoveanu i se relevă ca un fabulos talent”, unitatea operei lui fiind perfectă. Scriitorul este mai interesat de colectivitate și mai puțin de drama individuală. De aici, clasicismul său pe care de obicei critica îl prezintă
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
din vis. Lor “nu le lipsește... decât o bună traducere în limbile de mare circulație”. Criticul îl prețuia pe bună dreptate pe scriitorul care “a dat povestirii românești o altă vârstă”. Vladimir Streinu a elogiat pe cei mai de seamă prozatori sau cel puțin remarcabili, dar a știut să și critice (în sensul de a obiecta) și chiar să respingă. Lui Ionel Teodoreanu îi reproșa lirismul de album (Fundacul Varlaamului), cu oricâte menajamente, maestrului său E. Lovinescu, deficiența analizei psihologice și
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
vedere se va impune de la sine. Poate fi aceasta un artificiu retoric; oricum Proiectul... a fost publicat în 1938. Textul este, înainte de toate, pledoarie în favoarea demersului urmat de Tudor Vianu în Estetica. După cum Vianu va sublinia în prefața la Arta prozatorilor români că critica literară nu este o artă grefată pe o altă artă, scopul ei nefiind, ca atare, mijlocirea emoției, ci cunoașterea, el afirmă în Proiect că cercetarea artei, estetica, nu este același lucru cu arta însăși: deci ea nu
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
cuvinte ca-n rahat. Majoritatea sînt doctori de mațe sau măsele, ei au cartea străină, ei au cartea românească, ei au orice. Mai sînt și alții. Ce le poți face? Mă gîndesc la o carte de interviuri: trei poeți, trei prozatori, trei critici! Poeții ar fi Dinescu, Dimov, Mugur. Criticii: dumneavoastră, Valeriu Cristea și-ncă unul mai tînăr. Cu prozatorii sînt în încurcătură! Cam 20 de pagini de fiecare, deci 180 în total. Desigur, Mugur s-o și tipărească! Cu stimă
Ce se întîmplă într-un oraș de veche cultură? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13280_a_14605]
-
ei au orice. Mai sînt și alții. Ce le poți face? Mă gîndesc la o carte de interviuri: trei poeți, trei prozatori, trei critici! Poeții ar fi Dinescu, Dimov, Mugur. Criticii: dumneavoastră, Valeriu Cristea și-ncă unul mai tînăr. Cu prozatorii sînt în încurcătură! Cam 20 de pagini de fiecare, deci 180 în total. Desigur, Mugur s-o și tipărească! Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 31.VIII.1980
Ce se întîmplă într-un oraș de veche cultură? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13280_a_14605]
-
pertinența frazei lui, căuta suprainteligențele clujene, Marga, Papahagi, “antrenorul” cum spunea despre sine iscodea prin provincie după cei dotați pentru Păltinișul “catarilor”. Nu s-au potrivit lucrurile, atunci, dar Pleșu, Papahagi și Marga mai târziu, da. Cel puțin doi importanți prozatori au ieșit de la “Steaua”, D. R. Popescu, Eugen Uricaru, redactor aici vreo trei decenii, ca și Leonida Neamțu. Prin redacție au trecut după ’89, Alexandru Vlad, Marta Petreu. N-au stat mult, erau prea plini de energia noului început de
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
Georgeta Drăghici Viața ca palimpsest Într-o vreme cînd prozatorii nu prea mai au gust pentru roman, cînd romanul însuși se caută, fără a-și găsi o identitate mulțumitoare, apariția fiecărei cărți aparținînd genului ar trebui salutată. Deși publicate într-un asemenea context, cele două romane ale Florinei Ilis, Coborîrea
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
reușește?! Reușește să creeze personaje, nu atît duse de un fir epic, cît, mai ales, ghidate de un fir al reflecției ce le conduce către o adevărată filosofie. A fi creator de personaje, știm bine, e o performanță pentru un prozator, iar în cazul Florinei Ilis e cu atît mai interesant, cu cît personajele sale centrale, chiar vocile narative, sînt bărbați, nu femei, cum ar fi fost, poate, de așteptat. Primul roman, Coborîrea de pe cruce este mai curajos în intenții decît
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
ceva, ce în celălalt e mult estompat, o tendință de idealizare a experiențelor, care, tradusă în expresie literară arată uneori ca albumele de pension. Spuneam mai devreme că a fi un bun creator de personaje e o calitate a unui prozator, mai ales, romancier. Este nu numai o calitate, ci și o condiție ca autorul să fie romancier (în cazul nostru), fiindcă, e mult mai ușor să faci literatură de tip confesiv, să poți construi chiar, un roman al eu-lui auctorial
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
legea cărții, la 14 ani de la Revoluție, problema cronicarului literar, a edițiilor, a traducerilor și a liberalismului prost înțeles. Același principiu, acum axat mai ales pe dialog, a fost adoptat în întâlnirea de la Tescani, protagoniști fiind prof. Elena Bulai și prozatorul Nicolae Breban. Întâlnire sfârșită festiv prin recitalul muzical extraordinar, susținut de pianistul Viniciu Moroianu. Cu un caracter, voit oficial s-a impus atenției festivitatea de deschidere, prin cuvintele prof. Const. Th. Ciobanu, salutul din partea Primăriei, rostit de prof. Dobrică, în calitate de
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
în lume, devine, la cei 80 de ani acum împliniți, un "martor împătimit al Istoriei ce a marcat cu fierul roșu a două războaie mondiale și a mai multor Revoluții neliniștitul secol XX. "Un secol cît un mileniu cum spune prozatorul însuși. Harul lui de povestitor intră într-o tripletă de bun augur cărturăresc cu un cuget atoateasimilator și cu răbdarea stilistului "orfevru. Chiar dacă debutul editorial cu Moartea în pădure ( 1965) trece aproape neobservat, narațiunile publicate doi ani mai tîrziu în
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
tripletă de bun augur cărturăresc cu un cuget atoateasimilator și cu răbdarea stilistului "orfevru. Chiar dacă debutul editorial cu Moartea în pădure ( 1965) trece aproape neobservat, narațiunile publicate doi ani mai tîrziu în Duminica muților "fac mîna romancierului. Consacrarea definitivă ca prozator ( publicistul avea, deja, o notorietate confortabilă) vine după aproape un deceniu, cînd Galeria cu viță sălbatică ( 1976) își impune instantaneu, fără "razne și prisosuri, realismul ei politic și social pilon de rezistență bine cămășuit filosofic. De aceea, poate, cititorul prevenit
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
mărturisirii. Proza lui C. Țoiu foiește de "martori, de caligrafi, istoriografi ori arhivari care transformă în numele autorului, al memoriei și al bunului simț estetic faptele esențiale ale unei epoci în "esențe de întîmplări. Pus, nu o dată în linie cu alți prozatori care au scrutat "obsedantul deceniu din tranșeele aceluiași "timp al mărturisirii, de la un M. Preda încrîncenat, uneori încleștat pe subiect, la un Al. Ivasiuc cu uimitoare abilități asociativ-demonstrative și de la un G. Călinescu, oarecum in anticipo, la un M. H.
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
altfel spus, prima notație despre începuturile literare ale lui Marin Preda. Autorul excelentei Viața ca o pradă nu resimte totuși nici o emoție când relatează întâmplarea. Misterul începuturilor unui scriitor, al celui care mai târziu, va fi considerat cel mai mare prozator român postbelic, rămâne ascuns. De ce se apucă un tânăr de scris? Ce îl face să creadă că are un viitor în literatură? Peregrinând prin capitala românească, prin librării și anticariate, găsește cartea Cum am cucerit viața, de Georgescu Dalafras și
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
de caractere a libertăți". Povestirea Pârlitu are mare succes, citită de Miron Radu Paraschivescu întregului grup. Autorul Cânticelor țgănești face chiar și modificări în text, introducând muntenisme ca "dă", "pă" etc., spre neplăcerea proaspătului debutant. De momentul acestui debut oral, prozatorul leagă și previziunile politice ale lui M.R. Paraschivescu: războiul își va schimba soarta ( suntem în iarna ’41-’42), rușii vor câștiga, comunismul se va extinde și în România, "vor fi dosare", "vor cădea multe capete". În locul capetelor căzute, se vor
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
-l luam, nu-l vedeam. În general era o mare problemă pentru mine acestă revelație a relațiilor dintre oameni și lucruri". Asemenea comportament este frecvent la poeți. Poeții suplinesc percepția obiectivă a realității cu imaginarul și subiectivitatea dezlănțuită. Pentru un prozator realist, poate fi un handicap serios dificultatea perceperii relațiilor dintre oameni și lucruri. Marin Preda a reușit să transforme acest minus în construcția intimă într-o calitate care-i particularizează arta. Starea de uimire, de uluială domină o parte însemnată
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
ce i se dicta, repeta sloganele la modă, difuza senzația că a pierdut facultatea de a cugeta (tocmai el care impresionase prin agerimea spiritului), că a dat în mintea copiilor. Un fenomen similar a foat identificat și în itinerariul altor prozatori: Sadoveanu (Mitrea Cocor), Camil Petrescu (Un om între oameni), Marin Preda (Ana Roșculeț sau Desfășurarea). Talentul le fusese recunoscut mai înainte, au adus proba că pot crea grandios, că stăpânesc o tehnică narativă superioară. Subit, însă, calitățile s-au volatilizat
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
Ion Manolescu Detectivistică literară Preface astăzi traseul bio-bibliografic al lui Alexandru Monciu-Sudinski seamănă mai degrabă cu un demers detectivistic, decît cu unul de istorie literară. Cititorul interesat de evoluția unuia dintre cei mai talentați prozatori români ai anilor ’70 are de furcă încă de la identificarea numelui: grafiat cînd Monciu-Sudinski (1971, la debutul, cu schițe și povestiri, în volumul Rebarbor), cînd Monciu-Sudinschi (1973, pe coperta celei de-a doua cărți, de false reportaje, Caractere), acesta rezonează
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]