594 matches
-
el a văzut posibilitatea împlinirii amoroase și în trecut. La gura sobei (1876) imaginează un cămin pașnic și fericit. În ansamblu, lirica lui P. încheagă locurile comune ale vremii într-un întreg oarecum armonios, caracterizat prin fluiditatea limbajului și acuratețea prozodică, situând astfel ciclul Resunete printre cele mai reușite versuri ale deceniului 1860-1870. Broșura Puține cuvinte despre coruperea limbei române în Bucovina (1869), scrisă de pe poziții junimiste, recomandă cunoașterea limbii populare pentru a contribui la tendința de individualizare a celei literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]
-
trei secțiuni: „Romanul românesc”, „Critica criticii” și „Studii de istorie a literaturii române și universale”. Sunt reunite câteva studii semnate de Tudor Vianu (Cuvânt despre Eminescu), Perpessicius (Creație și divertisment folcloric la Eminescu, incluzând și texte inedite), Vladimir Streinu (Forme prozodice din secolul al XIX-lea), Al. Piru (Suprarealismul român în primii ani după 1944, cu referiri la poezia lui Gherasim Luca și Gellu Naum). I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286005_a_287334]
-
complexe ale oricărei traduceri literare și mai ales ale traducerii unui text sacru într-o limbă ce nu este impregnata de Weltanschauung-ul islamic. Începând cu dificultățile de transpunere ale informației gramaticale și semantice, continuând cu problemele cvasi-insurmontabile de ordin prozodic și stilistic și ținând seama de influență informațiilor extratextuale asupra traducerii, autorul ne arata cu talent și competența o mare parte din drumul parcurs spre această versiune remarcabilă, ale cărei calități principale ar fi: parfumul arhaic ce nu întuneca însă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
adăugându-le o mai intensă nostalgie în prelungita depărtare de țară, după plaiurile natale, dar și imagini cu tot mai dese note locale (Olarii, Mânzul, Veste) și cu trimiteri spre credințe străvechi. E sensibilă și o abandonare treptată a formelor prozodice libere, în favoarea celor regulate, cu preferință pentru metrica populară. În asemenea versuri ritmate sunt scrise mai toate poeziile din lunga perioadă când autorul a fost împiedicat să publice. Această producție, apărută aproape în întregime abia postum, egalează ca volum lirica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
să sublinieze nota de creativitate a parodiilor sale "originale" asociate cu veritabile pagini de "critică literară în pilde" vizându-i pe Homer, Al. Depărățeanu, D. Bolintineanu, G. Coșbuc, O. Goga, I. Minulescu, Cincinat Pavelescu, T. Arghezi etc. ale căror stereotipii prozodice și de limbaj, ținând și de conformația specifică epopeii, romanței, epigramei, psalmului etc. devin prin imitare caricaturală atât surse de umor cât și reproșuri exegetice. Pastișarea Psalmilor arghezieni, de pildă, implică și surăsul condescendent al criticului în măsură să reproducă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
poemele ample apărute în preajma sau la începutul celui de-al doilea război mondial, inegale valoric atât între ele, cât și fiecare în interiorul său, prelungesc și împing la cote maxime lirismul vaticinar al anilor ’30, dar și (auto)manierismul lexical și prozodic deja instalat în ultimele volume interbelice ale lui C. Maria Doamna (1938), o carte apărută în condiții tehnice de lux, nu-i mai puțin o compunere convențională și festivă. Celelalte poeme însă rămân notabile: Peste prăpăstii de potrivnicie (1938), Rapsodie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
sarcasmul, mânuite cu o artă care a făcut din el un polemist de temut. A tradus din Shakespeare piesele Macbeth și Othello, ajutându-se, uneori, și de tălmăcirea germană a soților Dorotheea și Ludwig Tieck. Transpunerile sale au numeroase imperfecțiuni prozodice, care împiedică fluența lecturii, cu toate că, pe alocuri, fraza păstrează o parte din suflul originalului. SCRIERI: Discursuri, București, 1907. Traduceri: Shakespeare, Macbeth, Iași, 1864, Othello, Iași, 1868. Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, 7-12; C. Gane, P.P. Carp și locul său în istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
Luceafărul”, „Românul”, „Foaia diecezană” ș.a. A semnat și Ilie (Elie) Dinurseni, Ilie (Elie) Cristea. În 1907 C. a sprijinit înființarea publicației săptămânale „Țara noastră”, ca organ al Astrei. Lucrarea Eminescu. Viața și opera asociază datele biografice cu analizele tematice, comparatiste, prozodice și stilistice. Îndeosebi funcțiile infinitivului lung, gerunziului, rimei și neologismelor sunt atent puse în valoare, pentru a se sublinia modul în care „și-a format Eminescu stilul său inegalabil”. Sunt puse, de asemenea, în ecuație date noi despre unele etape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
teme antice, stil clasicizant (obsedantul mit al argonauților, titlurile latine ale unor poeme), ritmul și universul folcloric (influențe blagiene, argheziene), aluzii la poezii ori tendințe, simboluri consacrat moderne (Corbul lui Poe, simbolismul francez, T. S. Eliot). Pax autumnalis, prin formula prozodică, este o replică la Oda lui Eminescu, iar Balada regelui Lys, prin tematică și stil, trimite la Doinaș și Macedonski. Se pot identifica alte afinități, cu obsesiile bacoviene, cu descriptivismul pillatian, cu ermetismul barbian ori cu onirismul lui Gellu Naum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
avatarul modernist barbilian cu accente balcanice al coregrafiei decadente. Aspectul hazliu al procesiunii nu mai realizează un contrast atât de puternic cu actul crud al decapitării, introdus într-un ceremonial ludic cu măscărici și toboșari, iar versul liber înlocuiește formele prozodice clasice, conferind poeziei un caracter prozaic, anecdotic. Demitizarea rolurilor decadente, prozaismul și intertextul subliniază ecartul ironic față de o estetică simbolisto-decadentă resimțită ca epuizată și al cărei instrumentar este exhibat demonstrativ în felul unei mutatis mutandis postmoderne denudări a procedeului. XI
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
peisajelor, a momentelor anotimpurilor În pasteluri și prin reflectarea asupra problemelor universului În meditații; acordă o importanță deosebită sentimentelor omenesti, cu predilecție iubirii, trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative. In genul liric se manifestă inovații prozodice și supremația subiectivismului, a pasiunii Înflăcărate, a fanteziei debordante. În epică, prezentarea eroilor excepționali, care acționează În Împrejurări ieșite din comun, precum și portretizarea omului de geniu și condiția nefericirii acestuia În lume, constituie o preocupare majoră. Personajele romantice nu sunt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală. A promovat expresia impersonală, a obiectivat natura, pornind de la receptarea senzorială a elementelor ei; a cultivat În poezie formele fixe: sonetul, rondelul, glossa, gazelul etc.), a făcut apel la tipare prozodice alambicate; a elogiat civilizațiile arhetipale, mitologiile, religiile; geografia lirică a devenit planetară; a surprins spațiile exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere Înalte (nestematele, metalele rare, podoabele de interior etc). Parnasianismul a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
D. Rariște, Ion Acsan, Al. Andrițoiu, Mircea Ciobanu, Eugen Dorcescu, Ilarie Hinoveanu, În creația cărora este evidentă o susținută influență a Încă inepuizabilului curent, parnasian. Estetica parnasianismului a Însemnat o obiectivitare a poeziei față de nebulozitățile lirice romantice, susținută de formele prozodice fixe cultivate, punând inspirația În tipare spre a intra În circuit ca produs Înnobilat, să pară a fi de proveniență exterioară, din afara eu-lui. Frumosul preferat de parnasieni era cel din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile civilizațiilor arhetipale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, Îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, Împrăștiind parfumuri, de liliac, levănțică, roze, Într-o muzică misterioasă a lirelor. Parnasienii abordează problema Îmbogățirii rimelor, (re)descoperă forme prozodice fixe din: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, peonii etc.; prețuiesc și cultivă poezia cu formă fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glossa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mistifice”.32 George Bacovia a scris puțin În vers liber și vers alb, cum promova direcția simbolistă. În multe dintre poeziile sale aspectele formale nu i-au fost indiferente. Poezia „Plumb” trebuie cercetată foarte serios și din punct de vedere prozodic, deoarece, se pare, că și prin acest mijloc poetul amplifică forța sugestivă a expresiei. La o primă lectură, poezia pune pe cititor În fața unor necunoscute, impuse de structură. O primă necunoscută are ca punct de plecare latura sonoră a celor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Colo’ (-n palate de mărgean), cu accentul pe cel de-al doilea „o”, aparține, cum se știe, limbajului vorbit, mai expresiv decât „acolo”, gol de orice valoare expresivă și sugestivă. Forma folosită de poet s-a impus și din necesități prozodice. „Chaos” În loc de „haos” poate fi explicat prin adoptarea formelor neologice În vremea poetului. Cuvântul implicat este un neologism grecesc, devenit „haos”. „Dară” („Dară pe calea ce-ai deschis / N-oi merge niciodată...”) este un fonetism popular folosit de poet pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de Împărat, cu limbajul ei concret senzorial. În același timp se explică și prin prozodie. „Dară” are două silabe, putând fi rostite fără un accent, În timp ce „dar” are o singură silabă, trebuind să fie rostită accentuat, ceea ce nu corespunde intențiilor prozodice. În versul „Dar ce frumoasă se făcu...”, „dar” are locul lui bine precizat. „arz-o focul” (ard-o focul) este o expresie pusă În limbajul lui Cătălin, pentru a-i justifica și lui originea terestră. De altfel, În limbajul lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
modalități: 1. prin pauză: „Era o voce depărtată, obosită și, i se părea, amară.” 2. prin elemente de relație: „Aci vrând - nevrând trebuie să mă urmezi și aceasta îți va fi pedeapsa - într-o lungă controversă.” Pauza este principalul mijloc prozodic prin care se manifestă relația de incidență în planul expresiei. În enunțurile în care termenul incident este precedat de conjuncții, pauza anulează caracterul coordonator al conjuncției și: „Am auzit de la unii și aș dori să aflu dacă aceia nu se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
folosind corect semnele ortografice și de punctuație; - redarea în scris a unor informații receptate prin lectură; - cartea - obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ; - descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară - portret fizic și portret moral); - structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber); - figurile de stil: personificarea, comparația, enumerarea, repetiția, epitetul, antiteza, metafora; - sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat; - genuri și specii (genurile epic, liric și dramatic); - textul: texte literare aparținând diverselor genuri și specii și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]