609 matches
-
cu noroc de Ioan Slavici; - Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. b) Poezia: poezia romantică, poezia modernă. ... ● Concepte operaționale asociate: structura discursului poetic (elemente de compoziție: titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării poetice: mărci lexicogramaticale ale eului poetic; elemente de prozodie); figuri semantice (aliterația, antiteza, comparația, epitetul, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția); ● Conținuturi: Conceptele operaționale se vor aplica pe două texte poetice aparținând următorilor autori: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Vasile Alecsandri, Nichita Stănescu. c) Dramaturgia - specii ale genului dramatic: comedia, drama. ... ● Concepte
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de Liviu Rebreanu; - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu. b) Poezia: Poezia romantică; Poezia modernă. ... ● Concepte operaționale: structura discursului poetic (titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării poetice: mărci lexico-gramaticale ale eului poetic; elemente de prozodie); figuri de stil (aliterația, asonanța, antiteza, comparația, epitetul, enumerația, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția). ● Conținuturi: Conceptele operaționale se vor aplica pe două texte poetice aparținând următorilor autori: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nichita Stănescu. c) Dramaturgia: Specii ale genului dramatic
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
română sub comunism. Poezia, București, Editura Fundației Pro, 2003 ● Papadima, Liviu, Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă, Iași, Editura Polirom, 2000 ● Petraș, Irina, Teoria literaturii. Curente literare, figuri de stil, genuri și specii literare, metrică și prozodie. Dicționar-antologie, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996 ● Petrescu, Ioana Em., Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj, Editura Dacia, 1989 ● Petrescu, Liviu, Poetica postmodernismului, Ediția a II-a, Pitești, Editura Paralela 45, 1998 ● Pop, Ion (coord.), Dicționar analitic de opere literare
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
cu noroc de Ioan Slavici; - Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. b) Poezia: poezia romantică, poezia modernă. ... ● Concepte operaționale asociate: structura discursului poetic (elemente de compoziție: titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării poetice: mărci lexicogramaticale ale eului poetic; elemente de prozodie); figuri semantice (aliterația, antiteza, comparația, epitetul, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția); ● Conținuturi: Conceptele operaționale se vor aplica pe două texte poetice aparținând următorilor autori: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Vasile Alecsandri, Nichita Stănescu. c) Dramaturgia - specii ale genului dramatic: comedia, drama. ... ● Concepte
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
de Liviu Rebreanu; - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu. b) Poezia: Poezia romantică; Poezia modernă. ... ● Concepte operaționale: structura discursului poetic (titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării poetice: mărci lexico-gramaticale ale eului poetic; elemente de prozodie); figuri de stil (aliterația, asonan��a, antiteza, comparația, epitetul, enumerația, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția). ● Conținuturi: Conceptele operaționale se vor aplica pe două texte poetice aparținând următorilor autori: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nichita Stănescu. c) Dramaturgia: Specii ale genului
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
final, moduri de expunere, stil direct, stil indirect, stil indirect liber, repere spațiale, repere temporale); personaje (tipologie, modalități de caracterizare, limbajul naratorului). b) Poezia pentru copii ... Concepte operaționale asociate: elemente de compoziție: titlu, motiv literar, idee poetică etc.; elemente de prozodie; figuri semantice (aliterația, antiteza, comparația, epitetul, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția). NOTĂ: Componenta Limba și literatura română din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module: ● redactarea unui eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ în care
ORDIN nr. 5.453 din 12 noiembrie 2013 privind aprobarea Programei valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, specialitatea postului educator-puericultor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257952_a_259281]
-
Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar). NOȚIUNI DE TEORIE LITERARĂ Opera literară. Epica. Lirica. Povestire, schiță, nuvelă, român. Creația populară, povestea, cântecul. Acțiunea literară, fazele acțiunii. Personajul literar. Mijloace și procedee artistice: epitetul, personificarea, metafora, hiperbola, descrierea, narațiunea, dialogul, monologul. Elemente de prozodie: versul, strofa, rima, ritmul. COMPUNEREA Reproducerea conținutului. Redactarea planului de idei. Reproducerea acțiunii cu stabilirea fazelor acțiunii. Caracteristica personajului. Vorbirea directă și indirectă. Texte funcționale. BIBLIOGRAFIE Gramatika slovenskeho jazyka (Gramatica limbii slovace), Editura Slovenske pedagogicke nakladatelstvo, 2003 Pravidla slovenskeho pravopisu
ORDIN nr. 4.924 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2013-2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254750_a_256079]
-
Anna Ahmatova. Poeta americană Jane Kenyon, o traducătoare a poeziilor Annei Ahmatova, explică viziunea acmeismului în modul următor: acmeiștii consideră că „un trandafir este frumos prin el însuși, nu pentru că simbolizează ceva”. Grupul acesta de tineri organiza cursuri pentru studiul prozodiei și al diferitor tehnici moderniste. Studiile și experimentele încep să fie practicate la noul sediu al redacției revistei „Apollo”. Școala de poezie capătă denumirea de Academia poetică. În 1911 Academia se transformă în gruparea Atelierul poeților. Conducători ai Atelierului devin
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
tipărită abia în 1863 de Alexandru Papiu Ilarian . Este al doilea român după Dimitrie Cantemir care scrie o istorie a Imperiului Otoman. Este autorul celei dintâi gramatici românești tipărite (1787), care, pe lângă diversele categorii gramaticale, cuprinde și un capitol de prozodie, ilustrat cu exemple originale. Poezia sa, redusă ca dimensiuni și predominant erotică, e scrisă în maniera neoanacreontică a epocii, dar folosește și evidente sugestii folclorice. a construit un conac la Băneasa, din care se mai păstrează azi doar Biserica „Sf.
Ienăchiță Văcărescu () [Corola-website/Science/299723_a_301052]
-
versului românesc. Privire istorică”. În 1990, a fost primită în "Uniunea Scriitorilor". Debut: "Scrisul bănățean", Timișoara, 1963. Este căsătorită cu poetul Eugen Dorcescu. practică o critică de factură universitară, întemeiată atât pe cunoașterea teoriilor și procedurilor clasice din domeniul umanistic (prozodie, retorică, tropi, figuri etc.), cât și pe metodologiile suple, oferite de cuceririle moderne din stilistică, poetică, semiotică. Proba cea mai concludentă o reprezintă monumentalul Dicționar istoric de rime (Dosoftei - Arghezi), 1983, întreprindere temerară, unică în literatura noastră de specialitate. Lucrările
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
(cf. ). După dicționarul lui Ion Pachia Tatomirescu, «prin adonic (sau "adoneu") se înțelege versul, dar și ritmul, specific prozodiei antice, greco-latine, constând din cinci silabe, dintre care prima și a patra sunt accentuate, îndeplinind totodată și funcția de „încheietor“ de strofe safice». Tratatele îl explică printr-un «dactil acataletic și altul cataletic: — v v / — v » ("Dicționar de termeni literari
Adonic () [Corola-website/Science/310192_a_311521]
-
(din ; ) ori poetica este un concept cu normativ caracter, specific esteticii ce desemnează un ansamblu de norme sau reguli privind „nașterea“ sau „facerea“ poeziei, ori, în general, tehnica literaturii - cu abordări dinspre genuri sau specii literare, dinspre prozodie, figuri de stil, compoziție, stilistică -, în funcție de doctrinele și dogmele curentelor înregistrate în plan diacronic: clasicismul, romantismul, realismul, parnasianismul, simbolismul, expresionismul, suprarealismul, dadaismul etc.» . Prima Poetică a fost semnată de Aristotel, în orizontul anului 330 î. H., axându-se pe conceptul
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
limbajul, având caracterul unui experiment poetic. Acest vers schimbă tonalitatea de odă și impune privirea din prezent spre trecut. Eul se adresează acelui "tu" ambiguizat prin substantivele la vocativ. "Tema" poeziei “Cu o ușoară nostalgie” este trecerea timpului. "Elementele de prozodie" sunt următoarele: Poezia este alcătuită din trei catrene.Deosebirea de construcția clasică, în catrene, o dă prezența versului final, care are rol de a elibera ideea poetică de constrângerile rigide ale formei poeziei clasice. Versul final este o interogație retorică
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
pe baza folosirii limbii de către vorbitorii bosniaci și Damir Mustabašić constată că dintre cele trei, aceasta seamănă cel mai mult cu standardul sârbocroatei. Potrivit lingvistului Dževad Jahić sunt particularități bosniace următoarele: În fonetism ar fi tipic bosniace următoarele trăsături: În prozodie se observă următoarele fenomene: (D, F) În domeniul declinării se remarcă folosirea cazului genitiv cu prepoziția s în locul instrumentalului: Există unele forme și folosiri specifice de pronume, de exemplu: În domeniul verbului: (D, L) Adverbe specifice: Există unele specificități lexicale
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
ale Haiku-ului , pentru că acesta să se poată adapta la cultura fiecărui popor. Iată câteva dintre acestea: Kireji (lit. cuvânt care taie) este un element indispensabil esteticii haikuului. El apare de obicei la sfarsitul unuia dintr cele trei versuri. În prozodia clasică, termenul a fost asimilat cu cezura. Pentru a o marcă grafic se folosește, cel mai adesea, linia de pauză. Mai rar sunt folosite puncte de suspensie sau practic nu se folosește niciun semn de punctuație. Rolul cezurii este aceea
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
cazurilor acuzativ și dativ. Adjectivele sunt comparate ca în engleză și sunt declinate în conformitate cu gen, număr și definitudine. Definitudinea substantivelor este marcată în primul rând prin sufixe, și de asemenea prin articole hotărâte sau nehotărâte. Din punctul de vedere al prozodiei, suedeza prezintă atât accent prozodic cât și aspecte tonale. Suedeza este foarte bogată în vocale și este de asemenea notabilă pentru existența consoanei fricative velare dorsopalatale surde, ce reprezintă un fonem forte variabil. Suedeza este o limbă indo-europeană și face
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
suedeză standard. Unele dialecte sunt atât de localizate geografic încât sunt limitate unor anumite parohii; acestea sunt denumite de lingviștii suedezi "sockenmål" (literal „limbă de parohie”). Dialectele sunt separate de obicei în șase grupuri mari, care împart aspecte comune de prozodie, gramatică și vocabular. Sunt reprezentate mai jos unul sau mai multe exemple pentru fiecare grup dialectal. Deși fiecare exemplu este reprezentativ pentru eventualele dialectele înrudite, numărul real al dialectelor este de ordinul sutelor, dacă fiecare comunitate individuală este considerată separat
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
o consoană retroflexă. are o pronunție guturală asemănătoare cu R-ul din franceză, dar doar în dialectele sudice. Totuși, în aceste dialecte nu sunt prezente consoanele retroflexe. În silabele accentuate, există două tonuri, ceea ce conferă limbii suedeză sunetul său caracteristic. Prozodia este aspectul cel mai ușor de diferențiat între dialecte. Vocabularul limbi suedeze este compus în majoritate din cuvinte de origine germanică, acestea fiind împrumutate din limba germană, germană de jos mijlocie și, într-o oarecare măsură, din limba engleză. Printre
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
literar desăvîrșit și un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele școlare nici în ziua de azi. A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate de iluminare a țăranilor, e un precursor al mișcării poporaniste și un tehnician desăvîrșit al prozodiei, folosea o gamă foarte variată de picioare metrice și de ritmuri, de la cele ale poeziei populare la terza rima. A dat o versiune completă a operei lui Dante, " Divina comedie". A tradus foarte mult din lirica străină și a adaptat
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
care, „student” în clasa a VII-a liceală, G. Coșbuc trimite spre publicare în primăvara anului 1883 o traducere. Primele încercări de versificație, cu solide studii umaniste de limba latină și greacă, filosofie și istorie filosofică, istoria literaturilor, poetică și prozodie, datează din perioada cursurilor "Gimnaziului Fundațional din Năsăud". Evenimentul principal se produce în toamna anului 1880, când gimnazistul este primit ca membru al Societății de lectură a elevilor Virtus Romana Rediviva: Începând din octombrie 1882, membrii societății elevilor gimnaziști din
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
unui atribut față de celălalt/celelalte. În ceea ce privește propoziția, nu sunt diferențe esențiale între franceză și română în analiza sintactică, deși sunt diferențe de interpretare a părților de propoziție între gramaticile celor două limbi. În schimb sunt diferențe esențiale în procedeele (topică, prozodie, construcții) prin care se exprimă rolul de temă și de remă al diferitelor părți ale propoziției și prin care se scoate în evidență una sau alta dintre ele. Privitor la propoziția interogativă, specific pentru franceză este că o anume întrebare
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
Acest articol tratează despre sistemul fonologic, fenomenele fonetice și prozodia limbii franceze standard. Aspectul sonor al limbii franceze prezintă următoarele caracteristici generale: Fonemele consonantice ale limbii franceze sunt: Observații: Consoanele în cuvinte: În ortografia franceză, consoanele duble sunt foarte frecvente, fără să corespundă în general unor consoane lungi în pronunțare
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
obiceiurile și Japonia, arta, femeia, viața socială". Autorul ei, Ion Timuș, vorbește cititorului român despre Tanka și Haiku În anul 1937, Traian Chelariu publică o antologie de poezie japoneză "Suflet nipon", cu traduceri din tanka si haiku. Traducătorul va respecta prozodia tradițională 5-7-5, adăugânu-i fiecărui poem un titlu. <poem>Ah, ciocârlia! cântă ziua întreagă câtu-i de lungă. Prețul banului: Cât valorează oare un milion de koukou? Rouă pe bambuși!</poem> În anul 1936, A. T. Stamatiad publică "Peisaje sentimentale", iar în
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
Cocorii, Sonetele țăranilor. Și păsări țipînd. Cînd vor ști să cînte voi fi departe. Toamna Mamei o frunză-ngălbenită I-a căzut în poală.</poem> Nichita Stănescu creează tristihuri, cateva dintre ele putând fi considerate haikuuri, deși nu se respectă rigorile prozodiei genului. <poem>Cuvântul se dizolvă-n piatră, Și piatra în pietre... Toamnă. Te-ngălbenește bănuiala mea cum toamnele, frunzele. Frunze galbene de salcie, pe lac. Nu mă răsfrîng, mă văd. Dintre creatorii de micropoeme haiku în limba română s-a
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
Epistolă despre sensul literelor”) dar care nu figurează pe listele vechilor biografi și bibliografi arabi, al-Farăhīdī se ocupă de semnificațiile pe care le au literele alfabetului arab pe care le susține citând versuri vechi. Potrivit biografilor arabi, al-Farăhīdī este părintele prozodiei arabe, el fiind cel care a stabilit regulile acesteia și a fundamentat o teorie acceptată până în zilele noastre. Lucrând cu versuri din poezia preislamică și postislamică pentru a cerceta sensurile cuvintelor, particularități lingvistice și construcții gramaticale, el a descoperit că
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]