1,384 matches
-
Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală cu 4 anotimpuri,verile sunt fierbinți,adesea cu temperaturi depășind 30 de grade Celsius,iar iernile sunt aspre cu temperaturi foarte scăzute și viscole. Aceasta vale
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Sfântul Ilie, ziua comunei. Mă simt foarte atașat de amărăștenii mei și am încercat ca aproape în fiecare an să ajung la Amărăști, în această zi mare. Casa mea este încă neterminată, multe bălării în curte și... secetă mare. Totuși, prunii sunt plini cu prune, viile cu struguri, merii cu mere. Pe acea vale binecuvântată de Dumnezeu, așa cum spunea mama mea, niciodată seceta nu distrugea totul. Tot se mai făcea câte ceva în anii secetoși, așa cum a fost cazul în tristul an
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
din comuna Ineu, județul Bihor și a fost construită în anul 1700. Biserica se află înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Are hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"". În mijlocul satului Botean pe deal și înconjurată de pruni, se află o biserică de lemn care, la ora actuală, se prezintă într-o stare de conservare foarte bună. Documentele de arhivă ne spun că la 24 mai 1720 locuitorilor satului Botean li se aprobă 15 florini renani drept ajutor
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
foișor de vară și o grădină de flori. Ciprian Porumbescu (1853-1883), fiul preotului Iraclie, nu mai locuia cu familia când părintele său fusese transferat la Stupca, el fiind elev la gimnaziul din Suceava și locuind într-o casă de pe strada Prunului nr. 1 (care mai există și astăzi). Totuși, cei trei frați (Ciprian, Ștefan și Mărioara) veneau în vacanțele de vară la Stupca. Ciprian cânta la vioară, Mărioara la pian, iar Ștefan avea o voce de bariton. Când sosea în sat
Casa memorială „Ciprian Porumbescu” () [Corola-website/Science/320897_a_322226]
-
anului 1895, localitatea avea hotarele sub următoarele denumiri care se mai păstrează și azi: "Sub Puste, între Coaste, Cornet, la Puturoasa, Dupa Fogedeu, La Punți, La Poiăți, la Aric, La Răstoacă, Preste Vale, Dimburele, Pădurici, la Hotare, Pe Vălcea, Sub Pruni, Pădurea Rară, Pădurea Deasă, Puste, Hediuț, Între Părae, Făntăna Satului,Tisieu", etc... Biserica de lemn din Sighetu Silvaniei se află în localitatea omonimă. După istoricului Petri Mór biserica ar data din 1632 și conform tradiției ar fi adusă din satul
Sălăjeni, Sălaj () [Corola-website/Science/301829_a_303158]
-
sol. În satele Lunca, Susțiu, Sîrbesti și Hotarel întâlnim o vegetație de lunca și stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni vegetația este de deal, pădurile și pășunile ocupând o mare suprafață. c.) Colectivitatea asupra căreia își exercită autoritatea
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
extindă și creștere iepurilor de casă aducând un venit destul de important pentru gospodăria respectivă. Încă de la începutul existenței sale, satul pare a fi mai curând un mic colț de pădure seculară. Creșterea pomilor fructiferi este o mândrie a tuturor. Dacă prunii bătrâni au început să dispară din cauza vechimii lor, noi livezi tinere se ridică pe dealurile caselor. Izvoarele de apă sulfuroasă ce se găsesc în punctele: Bucică, Lățești și Moarea, dacă ar fi exploatate și valorificate ar aduce mari îmbunătățiri în
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
pe platformele fostelor CAP și AVICOLA. În cadrul CAP Florești între 1962-1991 la Luna de Sus a funcționat o fermă vegetală și o fermă zootehnică pentru creștere bovinelor. În anii '60 a fost înființată livada (existentă și astăzi) cu meri și pruni, în suprafață de circa 10 ha. Este evidentă atitudinea de respingere a oricăror forme de asociere. Sectorul zootehnic în general este slab dezvoltat, cu șeptelul în continuă scădere. Cele mai des cultivate sunt cerealele: grâul de toamnă, orzoaica de primăvară
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
1,86 ha, porumb: 165,58 ha, sorg: 0,46 ha. Suprafețe cultivate cu: cartofi: 17, 09 ha, floarea soarelui: 1,22 ha, legume în câmp și grădini: 0,31 ha. Suprafețe cu plantații pomicole: meri: 0,49 ha și pruni: 0,18 ha. Mașini agricole: tractoare: 19, motocositoare: 4, pluguri cu tracțiune mecanică: 25, pluguri cu tracțiune animală: 50, semănători cu tracțiune mecanică: 6, semănători cu tracțiune animală: 23, combine: 3, care și căruțe: 74, 381 unități au utilizat echipamente
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
ruble din mijloacele zemsvei. Vine al doilea învățător - Maria Măcărescu. În 1910 învățător e numit Petru Tomacinschi. În 1911 ca tutore onorific al școlii este desemnat moșierul Alexandr Aleinicov, pe lotul școlii se înființează o livadă model de meri, peri, pruni, vișini, cireși - și o vie. Școala este subordonată Ministerului Învățămîntului Public. Învățătorii Ion Săcară și Petru Sorocinschi activează aici și în 1917. În 1924 copiii satului erau dăscăliți de Ion Martinovschi și Vera Gogu, în 1933 - de Th. Șincariuc, Agr.
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
secara. Acum se cultivă și rapița pentru În trecut se cultiva și meiul pentru mămăligă, dar cu timpul a dispărut. Ca plante legumicole se cultivă mazărea, fasolea, varza, roșiile, prazul, ceapa, usturoiul, cartofii și morcovii. Dintre pomii fructiferi menționăm: zarzărul, prunul, nucul, mărul, părul, la care se adaugă arbustul vița-de-vie. Fauna zonei: Ca animale domestice oamenii cresc vaci, capre ,mai puține oi, deși în trecut ocupația de bază a fost oieritul, cai, măgari și tăurași. În trecut oamenii creșteau și boi
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Biserică ortodoxă contruită în 1903, îmreuna cu parcul școlii reprezintă atracțiile antropice cheie ale localității, la care se alătură cadrul natural bogat ale pădurilor de stejar, fag, frasin, tei, carpăn etc., ce înconjoară satul, împreună cu podgoriile și livezile de meri, pruni, vișini, cireși și piersici.
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
pe rând, istoricii maghiari Korabinski, Valyi, Nagy, Fenes Elyek, atestă numele Ferendia și specificul ei valah. În 1851, Fenyes scria că Ferendia este o comună valahă, cu 1.348 de ortodocși, cu 73 6/8 sesiuni iobagiale, cu livezi de pruni, dar fără pădure.. Printre proprietarii domeniului Ferendia găsim la 1880 pe Ladislau Markovics, la 1885 pe contele Zichy, la 1890 pe contele Adolf Schönberg, iar la 1900 pe baronul Szent Ivanyi-Oszkar, sub care s-a făcut și parcelarea. Biserica a
Ferendia, Timiș () [Corola-website/Science/301359_a_302688]
-
Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5 vișini, 48 piersici, 24 caiși, 652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri ce aveau denumirea: "Râtul Satului, Valea Albului, Valea Podului, Coastea Crucii, La Spoeală, La Sarhije, Pe Ciorgău, Pe Colnice, Valea Tesiului, Coastea Bisericii, Pe vii, Cireși, Pe Terasă, Corni, Cărpiniș, La
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
o lege care interzicea utilizarea de contraceptive ca fiind o încălcare a . Acest drept a constituit, la rândul său, baza pe care Curtea Supremă a construit decizii în mai multe cazuri-reper, inclusiv ' (1973), care a anulat o lege din Texas prun care era declarat delict ajutorul acordat unei femei pentru a obține un avort, și în cazul "" (1992), care a invalidat legea din Pennsylvania care obliga informarea soțului înainte de a obține un avort. Al Zecelea Amendament consolidează principiile separării puterilor în
Bill of Rights () [Corola-website/Science/314056_a_315385]
-
sat codrenesc răsfirat-spre-adunat, cu uliți străjuite de garduri împletite, acoperite cu șindrilă sau paie, case vechi cu prispă-ngustă, pe tălpi din stejar masiv, șuri încăpătoare, pătule, cotețe și fântâni de draniță cu cantaring; pomi umbroși străjuiesc casa și olaturile: pruni, meri peri, nuci, cireși și duzi din soiuri străvechi. Ogrăzile sunt semănate cu cereale: grâu, mei, alac, secară etc; garduri vii și garduri de spini separă proprietățile, gardul de ruje (tulpini de floarea soarelui) delimitează grădina, iar vrajnița cu boc
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
au primit o gospodărie proprie, însă erau obligați să plătească datoriile proprietarului. Cerealele erau în continuare baza alimentației. Erau cultivate legume precum ceapă, usturoi, varză, napi, mazăre. Se cultivau puțini pomi fructiferi, cei mai frecvent menționați fiind merii, perii și prunii. În zona Mediteraneană erau cultivate citriciele și măslinii. Cornutele mari erau utilizate la tracțiune pentru lucrarea terenului, dar și pentru alimentație. În zona mediteraneană erau crescute ovinele și caprinele. Germanicii creșteau porci, și foloseau grăsimile animale pentru gătit în proporții
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
curge pe o vâlcea numită vâlceaua cu gheață unde în tot timpul verii poți găsi cristale de gheață în firul de apă ce spală iarbă pe malul căruia cresc cele mai bune ciuperci.in prezent această zonă este acoperită de pruni și podgorii,bătrânii încă apstrand vechile tradiții.
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
soarelui, fasolea, mazărea de grădină și altele. Se mai cultivă și furaje reprezentate prin trifoi , ghizdei și lucernă. Dintre pomii fructiferi care se cultivă în zonă, pentru consum propriu cât și pentru fabricatul țuicii, se poate aminti mărul, părul, gutuiul, prunul, cireșul, vișinul, piersicul comun și alte specii dar în număr mai mic ca de exemplu caisul. Un loc important în ultimi ani la ocupat cultura viței-de-vie. (Ibidem ). Condițiile climaterice din zonă sunt propice pentru o faună bogată. Dealurile acoperite cu
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
semnalată de asemenea prezența unor importanți dăunători agricoli și silvici, cum sunt speciile: Cossus cossus L., Zeuzera pyrina L., Lymantria dispar L., Euproctis chrysirrhoea L., Euxoa tritici L., E. segetum Den. et Schiff., Mamestra brassicae L., Malacosoma neustria L., Odonestis pruni L. și Pergesa elpenor L. ( Studii și cercetări, Comitetul de Cultură și Educație Socialistă a Județului Vâlcea, Râmnicu - Vâlcea, 1973, pag.219 - 225 ) VI. CULTURA Între anii 1904-1911 funcționează Cercul Cultural Grădiștea. Activitățile publice organizate de acesta se adresau populației
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
în sat, prezintă un farmec deosebit. Localitatea dispune si de un camin cultural, care însă găzduiește foarte rar activități cultural-artistice. Datorită pământurilor roditoare, ocupația de bază a locuitorilor este agricultura. Cultivarea legumelor și a cerealelor, pomicultura (în special cireși și pruni, dar și meri, peri, caiși, vișini, nuci etc.), precum și creșterea animalelor sunt principalele îndeletniciri ale sătenilor, îndeletniciri care s-au transmis din generație în generație, în sat neexistând nici colectivizarea din timpul regimului comunist. Satul este recunoscut pentru țuica tradițională
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
("Prunus mume") ( este caisul japonez (numit câteodată și „prun japonez”). Este o specie a prunului asiatic atingând o înălțime de până la 6 metri. Este cultivat atât în grădini cât și în livezi. "" este strâns asociat cu cultura japoneză, fiind deseori menționat în poezii ca simbol al primăverii care se
Ume () [Corola-website/Science/315222_a_316551]
-
("Prunus mume") ( este caisul japonez (numit câteodată și „prun japonez”). Este o specie a prunului asiatic atingând o înălțime de până la 6 metri. Este cultivat atât în grădini cât și în livezi. "" este strâns asociat cu cultura japoneză, fiind deseori menționat în poezii ca simbol al primăverii care se apropie. Ume își are originea în
Ume () [Corola-website/Science/315222_a_316551]
-
limba chineză este numit "méi" (梅), dar există din timpuri străvechi atât în Japonia cât și în Coreea (în limba coreeană se numește 매실나무"maesil namu"). Pomul este cultivat atât pentru fruct cât și pentru flori. Cu toate că este deseori numit "prun", el este mai degrabă înrudit cu caisul. Un alt fruct deseori numit "prun japonez" este sumomo ("Prunus salicina"). Nu există decât o specie de "ume", dar mai mult de 300 de varietăți au fost cultivate. Pomii înfloresc iarna, de la sfârșitul
Ume () [Corola-website/Science/315222_a_316551]
-
Japonia cât și în Coreea (în limba coreeană se numește 매실나무"maesil namu"). Pomul este cultivat atât pentru fruct cât și pentru flori. Cu toate că este deseori numit "prun", el este mai degrabă înrudit cu caisul. Un alt fruct deseori numit "prun japonez" este sumomo ("Prunus salicina"). Nu există decât o specie de "ume", dar mai mult de 300 de varietăți au fost cultivate. Pomii înfloresc iarna, de la sfârșitul lunii ianuarie până prin aprilie, și au flori cu cinci petale, cu diametrul de
Ume () [Corola-website/Science/315222_a_316551]