837 matches
-
despre valoarea artistică a poeziilor citate, autorul fiind uneori constrâns de necesități didactice să exemplifice și cu poezii ce nu dovedeau calități artistice deosebite, fiind banale stihuiri: "Exemplele din Forma VI-VIII numai de lipsă mare le-am luat din Psaltirea în versuri (ms.) a lui Teodor Corbea de pe anul 1725. Omul pe lângă o diligență mare a lucrat un op cu mult mai jos decât al lui Dosoftei și mai ca al lui Pralea" (p. 176). Dar exemplificările din poeții citite
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
Sighet, secția reală. De mic i-a plăcut să cânte. Bunicul artistului a fost preot la Săpânța, un sat cu celebritate folclorică și etnografică în care se află Cimitirul Vesel din Săpânța. Bunicul îl lua la biserică. Psalmodia versete din psaltire. Știa multe colinde încă de atunci, colindele pe care le cântă și astăzi. A studiat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1966-1973). A fost un student eminent. Încă din anii studenției s-a impus ca interpret, prin calitățile
Gheorghe Turda () [Corola-website/Science/307617_a_308946]
-
toți antologatorii noștri de poezie religioasă caută, în mod paradoxal, puncte de sprijin mai devreme. Florentin Popescu nu merge totuși mai departe de Petru Cercel (care nu a scris în limba română) și Varlaam, ceea ce înseamnă aproape un secol înainte de Psaltirea lui Dosoftei din 1673. Ion Buzași riscă o revendicare și o ancorare istorică surprinzătoare: Niceta de Remesiana, de pe la începutul secolului al V-lea, când nu existau nici popor român, nici literatura română. Ar fi o discuție lungă, cu argumente din
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
interesant este faptul că acest "ansamblu" se ordonează cu dificultate. Sînt opere (și chiar perioade întregi) care au intrat tîrziu în conștiința literară la adevărata valoare, dar ele, inevitabil, au schimbat perspectiva asupra întregii evoluții - așa s-a întîmplat cu Psaltirea lui Dosoftei, cu Istoria ieroglifică sau Anonimul brîncovenesc. Este evident că ponderea literaturii "vechi" într-o istorie coerentă la ora actuală crește - nu e vorba de un "prolog", ci de un moment important, de sine stătător, bine închegat, cu realizări
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
limbajului liric. Astfel Dumnezeu e aproximat în icoanele ce-I transcriu chipul, ca și în icoanele firii în care Sfînta Treime crește copleșitor-vegetal: "E o biserică pardosită cu mari cărți pe care îngenunchi. Și din chivoturi căptușite cu satin scot psaltire și alăute evreești. Iar îngerii coboară din cer icoane ale împărăției. Doamne, mîngîie-mă aproape. Din icoane dau muguri și frunze și răsar Trei Dumnezei care merg împreună" (Psalmul 36). Extazul eului poetic se extinde panteistic-dionisiac, prin contopirea creaturii cu tot
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
ca rugăciunea în așternutul fecioarei, ca un cîntec nou în glasurile bisericii. Să se odihnească, Doamne, în noi, Duhul Tău ca tatăl în fiul, ca sufletul în trup, ca lumina în întuneric, ca sunetul în trîmbițe, ca ochii mei în psaltire, ca cele ce nu sînt în cele ce sînt" (Psalmul 62). Astfel lumina sacrală e dublată de umbra, și ea luminoasă, a artifexului. Om al cuvîntului prin definiție, poetul e sensibil cu osebire la relația dintre Dumnezeu și cuvînt. Conform
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
lui Cantemir, cred că vom mai avea de așteptat, există toate șansele de a fi în continuare victimele aproximărilor amatoristice și ale surselor stabilite după ureche. Singura operă literară a lui Cantemir se află în aceeași tragică izolare ca și Psaltirea în versuri a lui Dosoftei: un blestem pare a fi apăsat asupra scriitorilor noștri din epoca medievală. Capodoperele lor au rămas necunoscute publicului și au fost descoperite cu întîrziere de secole. Dacă, de bine de rău, Psaltirea Mitropolitului Dosoftei a
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
izolare ca și Psaltirea în versuri a lui Dosoftei: un blestem pare a fi apăsat asupra scriitorilor noștri din epoca medievală. Capodoperele lor au rămas necunoscute publicului și au fost descoperite cu întîrziere de secole. Dacă, de bine de rău, Psaltirea Mitropolitului Dosoftei a circulat într-un cerc restrîns de inițiați, fiind și singura operă tipărită, Istoria ieroglifică vede lumina tiparului abia la finele secolului al XIX-lea (ediția Academiei din 1883), cam în același timp cu ediția modernă a Psaltirii
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
Psaltirea Mitropolitului Dosoftei a circulat într-un cerc restrîns de inițiați, fiind și singura operă tipărită, Istoria ieroglifică vede lumina tiparului abia la finele secolului al XIX-lea (ediția Academiei din 1883), cam în același timp cu ediția modernă a Psaltirii în versuri (ediția Ion Bianu, 1887). Tot pe atunci va fi aflat publicul românesc și de Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, publicată fragmentar în deceniul VIII al secolului al XIX-lea. Ca și Psaltirea în versuri, ca și Țiganiada, romanul lui
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
în același timp cu ediția modernă a Psaltirii în versuri (ediția Ion Bianu, 1887). Tot pe atunci va fi aflat publicul românesc și de Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, publicată fragmentar în deceniul VIII al secolului al XIX-lea. Ca și Psaltirea în versuri, ca și Țiganiada, romanul lui Cantemir rămîne, la rîndul lui, într-o absolută izolare, fără precursori și fără urmași, produs al unei minți geniale și imposibil de integrat în vreo serie stilistică ori cronologică.
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
Sportul, scor 4-2” (buzznews.ro) etc. Ca de obicei, retorica știrilor sportive și cea a cronicii rutiere se întâlnesc în evocarea dezastrelor. Verbul a spulbera (din lat. *expulverare, Dicționarul limbii române, DLR, tomul X, Litera S, 1994) e atestat în Psaltirea lui Dosoftei („negură spulbără cu mâna”), ca și substantivul spulberare („Vă veț duce cum să duce pravul. Și cu grîul n-iț cădea-n fățare, Că veț fi suflaț cu spulbărare. Și la giudeț nu vă s-afla locul Să
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
pentru folosul și procopsala școalelor neamului românesc, Blaj, 1796), manuale (Ducere de mână cătră aritmetică, Retorica lui Molnar-Piuariu), cărți de popularizare și educație (Mijloace și leacuri de ocrotirea ciumii, 1824; Omu de lume, 1819), cărți religioase (catehisme, ceasloave, cazanii, penticostare, psaltiri, octoihe etc.), calendare, gromovnice, Carte de blestem contra celor care fac lux (Iași, 1781), titluri ilustrând începuturile presei românești (Courier de Moldavie, Fama Lipschii), cărți populare, traduceri din literatura franceză, literatură română (Țichindeal, Mumuleanu), texte juridice sau politice. Se pot
Dacoromanica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5741_a_7066]
-
mica" istorie într-o măsură cel puțin egală. În aceeași publicație clujeană, dl Eugen Pavel face lista traducerilor Bibliei (sau a unor părți din ea) în românește. În totul, 55 de titluri, cuprinse între secolele XVI și XX. Doar că Psaltirea Hurmuzachi e plasată cu cîteva decenii mai devreme decît consideră specialiștii. Dl Matei Călinescu își continuă publicarea studiului despre Mateiu Caragiale, din care am mai citit fragmente și în nr. 10 al Apostrofului și într-un recent număr din revista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
la Editură Librăriei Socec, București. Este, cum se menționează, chiar Ediția ÎI. Prețul - 15 bani. Nu lei. 15 bani. Una din băncuțele vremii care poate că doar la muzeul Băncii Naționale mai există, dacă ea are vreunul complet. Titlul, - CORESI, PSALTIREA, acea piatră nestemata a limbii și culturii române montată pe graiul viu românesc, la Brașov, în Schei, în anul 1577. Cartea, de fapt, - cumpărată mult mai tîrziu, - provine de la un anticariat unde a fost achiziționată cu suma de 5 lei
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
cerneală violet, indicînd prețul. Ca să vedeți ravagiile timpului. De la 15 băncuțe, la cinci lei, grei, cu acoperire în aur, moneda în schimbul căreia Al. Rosetti, în pantaloni scurți și însoțit de tatăl său, plătea un prînz pe vremuri la Capșa. * Deci PSALTIREA a apărut cu patru ani înainte de încheierea secolului al nouăsprezecelea. Pe coperta a doua a cărțuliei, excelent tipărită și foarte bine păstrată, se poate citi o listă care cuprinde ce mai apăruse pînă atunci în Edițiunea școlară a Autorilor Români
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
se explică de ce, deși invocați, mitropolitul Dosoftei și Miron Costin sunt, totuși, lăsați pe dinafara acestei Istorii. Acestui deficit i se adaugă un criteriu pe care istoricul nu-l numește, dar îl are destul de frecvent sub ochi: relevanța. Căci după Psaltirea versificată și după Viața lumii a urmat, în realitate, o sincopă de mai bine de un secol. Ambele condiții sunt verificate prin inducție (pp. 9 - 13). Mihai Zamfir aduce exemple copleșitoare, de natură comparatistă. Raționamentul se dovedește curat de la un
Stilul intelectual (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5253_a_6578]
-
1688, Anthologhion adeca floarea cuvintelor (Râmnic, 1705), Divanul lui Cantemir - dar și Monitorul oficial din 1862 și 1863. Remarcabilă este și colecția digitală Transilvanica, a Bibliotecii Centrale Universitare «Lucian Blaga» din Cluj, cuprinzând carte veche, românească și maghiară; găsim aici Psaltirea lui Coresi (1570), Evangheliarul (1561), Sicriiul de aur (1683) cărți și manuscrise ale lui Gh. Șincai, Samuil Micu, Petru Maior etc. Cu deosebire utilă, atât pentru istoricul literar, cât și pentru cercetătorul limbii (și al limbajului presei) din secolele al
Biblioteci digitale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6018_a_7343]
-
alții. Reproducînd mai jos cîteva extrase din antologia personală, garantez autenticitatea fiecărei piese în parte. Multe dintre ele poartă semnături notorii, pe care însă nu le voi divulga; prudența este mama înțelepciunii. Literatură română l Prima carte religioasă românească este Psaltirea moromețiană. l Cronicarii sînt primii care scot limba din tiparul cărților religioase. l Manuscrisul Cîntării României a fost găsit într-o mănăstire și scris de niște sputnici. l Tipătescu disprețuiește legea și dă ordin ca adversarul său politic să fie
Pescuitorul de perle by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9717_a_11042]
-
sunt cuprinse în ea aproape toate genurile și speciile literare: cărți de înțelepciune, cărți de poezie, romane istorice, romane de dragoste etc. Fără îndoială că una din cele mai poetice cărți ale Vechiului Testament, această capodoperă a literaturii ebraice, este Psaltirea ("Cununa poeziei vechi testamentare este Cartea Psalmilor sau, așa cum s-a impus prin terminologia greacă, Psaltirea" - spunea Î.P.S. Bartolomeu Anania) și, din această cauză și pentru că fragmente din ea au intrat în textul Sfintei Liturghii, a fost și una
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
romane istorice, romane de dragoste etc. Fără îndoială că una din cele mai poetice cărți ale Vechiului Testament, această capodoperă a literaturii ebraice, este Psaltirea ("Cununa poeziei vechi testamentare este Cartea Psalmilor sau, așa cum s-a impus prin terminologia greacă, Psaltirea" - spunea Î.P.S. Bartolomeu Anania) și, din această cauză și pentru că fragmente din ea au intrat în textul Sfintei Liturghii, a fost și una din cele mai traduse încă din zorii culturii românești, de la textele manuscrise maramureșene (sau rotacizante - primele
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
și pentru că fragmente din ea au intrat în textul Sfintei Liturghii, a fost și una din cele mai traduse încă din zorii culturii românești, de la textele manuscrise maramureșene (sau rotacizante - primele texte în limba română, între care înregistrăm și o Psaltire Scheiană, o Psaltire Voronețiană și o Psaltire Hurmuzachi). Când vorbim despre Cartea Psalmilor sau Psaltire avem în vedere mai întâi versiunile canonice, de la aceste texte vechi de literatura română, prin Biblia de la 1688 (Biblia lui Șerban sau Biblia de la București
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
din ea au intrat în textul Sfintei Liturghii, a fost și una din cele mai traduse încă din zorii culturii românești, de la textele manuscrise maramureșene (sau rotacizante - primele texte în limba română, între care înregistrăm și o Psaltire Scheiană, o Psaltire Voronețiană și o Psaltire Hurmuzachi). Când vorbim despre Cartea Psalmilor sau Psaltire avem în vedere mai întâi versiunile canonice, de la aceste texte vechi de literatura română, prin Biblia de la 1688 (Biblia lui Șerban sau Biblia de la București, cum mai este
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
în textul Sfintei Liturghii, a fost și una din cele mai traduse încă din zorii culturii românești, de la textele manuscrise maramureșene (sau rotacizante - primele texte în limba română, între care înregistrăm și o Psaltire Scheiană, o Psaltire Voronețiană și o Psaltire Hurmuzachi). Când vorbim despre Cartea Psalmilor sau Psaltire avem în vedere mai întâi versiunile canonice, de la aceste texte vechi de literatura română, prin Biblia de la 1688 (Biblia lui Șerban sau Biblia de la București, cum mai este cunoscută), până la Biblia diortosită
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
din cele mai traduse încă din zorii culturii românești, de la textele manuscrise maramureșene (sau rotacizante - primele texte în limba română, între care înregistrăm și o Psaltire Scheiană, o Psaltire Voronețiană și o Psaltire Hurmuzachi). Când vorbim despre Cartea Psalmilor sau Psaltire avem în vedere mai întâi versiunile canonice, de la aceste texte vechi de literatura română, prin Biblia de la 1688 (Biblia lui Șerban sau Biblia de la București, cum mai este cunoscută), până la Biblia diortosită de Î.P.S. Bartolomeu Anania și apărută în
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
această specie literară, o meditație religioasă, reprezentată mai întâi de Alexandru Macedonski - cu Psalmi moderni - și Tudor Arghezi cu Psalmii săi de înverșunată căutare a divinității, iar în poezia română contemporană de Ștefan Augustin Doinaș și Ion Horea. Dar odată cu Psaltirea în versuri din 1673, a lui Dosoftei Mitropolitul, actul de naștere a poeziei românești culte, se inaugurează o nouă variantă a tălmăcirilor psalmilor, pe care am putea să o numim traducere poetică. De la Dosoftei, din a doua jumătate a veacului
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]