837 matches
-
lingvistic românesc, ca limbă oficială în cancelaria de stat (până la sfârșitul secolului al XVII-lea) cât și în "ultimul său bastion: biserica" (până la începutul secolului al XVIII-lea). Ultimele întrupări livrești ale slavonismului ca limbă liturgică s-au produs în Psaltirea tipărită la Iași în 1731, respectiv în Psaltirea din Bucureștiul anului 1745. În acest moment este de găsit "sfârșitul slavonismului cultural în țările române" (Panaitescu, 1965, pp. 220-222). Totuși, un slavonism formal, rezidual, persistă sub forma alfabetului chirilic, care va
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stat (până la sfârșitul secolului al XVII-lea) cât și în "ultimul său bastion: biserica" (până la începutul secolului al XVIII-lea). Ultimele întrupări livrești ale slavonismului ca limbă liturgică s-au produs în Psaltirea tipărită la Iași în 1731, respectiv în Psaltirea din Bucureștiul anului 1745. În acest moment este de găsit "sfârșitul slavonismului cultural în țările române" (Panaitescu, 1965, pp. 220-222). Totuși, un slavonism formal, rezidual, persistă sub forma alfabetului chirilic, care va fi revizuit și finalmente înlocuit de cel latin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui V. o valoare în sine a tiparului românesc din secolul al XVII-lea. Din perioada de egumenie a lui V. la Secu datează primele sale traduceri ale cărților de cult necesare Bisericii autohtone: un evangheliar, un apostol și o psaltire, rămase în manuscris. Cea mai importantă lucrare tradusă din slavonă la Secu, în intervalul 1602-1613 și păstrată doar în copii manuscrise, este Leastvița lui Ioan Climax, sihastrul din secolul al VII-lea de la muntele Sinai. Scara raiului... este un îndreptar
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
XVII), traducător. Predicator reformat, V. este, probabil, traducătorul psalmilor lui David, transpuși în versuri cu titlul A lui svent David crai și proroc o sută cincizeci de șoltari cari au scris cu mânile lui Viski Janos in Boldogfalva (Sântămărie-Orlea), 1697. Psaltirea atribuită lui are la bază traducerea maghiară a psalmilor făcută în 1604 de Albert Molnár Szenci după psaltirea germană a lui Ambrosius Lobwasser și după versiunea lui Clément Marot continuată de Théodore de Bèze. Textul românesc păstrează pe alocuri o
VISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
svent David crai și proroc o sută cincizeci de șoltari cari au scris cu mânile lui Viski Janos in Boldogfalva (Sântămărie-Orlea), 1697. Psaltirea atribuită lui are la bază traducerea maghiară a psalmilor făcută în 1604 de Albert Molnár Szenci după psaltirea germană a lui Ambrosius Lobwasser și după versiunea lui Clément Marot continuată de Théodore de Bèze. Textul românesc păstrează pe alocuri o mare apropiere de cel maghiar, imitând și elementele de versificație: metrul și forma. Este posibil ca V. să
VISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
pe alocuri o mare apropiere de cel maghiar, imitând și elementele de versificație: metrul și forma. Este posibil ca V. să fie numai copistul acestei traduceri (realizată, poate, de Ștefan Fogarași), de care Biserica Reformată avea nevoie pentru uzul liturgic. Psaltirea are în primul rând o importanță de ordin lingvistic, textul conservând forme arhaice ale limbii secolului al XVII-lea din Transilvania. Textul ei este, în același timp, o dovadă a preocupărilor transilvănenilor de a da o traducere versificată a psalmilor
VISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
al XVII-lea din Transilvania. Textul ei este, în același timp, o dovadă a preocupărilor transilvănenilor de a da o traducere versificată a psalmilor, fără a se putea apropia însă ca valoare de transpunerea mitropolitului Dosoftei. Repere bibliografice: Gregoriu Silași, Psaltirea calvino-română versificată, T, 1875, 12-14; Ioan Bianu, Introducere, în Psaltirea în versuri întocmită de Dosoftei, București, 1887, XXXIV, XLI-XLVIII; Ion G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897, 51, 294-295; Iorga, Ist.
VISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
timp, o dovadă a preocupărilor transilvănenilor de a da o traducere versificată a psalmilor, fără a se putea apropia însă ca valoare de transpunerea mitropolitului Dosoftei. Repere bibliografice: Gregoriu Silași, Psaltirea calvino-română versificată, T, 1875, 12-14; Ioan Bianu, Introducere, în Psaltirea în versuri întocmită de Dosoftei, București, 1887, XXXIV, XLI-XLVIII; Ion G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897, 51, 294-295; Iorga, Ist. lit. relig., 144; Predescu, Encicl., 901; Suciu, Lit. băn., 30-34
VISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
și acelea În care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de Împărat și zânele sunt transformate În monștri, În lebede și pupeze, În broaște țestoase, iar În legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim În lucrarea Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții În cultura tradițională românească Întreprinde un abil demers În imaginarul colectiv, având drept simbol cartea. Autorul surprinde varii ipostaze ale topos-ului cartea sorții, În proverbe, În literatura de autor (Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir), În legendele biblice
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Ca nește iarbă tăiată M-este inema săcată, Că stă uitată de mine, Ce-am gătat să mănânc pâine. De suspinuri și de jele Mi-am lipitu-mi os de piele. De-atocma cu pelecanul, Prin pustii petrec tot anul... (Dosoftei, Psaltirea în versuri) 1.Scrie doi termeni din câmpul semantic al religiei. 2.Notează două arhaisme fonetice. 3.Motivează virgula din structura: Doamne, mi-ascultă de rugă... 4.Comentează două figuri de stil diferite, la alegere. 5.Formulează un enunț cu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
doi termeni din câmpul semantic al religiei. 2.Notează două arhaisme fonetice. 3.Motivează virgula din structura: Doamne, mi-ascultă de rugă... 4.Comentează două figuri de stil diferite, la alegere. 5.Formulează un enunț cu sensul denotativ al cuvântului psaltire. 6.Transcrie două cuvinte/ structuri specifice adresării directe. 7.Precizează măsura și ritmul primelor două versuri. 8.Evidențiază două trăsături specifice speciei psalm. 9.Argumentează, în 6-8 rânduri, rolul de precursor în poezia românească a lui Dosoftei. Barem de notare
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
marcându-i pentru totdeauna per- sonalitatea și, într-o anume privință, viziunea și concepția artistică. Începuturile educației sale le descoperim, ca la mulți alții din acea vreme, prin prezența alături de frații săi mai mari, învățând la școala din Dobreni, buchiile psaltirii și cântărilor bisericești. Este tipicul acelor vremuri dacă ne gândim că, tot cam atunci, la o diferență de doar 5-6 ani, și tot prin acele locuri, inegalabilul povestitor Ion Creangă își începea instrucția în condiții de mediu și cu metode
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
ghete, ciocan, valiză (geamantan), jurnale, cupe, garafe, mănuși, poșete, dantele, cărți de joc, ochelari, lupă, tocuri pentru ochelari, scoarțe, cărți, albu- me, ziare, pahare, oglinzi. 3. Naturi moarte al căror conținut îl for- mează: obiectele de cult religios: ceasloave, biblii, psaltiri, crucifixe, icoane, sfeșnice cu lumânări, vase de metal pentru aghiazmă, cădelnițe, străchini de ceramică smălțuită pentru aghiazmă, farfurii cu anafură, prescuri, buchete de busuioc, lingurițe de argint pentru împărtășanie, patrafire, potire ș.a. 4. Naturi moarte cu obiecte din mediul alimentar
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
ceea ce se publicase mai valoros în lingvistica europeană a vremii. Alte scrieri arhaice românești sunt editate de Hasdeu și autonom sau în presa timpului său. Dintre acestea, unele (cuprinse și în culegerile menționate) fuseseră, până atunci, inedite, mai cunoscute fiind Psaltirea lui Coresi din 1577, Rugăciunea domnească, scrisă cu litere latine de logofătul Luca Stroici în 1593, Cronica lui Zilot Românul, fragmente din Evangheliarul lui Radu de la Mănicești, din scrierile lui Anonymus Lugoshiensis, din operele lui Varlaam, Dosoftei și Miron Costin
EDITAREA TEXTELOR VECHI ROMÂNEŞTI – O PREOCUPARE CONSTANTĂ A ACTIVITĂȚII ŞTIINȚIFICE A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1727]
-
Nicolae Costin, Gh. Șincai marcate de însemnările lui M. Kogălniceanu sau C. Hurmuzachi • Despre organizarea și completarea Bibliotecii Naționale, B.P. Hașdeu • Gramatica sanscrită a lui Franz Bopp, tradusă și adnotată de M. Eminescu • Cartea românească de învățătură, Iași, 1643 • Dosoftei, Psaltirea în versuri, Uniev, 1673 • Dosoftei, Viața și petrecerea sfinților, Iași, 1682 Sunt lucrări adnotate de M. Eminescu, în timpul directoratului său ,încercând să stabilească data apariției și titlul sau alte elemente bibliografice. Cel mai vechi exemplar românesc este Evangheliea cu învățătură
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
din Minei , apărute tot la Buzău, Ceaslovul, care a fost tipărit la București În anul 1709, Antologhion, apărut la Râmnic În anul1705, Apostolul, apărut În1704 la Buzău, Molitvenicul, apărut În anul 1699 la Buzău, Liturghierul grecesc și arăbesc, Penticostarion și Psaltirea, apărut În anul 1701 la Buzău, Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, apărută la Buzău În 1691, Slujbele Sfintei Parascheva și a Sfântului Grigorie Decapolitul, Orânduiala slujbei Sfinților Constantin și Elena apărută la Snagov În 1696, Slujba Sfintei Ecaterina apărută
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
Sfântul Gheorghe Vechi (din 1556), ofereau o pregătire sumară elevilor, de aceea boierii avuți aduceau pentru fiii lor dascăli străini sau Îi trimiteau la școlile din Italia și Turcia. În școlile amintite se Învăța bucoavna, se citea din Ceaslov și Psaltire și se cânta psaltichia. Cu timpul, s-a răspândit mult folosirea limbii române În viața politică și religioasă, deci și În școli se citeau tot mai multe cărți românești. Înțelegând tot mai intens necesitatea unei pregătiri intelectuale superioare, În 1694
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
II, Scriitori mireni, An. Ac. Rom., Mem. Secț. Lit., s. II, T. XXVII, (București, 1906), pp. 18-19. 90. V.A. Urechia, op.cit., IV, p. 260. 91. N. Iorga, op.cit., p. 186. 92. Vasile popp, Către cinstit dumnealui Ioan prale, in: psaltire... în versuri (Brașov, 1821). 93. N. Iorga, op.cit., p. 239. 94. paris Mumuleanu, Caracteruri (București, 1825), p. 50. 95. Texte..., p. 44. 96. N. Iorga, op.cit., p. 61. 97. Adrian Marino, Iluminiștii și progresul, in: Lumea, 31/1965, pp. 21-23
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și acelea în care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de împărat și zânele sunt transformate în monștri, în lebede și pupeze, în broaște țestoase, iar în legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim în lucrarea Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească întreprinde un abil demers în imaginarul colectiv, având drept simbol cartea. Autorul surprinde varii ipostaze ale topos-ului "cartea sorții", în proverbe, în literatura de autor (Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir), în legendele biblice
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ușă/pronaos; pustiu; rai; spațiu terestru (deschis), dar și iad; pădure; cetate/sat; răscruce etc. În afară de textele cu caracter literar, chiar din perspectiva sistemului modern al genurilor (spre exemplu, de tipul cărților populare de aventuri, Viața și petreacerea svinților și Psaltirea pre versuri tocmită, datorate lui Dosoftei, al Istoriei ieroglifice și al Țiganiadei, al traducerilor din textele sfinte și al hagiografiilor) sau purtătoare de indici de "literaturitate" (horoscoape, zodiace etc.), și în programele iconografice apar semne ale "artisticității". Aceste mărturii merită
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
relevantă, pentru că în condițiile istorice respective și sub presiuni militare și religioase continue, imaginarul popular este absorbit direct în istoriografie; el se întâlnește aici, pe de altă parte, și cu simbolismul bizantin integrat de instituțiile puterii. Precum la Dosoftei, în Psaltirea pre versuri tocmită, sacrul (religiosul) traversează palierul istoriei și se configurează ca mit, iar mitul, prin discursul creștin, revine către istorie (precum în iconografia murală). Astfel se declanșează multiple circuite de simbolizare, care uneori se intersectează și dau seamă de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
împărat al romanilor. Iași: Polirom, 2003. Nicolescu, Corina. Moștenirea artei bizantine în România. București: Meridiane, 1971. Obolensky, Dimitri. Un commonwelth medieval: Bizanțul. București: Corint, 2002. [1971] Ostrogorsky, Georg. Storia dell'imperio bizantino. Torino: Einaudi, 1993. [1963] Ofrim, Alexandru. Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească. Brașov: Paralela 45, 2001. Panaitescu, P.P. Contribuții la istoria culturii românești. București: Minerva, 1971. ---. Mircea cel Bătrân. București: Corint, 2000. [1944] Panofsky, Erwin. Renaștere și renașteri în arta occidentală, Ed. Meridiane, București, 1974. [1960
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
înregistrează numeroase variații de tip reflexiv/nereflexiv, uneori în interiorul aceluiași text (explicarea acestui fenomen în termeni sintactici rămâne un subiect deschis): Și zise Alexandru să odihnească oștile acole (Alexandria, [1620]: 139) Eu adurmiiu și durmiiu și sculaiu, că Domnulu spejenitu-me-au (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 88) Aceia împiedecați fură și cădzură; noi sculămu și ne îndereptămu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 102) Că de pământ sâmt și pământ să vor face, și toți câți vor naște din voi (Alexandria, [1620]: 144) Vor vesti
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
termeni sintactici rămâne un subiect deschis): Și zise Alexandru să odihnească oștile acole (Alexandria, [1620]: 139) Eu adurmiiu și durmiiu și sculaiu, că Domnulu spejenitu-me-au (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 88) Aceia împiedecați fură și cădzură; noi sculămu și ne îndereptămu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 102) Că de pământ sâmt și pământ să vor face, și toți câți vor naște din voi (Alexandria, [1620]: 144) Vor vesti dereptatea lui oamenrilor ce se nascu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 105) Prevește pre menre și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fură și cădzură; noi sculămu și ne îndereptămu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 102) Că de pământ sâmt și pământ să vor face, și toți câți vor naște din voi (Alexandria, [1620]: 144) Vor vesti dereptatea lui oamenrilor ce se nascu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 105) Prevește pre menre și me miluiaște, că sângur născuiu și measer sâmtu eu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 106) Într-o dumenecă era, cându au apropiat oștile ungurești de Suciavă (M. Costin, Letopisețul, 64) oștile lui Răzvan
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]