5,470 matches
-
și prin antecedente psihopatologice cu potențial cert ereditar în sens psihiatric; familii de tip psihopatologic complet, în care toți membrii grupului familial prezintă tulburări psihice. J.G. Howells, făcând o sinteză a aspectelor legate de tulburarea sănătății mintale și de patologia psihiatrică a grupului familial, diferențiază două direcții principale în această privință: psihiatria familială instituțională și psihiatria familială relațională. Să le analizăm în continuare. a) Psihiatria familială instituțională Aceasta grupează tulburările stării de sănătate mintală a grupului familial, datorate în principal unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
direcții principale în această privință: psihiatria familială instituțională și psihiatria familială relațională. Să le analizăm în continuare. a) Psihiatria familială instituțională Aceasta grupează tulburările stării de sănătate mintală a grupului familial, datorate în principal unor dezorganizări structurale ale familiei. Patologia psihiatrică a familiei recunoaște mai multe situații cauzal-circumstanțiale, după cum urmează: celibatul, divorțul, văduvia; aceasta constituie factori care favorizează apariția și dezvoltarea unor tulburări psihice la membrii familiei; căsătoria este un factor de securitate pentru membrii grupului parental; ea favorizează cooperarea socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și pasiv. Tipul paranoid de schizofrenie apare în familiile în care copilul este respins de părinții săi, pe când tipul catatonic apare în familiile cu o atitudine superprotectoare față de copil. Alte tulburări psihice care pot apărea, în această categorie a patologiei psihiatrice familiale, sunt următoarele: tulburări de comportament, mitomanie, cleptomanie, fugi patologice și vagabondaj, prostituție, acte infracționale antisociale, tentative suicidare. Ele se datorează unor carențe educaționale, afective, situației oedipiene nerezolvate, absenței modelelor parentale sau modelelor parentale negative, lipsei de supraveghere a copiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
antisociale, tentative suicidare. Ele se datorează unor carențe educaționale, afective, situației oedipiene nerezolvate, absenței modelelor parentale sau modelelor parentale negative, lipsei de supraveghere a copiilor, rivalităților în fratrie etc. 4. Violența în familie Dincolo de aspectele anterior prezentate privitoare la patologia psihiatrică a grupului familial, o problemă deosebit de serioasă care afectează relațiile intrafamiliale, cu implicații numeroase și severe asupra stării de sănătate mintală a familiei, este reprezentată de violența în familie. Într-un studiu dedicat acestei teme în general, Y.A. Michaud
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cele de mai sus că starea de sănătate mintală înregistrează nuanțe și grade diferite de modificare, ea nefiind considerată o alternativă normală a bolii, care este alternativa patologică. Sunt multe „aspecte intermediare” care nu privesc în mod direct domeniul clinicii psihiatrice, dar care, totuși, reprezintă modificări importante ale sănătății mintale, ale vieții individului. Acestea intră sub incidența igienei mintale. 2. Situațiile-limită Desfășurarea vieții este legată de diferitele „evenimente” și „situații” cu care persoana vine în contact, pe care le asimilează sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de maximă importanță și permanentă actualitate are ca punct de plecare cunoașterea cauzelor, mecanismelor și formelor stărilor de dezechilibru psihosocial, pentru a se putea organiza acțiunea de igienă mintală în scopul restabilirii stării de sănătate mintală a comunităților umane. Patologia psihiatrică a comunităților social-umane trebuie considerată, în primul rând, ca o modalitate de alterare a stării de sănătate mintală colectivă legată de acțiunea unor factori morbigenetici care acționează asupra întregului grup uman și de la care nu se poate sustrage nimeni. Tulburarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
însă, de boala mintală individuală, care afectează personalitatea, stările de dezechilibru psihosocial ale grupurilor umane se înfățișează ca o formă particulară de patologie ce afectează conduitele, modul de gândire, sensibilitatea, gusturile, raporturile interumane (Th. Kammerer, L. Frighi, C. Enăchescu). Patologia psihiatrică a comunităților social-umane are un caracter polimorf, complex și prezintă o mare mobilitate, deosebindu-se fundamental prin aceasta de bolile psihice întâlnite în clinica psihiatrică. Boala psihică este legată, în primul rând, de substratul psihobiologic al individului, pe când stările de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conduitele, modul de gândire, sensibilitatea, gusturile, raporturile interumane (Th. Kammerer, L. Frighi, C. Enăchescu). Patologia psihiatrică a comunităților social-umane are un caracter polimorf, complex și prezintă o mare mobilitate, deosebindu-se fundamental prin aceasta de bolile psihice întâlnite în clinica psihiatrică. Boala psihică este legată, în primul rând, de substratul psihobiologic al individului, pe când stările de dezechilibru psihosocial ale grupurilor comunitar-umane se raportează la structurile și mecanismele psihosociale ale colectivităților umane. Pentru a sublinia diferența dintre aceste două categorii de tulburări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
primul rând, de substratul psihobiologic al individului, pe când stările de dezechilibru psihosocial ale grupurilor comunitar-umane se raportează la structurile și mecanismele psihosociale ale colectivităților umane. Pentru a sublinia diferența dintre aceste două categorii de tulburări, vom utiliza termenul de boală psihiatrică sau boală mintală pentru tulburările psihice ale individului și pe cel de dezechilibru psihosocial sau psihoze colective pentru tulburările socio-psihiatrice ale colectivităților umane. Dezechilibrele psihosociale ale grupurilor comunitare se prezintă sub forma unor tulburări ale spiritului comunitar cu caracter generalizat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezechilibru psihosocial sunt prezentate schematic în tabelul de mai jos. Mecanismele socio‑patogenetice Etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial Modalitatea de acțiune a factorilor morbigenetici Etiologic Funcțional Clinic Social Presiunea modelelor negative Receptare Încorporarea factorilor morbigenetici Elaborarea simptomatologiei psihiatrice Criza de structură și organizare socială Imitarea modelelor negative Înglobare Schimbarea imaginii persoanei Schimbarea dinamicii persoanei Tulburări de adaptare socială Identificarea cu modelele negative Asimilare Uniformizarea indivizilor, prin ștergerea diferențelor Adoptarea unor conduite unice morbide, prin pierderea originalității Dezadaptare socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihotraumatizanți majori, care generează dificultăți de adaptare psihosocială, de integrare în noua comunitate umană, de asimilare a unui model de comportament nou. Fenomenul se produce în situațiile de exil, expatriere, deportări, migrații de populație, schimbări transculturale. Din punct de vedere psihiatric, se notează dificultățile majore de adaptare/integrare în noul mediu, sentimentul de izolare/înstrăinare, marginalizarea, impresia de oprimare, neliniștea, anxietatea, sentimentul de inferioritate prin marginalizare, ideile delirante polimorfe de urmărire etc. II. Dezechilibrele psihosociale de tip endogen 1. Conduitele agresive
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiune de igienă mintală, așa cum vom arăta în cele ce urmează. Capitolul 26 Psihoigiena conduitelor antisociale 1. Conduitele deviante Sfera igienei mintale nu se limitează la formele stricte ale bolii psihice, așa cum sunt ele definite, descrise și clasificate de nosologia psihiatrică. Ea își extinde interesul asupra tuturor formelor de manifestare a anormalului, atât în ceea ce privește persoana, sfera individualului, cât și în ceea ce potrivește comunitatea umană, sfera socialului. Nu trebuie făcută însă, în cazul acesta, o „egalizare” a cadrelor nosologiei psihiatrice cu formele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de nosologia psihiatrică. Ea își extinde interesul asupra tuturor formelor de manifestare a anormalului, atât în ceea ce privește persoana, sfera individualului, cât și în ceea ce potrivește comunitatea umană, sfera socialului. Nu trebuie făcută însă, în cazul acesta, o „egalizare” a cadrelor nosologiei psihiatrice cu formele de manifestare de tip aberant, deviant sau sociopatic, a conduitelor sau acțiunilor psihosociale ale indivizilor. Ele au o cu totul altă semnificație, un alt determinism, alte caracteristici și în plus un alt mod, diferit de cel clinico-medical, de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
legată de motivațiile și scopul comportamentului individual; aspectele psihopatologice, legate de descărcarea pulsional-agresivă a tendințelor antisociale ale individului. Pe aceste considerente, problema devianței nu poate fi înțeleasă decât prin tripla abordare a acesteia: din punct de vedere social, psihologic și psihiatric. O contribuție importantă în această problemă revine acțiunii de igienă mintală. Conduitele deviante, ca și cele de ordin sociopatic și conduitele normale, pozitive, își au originea în aceleași forme de „viață sufletească”, reprezentate prin instincte, pulsiuni, trebuințe. Însă direcția de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să etichetăm sau să confundăm devianța cu boala psihică. În egală măsură, nu trebuie ca la originea devianței sau a sociopatiei să punem o „cauză pihiatrică”, „medicalizând” niște manifestări nepsihiatrice, în sens clinico-medical. Este foarte adevărat că există și cauze psihiatrice care pot duce la structuri sociopatice ale personalității și conduite deviante, așa cum sunt ele întâlnite în cazul sociopaților amorali sau al constituțiilor perverse, dar acestea se vor înscrie tot în sfera devianței, chiar dacă pot beneficia și de un tratament psihiatric
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihiatrice care pot duce la structuri sociopatice ale personalității și conduite deviante, așa cum sunt ele întâlnite în cazul sociopaților amorali sau al constituțiilor perverse, dar acestea se vor înscrie tot în sfera devianței, chiar dacă pot beneficia și de un tratament psihiatric coroborat cu măsurile de resocializare sau de socioterapie. Trebuie evitată mentalitatea de „a vedea peste tot nebuni”, spune H. Damaye, preferând să facă o distincție între „tulburările psihice” și „tulburările morale”. În sensul acesta, psihiatria și morala vin să se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
elementul central care trebuie luat în considerare, ori de câte ori se vorbește despre conduitele de tip deviant, este „eul individual”, în primul rând, dinamica și structura acestuia. Din această perspectivă, devianțele trebuie considerate ca reprezentând o „problematică a Eului”, diferită de patologia psihiatrică a persoanei și raport în direct cu igiena mintală. Mai mult decât atât, putem afirma chiar, într-o anumită privință, că devianța trebuie considerată nu în raport cu patologia, ci în raport cu normalitatea, ea fiind un tip particular de abatere, aspect asupra căruia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Tukidides, J. Starobinski, E.D. Dodds). Din punct de vedere medico-psihologic și medico-psihiatric, distingem două forme de suicid: suicidul endogen patologic și suicidul exogen reactiv. Trebuie făcută precizarea că, deși unii consideră suicidul patologic în totalitatea sa, căutând să găsească cauze psihiatrice în orice caz întâlnit, cercetările noastre au demonstrat că numai în 15-20% din cazurile de suicid se poate incrimina o cauză patologică, restul de 80-85% din cazurile de suicid neavând o cauză patologică. Suicidul patologic este, de regulă, suicidul endogen
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suicid se poate incrimina o cauză patologică, restul de 80-85% din cazurile de suicid neavând o cauză patologică. Suicidul patologic este, de regulă, suicidul endogen, legat de o modificare de tip endogen a personalității, similară ca origine și dinamică afecțiunilor psihiatrice endogene. Caracteristic acestui tip de suicid este faptul că, înaintea producerii actului suicidar propriu-zis, apare un grup de simptome de alarmă, cu caracter de anticipație clinică (J. Suter), cunoscute sub numele de „sindrom presuicidar” (dispoziție tristă, descurajare, dezgust față de viață
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
social. În aprecierea conduitelor criminale, un rol important revine naturii personalității acestor indivizi. Despre aceasta au fost elaborate mai multe teorii. C. Lombroso pune problema raportului dintre criminalitate și degenerescență, considerând criminalul o formă specială de degenerare patologică de natură psihiatrică, încarnând tipul denumit de el „matoid”. Degeneratul este un individ marcat de numeroase stigmate somatice și psihice, fiind într-o anumită privință o personalitate de un tip predestinat în mod fatal pentru crimă. Aceste idei își au originea în teoria
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situația persoanelor din penitenciare; f) situația persoanelor lipsite de locuință. Toate aceste situații de criză mai sus enumerate reprezintă probleme majore pentru starea de echilibru psihosocial, dar dincolo de aspectele sociale, economice, politice se ridică probleme deosebit de serioase de ordin medical, psihiatric, psihosocial. Acestea din urmă, vizând starea de sănătate mintală colectivă, privesc Programul de igienă mintală, motiv pentru care ele devin obiective obligatorii ale acțiunii de igienă mintală. Vom prezenta în continuare măsurile de profilaxie care se impun în aceste situații
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a sindromului post-traumatic, în raport cu natura conținutului său, intensitatea și durata de acțiune a factorilor de risc pentru starea de sănătate mintală, după cum se poate vedea mai jos. Faza de evoluție Factorii de risc 1. Faza precritică 1. Sexul feminin Antecedentele psihiatrice Antecedente psihotraumatizante 2. Faza critică 2. Instalarea bruscă, de mare intensitate Severitatea expunerii la stres Efectele fizice Efectele psihice Durata de acțiune a stresului 3. Faza postcritică 3. Absența unui suport Suport emoțional inadecvat Lipsa asistenței de specialitate Intervenție de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu o componență complexă (medic psihiatru, psiholog, psihopedagog, sociolog, asistent medical și asistent social, jurist, instructori de ergoterapie etc.), având ca obiectiv recuperarea și resocializarea bolnavilor psihic. Acțiunea de psihoprofilaxie, individuală sau colectivă, are un caracter deschis, lărgit, în comparație cu terapia psihiatrică sau cu psihoterapia. Ea presupune un ansamblu de măsuri medico-psihosociale, care urmăresc restaurarea Persoanei umane prin stimularea capacităților restante sănătoase din sistemul personalității; o acțiune complexă de mobilizare a resurselor bolnavului și de reutilizare a acestor capacități. În plus, se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a fi deosebit de importantă, întrucât explică următoarele probleme: cazurile-limită; variațiile patologice ale normalului; stările intermediare dintre normal și patologic; reversibilitatea stărilor reactive și a nevrozelor. În sensul celor de mai sus, K. Schneider face o interesantă interpretare sintetică a nosologiei psihiatrice, descriind o grupă a varietăților anormale ale ființei psihice și o grupă a consecințelor bolilor și malformațiilor: a) varietăți anormale ale ființei psihice: aptitudini intelectuale anormale; personalități anormale; reacții anormale la evenimentele trăite; b) consecințele bolilor și ale malformațiilor. Clasificarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situații mai sus menționate se pun serioase probleme legate de acțiunea de igienă mintală, având drept scop ameliorarea condițiilor de spitalizare, în scopul evitării traumatismului spitalizării și apariției nevrozei de spitalizare sau a dependenței de spitalizare. În afara acestor aspecte pur psihiatrice și de igienă mintală, se mai pune problema influențării mentalității sociale în sensul schimbării atitudinii față de boala psihică și de bolnavul mintal. Se impune construirea unei noi „imagini sociale”, cu caracter pozitiv, umanist, a bolnavului psihic. Modurile în care sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]