623 matches
-
și psihopatii, din punct de vedere psihopatologic pare însă a fi admisă de numeroși specialiști. Se consideră că mulți nevrotici sunt de fapt „psihopați cu exterior nevrotic” (Stranski). Walter admite existența concomitentă atât a „psihopaților nevrotici”, cât și a „nevroticilor psihopați”. Faptul se explică prin relația dintre „fragilitatea constituțională” a dispoziției psihopaților și „vulnerabilitatea” nevroticilor la acțiunea factorilor mediului sau ai lumii externe. Bräutigam propune să se delimiteze structura nevrotică, ca fiind una de factură „internă”, conflictuală și ambivalență, de structura
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
admisă de numeroși specialiști. Se consideră că mulți nevrotici sunt de fapt „psihopați cu exterior nevrotic” (Stranski). Walter admite existența concomitentă atât a „psihopaților nevrotici”, cât și a „nevroticilor psihopați”. Faptul se explică prin relația dintre „fragilitatea constituțională” a dispoziției psihopaților și „vulnerabilitatea” nevroticilor la acțiunea factorilor mediului sau ai lumii externe. Bräutigam propune să se delimiteze structura nevrotică, ca fiind una de factură „internă”, conflictuală și ambivalență, de structura psihopaticilor, care este mai mult de factură „exterioară”. Häfner, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de structura psihopaticilor, care este mai mult de factură „exterioară”. Häfner, la rândul său, face o analiză comparată între nevroze și psihopatii. După acesta, nevrozele sunt tulburări ale comunicării inter-umane, individul rămânând însă în limitele stabilite ale lumii. Spre deosebire de aceștia, psihopatul este incapabil de a se adapta, de a se integra sau de a se pune de acord cu lumea, cât și de a putea fi egal cu sine-însuși, dificultatea sa fiind legată de o tulburare caracterial-constituțională. Nevrozele sunt conflicte situate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalității normale. Aceste personalități patologice sunt definite de K. Schneider, ca având comportamente profund imprimate, inflexibile, rău adaptate, de o suficientă gravitate pentru a putea provoca fie un deficit de adaptare, fie o suferință subiectivă. Manifestările sau trăsăturile psihopatologice ale psihopaților încep sa se manifeste încă din perioada adolescenței, sau, în unele cazuri chiar mai devreme, persistând în perioada adultă și accentuându-se cu înaintarea în vârstă. Trăsăturile de personalitate pot să se constituie în tulburări de personalitate, din momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc.). Cea mai cunoscută și utilizată clasificare a psihopatiile aparține lui K. Schneider. Acesta descrie zece tipuri de psihopatii, considerându-le ca reprezentând tipuri de „personalități anormale” și care nu trebuie privite neapărat ca „diagnostice psihiatrice”. Acestea sunt următoarele: 1) Psihopații hipertimici sau activi Aceștia au o dispoziție veselă, un temperament sangvin și sunt activi. Buni și serviabili, adesea tumultoși, sunt capabili de randament însă superficiali, neserioși și nesiguri. Au puțin simț critic, sunt independenți și ușor influențabili. Naivi și vanitoși
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neserioși și nesiguri. Au puțin simț critic, sunt independenți și ușor influențabili. Naivi și vanitoși, optimiști, comportamentul lor este fără formă, fără distanță și neinhibat. Unii dintre ei sunt agitați și excitați, certăreți și instabili, dar se reconciliază ușor. 2) Psihopații deprimați Aceste persoane sunt calme, sceptice sau pesimiste. Ei privesc viața și lumea cu o pronunțată notă de angoasă. Le lipsește siguranța și încrederea. Sunt incapabili de a se bucura. Suspicioși, ei sunt persoane înclinate către introspecție. 3) Psihopații timorați
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
2) Psihopații deprimați Aceste persoane sunt calme, sceptice sau pesimiste. Ei privesc viața și lumea cu o pronunțată notă de angoasă. Le lipsește siguranța și încrederea. Sunt incapabili de a se bucura. Suspicioși, ei sunt persoane înclinate către introspecție. 3) Psihopații timorați Sunt personalități apropiate de cei deprimați, descriși mai sus. Ei se caracterizează printr-o lipsă de securitate interioară și o lipsă de încredere în ei. Comportamentul lor etic este dominat de scrupule. Pe acest teren se dezvoltă, de regulă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apropiate de cei deprimați, descriși mai sus. Ei se caracterizează printr-o lipsă de securitate interioară și o lipsă de încredere în ei. Comportamentul lor etic este dominat de scrupule. Pe acest teren se dezvoltă, de regulă, procesele obsesionale. 4) Psihopații fanatici În această categorie sunt incluși cei care-și exagerează meritele personale, supraestimându-și opiniile. Fanaticul este o personalitate de tip expansiv, care se supraestimează, este virulent, conflictual, agresiv, mereu în conflict cu societatea. 5) Psihopații vanitoși Aceștia sunt acele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
regulă, procesele obsesionale. 4) Psihopații fanatici În această categorie sunt incluși cei care-și exagerează meritele personale, supraestimându-și opiniile. Fanaticul este o personalitate de tip expansiv, care se supraestimează, este virulent, conflictual, agresiv, mereu în conflict cu societatea. 5) Psihopații vanitoși Aceștia sunt acele personalități care vor să apară mai mult decât sunt în realitate. K. Jaspers îi numește isterici. Ei sunt personalități de tip artificial, orgolioși și excentrici care caută în mod permanent să atragă atenția celorlalți asupra lor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Aceștia sunt acele personalități care vor să apară mai mult decât sunt în realitate. K. Jaspers îi numește isterici. Ei sunt personalități de tip artificial, orgolioși și excentrici care caută în mod permanent să atragă atenția celorlalți asupra lor. 6) Psihopații cu dispoziție labilă Ei sunt, de regulă, persoane cu o dispoziție fie excitabilă, fie depresivă, cu un caracter permanent oscilant. Le sunt caracteristice fugile, excesele episodice de alcoolism (dipsomanie), stările impulsive subite, în forme diferite. 7) Psihopații explozivi Aceștia sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asupra lor. 6) Psihopații cu dispoziție labilă Ei sunt, de regulă, persoane cu o dispoziție fie excitabilă, fie depresivă, cu un caracter permanent oscilant. Le sunt caracteristice fugile, excesele episodice de alcoolism (dipsomanie), stările impulsive subite, în forme diferite. 7) Psihopații explozivi Aceștia sunt indivizii care explodează din orice, la orice motiv anodin. Sunt susceptibili, iritabili și irascibili. Reacțiile acestei categorii de indivizi au un caracter primitiv. 8) Psihopații reci În această grupă sunt incluși oamenii cărora compasiunea, pudoarea, onoarea, responsabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
excesele episodice de alcoolism (dipsomanie), stările impulsive subite, în forme diferite. 7) Psihopații explozivi Aceștia sunt indivizii care explodează din orice, la orice motiv anodin. Sunt susceptibili, iritabili și irascibili. Reacțiile acestei categorii de indivizi au un caracter primitiv. 8) Psihopații reci În această grupă sunt incluși oamenii cărora compasiunea, pudoarea, onoarea, responsabilitatea, conștiința morală, le lipsesc complet. Ei sunt sobri, reci, insensibili, brutali, cruzi. Sunt persoane needucabile și incurabile. Din rândul acestora se recrutează delicvenții și criminalii. Unii dintre aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
oamenii cărora compasiunea, pudoarea, onoarea, responsabilitatea, conștiința morală, le lipsesc complet. Ei sunt sobri, reci, insensibili, brutali, cruzi. Sunt persoane needucabile și incurabile. Din rândul acestora se recrutează delicvenții și criminalii. Unii dintre aceștia pot avea o inteligență superioară. 9) Psihopații abulici Sunt persoane inerte, inactivi, influențabili, fiind permanent dirijați de alții, ușor de manipulat, datorită sugestibilității lor crescute. 10) Psihopații astenici În această, categorie intră persoanele care au un randament scăzut, o capacitate de concentrare redusă și memorie slabă. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
needucabile și incurabile. Din rândul acestora se recrutează delicvenții și criminalii. Unii dintre aceștia pot avea o inteligență superioară. 9) Psihopații abulici Sunt persoane inerte, inactivi, influențabili, fiind permanent dirijați de alții, ușor de manipulat, datorită sugestibilității lor crescute. 10) Psihopații astenici În această, categorie intră persoanele care au un randament scăzut, o capacitate de concentrare redusă și memorie slabă. Ei sunt foarte atenți la corpul lor descoperind adesea suferințe imaginare, de factură ipohondriacă. Acuză insomnii, migrene, tulburări cardiace, respiratorii, digestive
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Sunt evitate relațiile sociale, contactele și comunicarea interumană. Indivizii respectivi manifestă o mare vulnerabilitate la respingere la care se adaugă o nevoie crescută de a fi iubit și acceptat. E. Personalitățile histrionică și dependentă Această categorie cuprinde două subgrupe de psihopați și anume: a) Personalitatea histrionică, caracterizată prin tendința la dramatizare, reactivitatea excesivă la influența evenimentelor minore, tentative permanente de a atrage atenția celorlalți asupra lor, impresia de a fi perceput de ceilalți ca superficial și lipsit de autenticitate, dependență, nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale acestor indivizi. O analiză psiho-biografică a personalităților psihopatice pune în evidență aspecte specifice care pot fi sintetizate în următoarele: a) incapacitatea adaptării lor sociale, b) imposibilitatea acestor indivizi de a putea duce o viață în comun cu alții, c) psihopații se dovedesc inapți pentru viața de familie, se simt constrânși de rigorile cuplului conjugal datorită iritabilității lor, indiferenți sau chiar total inafectivi, cu pervertirea apetențelor și instabili, d) inadaptabili la viața și programul de disciplină școlară, ei sunt „elevii problemă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vanitoși, suspicioși, invidioși față de colegii lor, g) tendință la delicventă și criminalitate, apetență pentru alcool, droguri, conduite de refugiu sau agresiune (suicid, criminalitate), tendință la perversiuni. Făcând o sinteză a acestor aspecte mai sus menționate, E. Dupré afirmă că viața psihopaților se înfățișează ca o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, internări repetate în spitalele de psihiatrie, expertize medico-legale psihiatrice, dezertări, simularea unor afecțiuni în scopul realizării unor interese, parazitism social, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii, diferite conduite de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, internări repetate în spitalele de psihiatrie, expertize medico-legale psihiatrice, dezertări, simularea unor afecțiuni în scopul realizării unor interese, parazitism social, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii, diferite conduite de refugiu etc. Psihopații sunt personalități perverse moral și caracteriopatice din punct de vedere psihopatologic, incorigibile, imposibil de a putea fi ameliorate sau schimbate, imprevizibili, cu tendință la recidivă. 21. REACȚII, CONTRA-REACȚII ȘI DEZVOLTĂRI ANORMALE LA EVENIMENTELE VIEȚII TRĂITE Cadrul general Reacțiile, contra-reacțiile și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
semnificație patogenă „situațiile de viață” ale individului, pe când în cazul dezvoltărilor anormale, factorul decisiv îl reprezintă terenul psiho-biologic constituțional ai acestuia sau o anumită „dispoziție” înnăscută care îi este specifică. Jenkins afirmă, referitor la „teren”, că „fiecare om se naște psihopat, dar prin educație, socializare și autodisciplină se transformă în homo domesticus”. Factorii normativi represiv-modelatori, școlar-educați anali, socio-culturali și moral-religioși, au un rol foarte important în procesul de formare al personalității individului, în „socializarea” acestuia, contribuind astfel la formarea stării sale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
generată de conflictul oedipian. 2) Personalitățile isterice și dependente Problema acestor tipuri a fost studiată de numeroși specialiști (J.M. Charcot, J. Babinski). P. Janet leagă patologia isterică de tipul de constituție mitomaniacă, pe când K. Schneider spune despre isterici că sunt psihopați care au nevoie de a se pune în valoare pe ei înșiși. Personalitatea de tip isteric a fost pe larg descrisă la femei. Ea este caracterizată prin următoarele „trăsături psihopatologice”: histrionismul, facilitatea afectelor, modelul de gândire dominat de imaginație, reactivitate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ne anunța sec și oarecum cinic: țara e în colaps, urmează curbe de sacrificiu! Marți, reporteri isterizați se aruncau viermuind la Iași pe cadavrul unei biete tinere pictorițe, cuminte și talentată, ucisă cu bestialitate, chiar de ziua ei, de un psihopat lăsat în libertate de niște medici iresponsabil de sictiriți. Miercuri am văzut o mare de pensionari disperați huiduind ca la Revoluție și bruscându-l nestăpâniți pe bietul prefect care ieșise neinspirat încercând să le asculte păsul. Vibrația și intensitatea protestului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
practica mea de dascăl, s-a dovedit foarte adevărat: dacă veți urla tot timpul la clasă ne spunea ea, într-un timp extrem de scurt violența verbală va rămâne fără efect din cauza obișnuinței. Chiar așa, pe cine mai impresionează azi cutare psihopat de la Antena 3 care răcnește, cu ochii scoși din orbite și împroșcând cu bale ecranul televizorului pe dinăuntru, la fel ca în ultimele 327 de apariții seară de seară? Există deja, o putem spune fără ocol, o insensibilitate generalizată față de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu mai vreau mareșali autointitulați care își lasă soldații să moară, cu sutele de mii, la Cotu Donului, nici tovarăși cu bască care decimeză elita intelectuală a țării în Gulag. Nu, nu mai vreau, cu nici un chip, caricaturi de-ale psihopatului nord-coreean manevrat de ruși, Kim Jong-un, pe care să-i poreclim, poporan și iresponsabil dâmbovițean, Kim Jong-doi. Și, vă rog frumos, nu mai dați vina pe curtezane! 18 noiembrie 2014 Numai faptul că nu o cunosc personal m-a împiedicat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pulsând din venele deschise de baionetele unor asasini e copleșitoare și, poate, compensatorie vidului evenimențial (demențial!) anterior. Dar nu vidul evenimențial trebuie umplut acum, cât, mai ales, vidul cultural, sufletesc, pe care l-au întreținut - decenii! - stupizii agenți ai unui psihopat analfabet. Dacă nu știți despre cine e vorba, aveți bunăvoința de a urmări cine strigă mai tare în acest moment și îi veți recunoaște pe aceiași, nepedepsiți încă, zbierători de profesie.) Am trăit teroarea unui cataclism mental pe care actuala
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
colecționez verigi rupte: ruine cu antecedente clasice, găselnița literaților romantici imbecili, revizitate de artiști și mai imbecili. Dar eu nu caut parfumul trecutului. Nu vreau să Învăț, nici să-mi amintesc, ci să rup legături. Sau, În jargonul tău de psihopat, locurile pustii, mecansimele și obiectele sparte sunt formulele matematice care arată drumul. Al meu. Un pic de fosfor trecător În meningele lumii. Nu am pretenția să rezolv problema, s-o Înțeleg ori să mi-o asum. E doar parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]