1,094 matches
-
În felul acesta se constituie, în paralel cu biografia reală un mit biografic sau un roman biografic individual. Filozofia existenței și a persoanei a adus importante contribuții la analiza psiho-biografică a persoanei umane, cu aplicații multiple în psihologie, psihanaliză și psihopatologie (S. Freud, Ch. Buhler, O. Rank, L. Binswanger, R. Allendy, M. Robert, S. Bataglia, E. Minkowski, R. Le Senne, J. Starobinski). Cunoașterea dinamicii vieții individuale, precum și aspectele sale tipologice, normale și patologice, constituie o viziune sintetică asupra persoanei umane, atât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
R. Allendy, M. Robert, S. Bataglia, E. Minkowski, R. Le Senne, J. Starobinski). Cunoașterea dinamicii vieții individuale, precum și aspectele sale tipologice, normale și patologice, constituie o viziune sintetică asupra persoanei umane, atât în sfera psihologiei, cât și în cea a psihopatologiei. Studiile de psihopatologie, au scos în evidență importanța studiilor biografice ale cazurilor clinice și importanța lor deosebită în înțelegerea dinamicii psihologice normale sau patologice a acestor persoane (K. Jaspers, E. Minkowski, L. Binswanger, D. Cargnello). Dincolo de aspectele generale, obiective sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Robert, S. Bataglia, E. Minkowski, R. Le Senne, J. Starobinski). Cunoașterea dinamicii vieții individuale, precum și aspectele sale tipologice, normale și patologice, constituie o viziune sintetică asupra persoanei umane, atât în sfera psihologiei, cât și în cea a psihopatologiei. Studiile de psihopatologie, au scos în evidență importanța studiilor biografice ale cazurilor clinice și importanța lor deosebită în înțelegerea dinamicii psihologice normale sau patologice a acestor persoane (K. Jaspers, E. Minkowski, L. Binswanger, D. Cargnello). Dincolo de aspectele generale, obiective sau subiective ale vieții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sintetice asupra vieții individuale, o viziune globală care depășește studiul de caz și care ne dă informații deosebit de prețioase referitoare la natura persoanei, a sensului vieții acesteia, precum și o explicare a destinului său. Acest aspect are o valoare esențială în psihopatologie, pentru înțelegerea semnificației alteralității existenței umane în condițiile variate impuse de procesul morbid psihopatologic. Vom analiza în continuare, modelele psiho-biografice normale și modelele psiho-biografice patologice, sau pato-biografiile. Modelele psiho-biografice normale Nu există viață lipsită de semnificație, de importanță și de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modelelor de existență oferite de antropologia fenomenologică a lui L. Binswanger. Preferăm această clasificare, întrucât, aparținând unui psihiatru și psihopatolog de marcă, dublat de un filozof subtil, suntem introduși în studiul modelelor de existență pato-biografică, ca obiect de studiu al psihopatologiei. L. Binswanger distinge patru mari tipuri de existență umană, pe care le consideră „modele de viață”. Ele sa pot grupa în raport cu relația dintre persoane sau dintre o persoană și lume. Aceste modele sunt următoarele: Modul de a fi în iubire
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau de lungă durată, poate fi reparată și uitată sau poate produce efecte grave, ireparabile care vor duce la schimbări profunde ale sensului și desfășurării cursului vieții. Asemenea situații sunt reprezentate de boala psihică. Boala psihică trebuie considerată, în sensul psihopatologiei antropologice, ca un accident ontologic. Ea va schimba cursul vieții individului, întrucât operează modificări în structura psihică a personalității acestuia. Dincolo de modalitatea de a vedea clinico-medical bolnavul psihic, acesta trebuie înțeles ca persoană umană, iar boala mintală ca pe un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Dincolo de modalitatea de a vedea clinico-medical bolnavul psihic, acesta trebuie înțeles ca persoană umană, iar boala mintală ca pe un accident ontologic, din care suferința clinică nu este decât o parte, și anume latura medicală a acesteia. Viziunea antropologică în psihopatologie deschide perspectiva unei înțelegeri sintetice, globale, dar și aprofundate a bolii psihice. Ea este considerată ca manifestarea exterioară a fenomenelor psihice morbide care își au sediul în interiorul ființei umane. Transformarea personalității ca urmare a factorilor morbigenetici, va avea drept consecință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acțiunile acestuia, modul de a gândi și de a simți, de a comunica etc., sunt secundare acestora și ele vor marca profund, în diferite forme, viața individului respectiv. Dacă psihiatria, ca specialitate medicală, are ca obiect persoana bolnavului psihic, interesul psihopatologiei se extinde dincolo de alteralitatea, de transformarea patologică a personalității, asupra modului de viață al acesteia, căutând să înțeleagă semnificația noii existențe alienate a bolnavului psihic. Vom încerca, în continuare, să facem o analiză sintetică a modelelor de existență în psihopatologie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologiei se extinde dincolo de alteralitatea, de transformarea patologică a personalității, asupra modului de viață al acesteia, căutând să înțeleagă semnificația noii existențe alienate a bolnavului psihic. Vom încerca, în continuare, să facem o analiză sintetică a modelelor de existență în psihopatologie, luând ca referință, formele principale ale tulburărilor psihice. Natural că interpretarea și clasificarea modelelor de existență psihopatologică trebuie să plece de la criteriile de alteralitate oferite de manifestările psihiatrice. Fiecărei boli psihice îi este caracteristică o anumită modalitate de existență. Fiecare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
desprindă. Inconstanța este trăsătura lor constantă. Aceasta explică și imprevizibilul destinului acestora, demonstrând că între incertitudinea identității și cea a destinului acestor persoane este o corespondență. 10) Existența tragică Este o modalitate de viață specifică care trebuie însă delimitată din cadrul psihopatologiei, de semnificația pe care o are în sfera filozofiei, a moralei și a culturii. Diferența dintre a vedea „tragicul” în aceste domenii, are numai o semnificație metodică, de atitudine și de înțelegere a semnificației sale. Factorii care determină acest model
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Diferența dintre a vedea „tragicul” în aceste domenii, are numai o semnificație metodică, de atitudine și de înțelegere a semnificației sale. Factorii care determină acest model psiho-biografic sunt însă aceiași. Ne vom ocupa în continuare de semnificația existenței tragice în psihopatologie. S-a vorbit înainte de „drama nebuniei”, de „condiția tragică a bolnavului psihic”, de „aspectele patice ale vieții”, toate convergând către alterarea stării de normalitate psihică. Din punctul de vedere al acestei stări, trebuie să precizăm faptul că situația tragică a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
susținere morală a bolnavului, în actul de restaurare terapeutică. Or, acest dublu aspect nu poate fi realizat decât dacă se cunoaște boala și personalitatea bolnavului. Aceste două aspecte nu pot fi separate. Datele mai sus expuse, privind „modelele pato-biografice” în psihopatologie dovedesc importanța cunoașterii, dincolo de aspectul clinico-medical al bolii, dimensiunea ontologică a acesteia, respectiv pato-biografica bolnavului. Acest punct de vedere actualizează atitudinea clasică a medicului care este îndemnat să vadă bolnavii nu bolile. Fiecare bolnav „face boala” în felul său propriu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
decât cel oferit de „tablourile clinice” ale bolilor. Tabloul sau forma clinică are un caracter structural, descriptiv-constatativ, pe când imaginea biografică a bolii ne oferă dimensiunea dinamică a acesteia. În sensul acesta cred că trebuie înțeleasă valoarea cunoașterii modelelor psihobiografice în psihopatologie. 38. MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ALE PROCESELOR PSIHOPATOLOGICE Cadrul general al problemei Prin natura lor, tulburările psihice au modalități particulare de a se prezenta atât în ceea ce privește organizarea procesului psihopatologic, cât și în ceea ce privește dinamica clinico-psihiatrică a acestora. Prin organizare înțelegem modalitatea de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
actelor și conduitelor colective, a condus în mod firesc la delimitarea grupului de tulburări psihice colective, a Psihozelor colective și, în final, la constituirea, așa cum spuneam mai sus, a psihiatriei sociale și a igienei mintale. Tulburările psihice colective intrate în psihopatologie și psihiatrie prin intermediul modelului de gândire psiho-socială sunt diferit înțelese și tratate în raport cu boala psihică individuală. Prin tulburări psihice colective înțelegem acele manifestări anormale, care apar în situații de criză socială, stări anomice, de pierdere a reperelor valorice și a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și dinamica psihosocială, ele vor avea soluții de ordin social (cultural, moral-religios, politic și economic), dar și de ordinul igienei mintale (medico-social, medico-psihiatric, medico-pedagogic etc). Cele mai sus prezentate, scot în evidență în mod convingător faptul că modelele patologice în psihopatologie precum și în psihiatrie, au o largă paletă de reprezentări, motiv care ne obligă în plus de să privim și să înțelegem, într-o manieră mult mai largă ca deschidere, tulburarea psihică, dincolo de modelul de gândire exclusiv medico-psihiatric. Nu vrem însă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sociale, cu consecințe adânci asupra naturii umane și sunt întâlnite de-a lungul istoriei umanității sub forme diferite, dar având aceeași semnificație, așa cum vom arăta mai departe. 42. PSIHOZELE COLECTIVE IV (Clasificare, forme, descriere) Criterii de referință Obiectul analizei în psihopatologia generală este persoana umană. În psihopatologia colectivă, obiectul este reprezentat de colectivitățile social-umane. Din acest motiv, pentru înțelegerea și delimitarea tipurilor de manifestări psihopatologice colective, este necesară stabilirea unor criterii metodologice la care să ne raportăm. Elementul de referință care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
umane și sunt întâlnite de-a lungul istoriei umanității sub forme diferite, dar având aceeași semnificație, așa cum vom arăta mai departe. 42. PSIHOZELE COLECTIVE IV (Clasificare, forme, descriere) Criterii de referință Obiectul analizei în psihopatologia generală este persoana umană. În psihopatologia colectivă, obiectul este reprezentat de colectivitățile social-umane. Din acest motiv, pentru înțelegerea și delimitarea tipurilor de manifestări psihopatologice colective, este necesară stabilirea unor criterii metodologice la care să ne raportăm. Elementul de referință care constituie totodată „obiectul” psihozelor colective este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. Un rol important în epocă l-au avut experiențele lui A. Mesmer referitoare la magnetismul animal și observațiile clinice ale lui J. Charcot asupra hipnozei și isteriei. Ambele au adus în discuție cu această ocazie noi aspecte ale psihologiei, psihopatologiei și psihoterapiei, legate de procesul de sugestie. Psihiatria secolului XX aduce importante contribuții în cunoașterea problemei psihozelor colective, prin lărgirea cadrului și aprofundarea lui cu studiile de psihopatologie, antropologie psihologică și psihiatrie transculturală (E. Kretschmer, M. Dide și A. Guiraud
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ambele au adus în discuție cu această ocazie noi aspecte ale psihologiei, psihopatologiei și psihoterapiei, legate de procesul de sugestie. Psihiatria secolului XX aduce importante contribuții în cunoașterea problemei psihozelor colective, prin lărgirea cadrului și aprofundarea lui cu studiile de psihopatologie, antropologie psihologică și psihiatrie transculturală (E. Kretschmer, M. Dide și A. Guiraud, T.K. Oesterreich, Y. Pelicier, E.D. Wittkower, B. Malinowski, R. Bastide, H.B.M. Murphy). Aceste studii, deosebit de interesante, au însă un caracter descriptiv-expozitiv, fără a încerca să explice mecanismele acestor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de schimbare a ordinii sociale, de următoarele tipuri: proteste, marșuri, greve, revoluții, lovituri de stat, terorism social, îndemnul la anarhie etc. Cele mai sus prezentate pun în fața noastră o dimensiune nouă, specifică și de o mare complexitate și specificitate a psihopatologiei grupelor social-umane: psihozele colective. Expresie a traumatismelor psihice, a frustrărilor și complexelor istorice ale maselor, ele constituie „materialul” din care vor fi elaborate manifestări psihopatologice colective. Considerate din acest punct de vedere, psihozele colective reprezintă un capitol special al psihopatologiei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologiei grupelor social-umane: psihozele colective. Expresie a traumatismelor psihice, a frustrărilor și complexelor istorice ale maselor, ele constituie „materialul” din care vor fi elaborate manifestări psihopatologice colective. Considerate din acest punct de vedere, psihozele colective reprezintă un capitol special al psihopatologiei care trebuie raportat la dimensiunea socială și antropologică a acestei discipline. Dacă psihopatologia generală, având ca obiect persoana umană, studiază fenomenele psihice morbide individuale, psihopatologia socială, are ca obiect de studiu fenomene psihopatologice colective ale maselor sau ale grupurilor de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
istorice ale maselor, ele constituie „materialul” din care vor fi elaborate manifestări psihopatologice colective. Considerate din acest punct de vedere, psihozele colective reprezintă un capitol special al psihopatologiei care trebuie raportat la dimensiunea socială și antropologică a acestei discipline. Dacă psihopatologia generală, având ca obiect persoana umană, studiază fenomenele psihice morbide individuale, psihopatologia socială, are ca obiect de studiu fenomene psihopatologice colective ale maselor sau ale grupurilor de indivizi. Aceste manifestări sunt indicatori prețioși ai stării de sănătate mintală a maselor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologice colective. Considerate din acest punct de vedere, psihozele colective reprezintă un capitol special al psihopatologiei care trebuie raportat la dimensiunea socială și antropologică a acestei discipline. Dacă psihopatologia generală, având ca obiect persoana umană, studiază fenomenele psihice morbide individuale, psihopatologia socială, are ca obiect de studiu fenomene psihopatologice colective ale maselor sau ale grupurilor de indivizi. Aceste manifestări sunt indicatori prețioși ai stării de sănătate mintală a maselor, a echilibrului psihic al acestora. Dacă, în cazurile de tulburări psihice individuale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
echilibru comportamental, de adaptare a membrilor societății la realitățile vieții. Nu soluțiile utopice, ci rațiunea trebuie să fie cea care să contribuie la ordinea sufletească și morală a oamenilor, dar și la ordinea și echilibrul statului. Prin toate aceste aspecte, psihopatologia socială își aduce aportul său la înțelegerea unor fenomene psiho-sociale colective, contribuind alături de igiena mintală la oferirea unor soluții la marile probleme sociale. 43. PSIHOPATOLOGIE TRANSCULTURALĂ (ASPECTELE ETNO-CULTURALE COMPARATE ALE TULBURĂRILOR PSIHICE) Cadrul general În cadrul psihopatologiei antropologice și sociale, psihopatologia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și morală a oamenilor, dar și la ordinea și echilibrul statului. Prin toate aceste aspecte, psihopatologia socială își aduce aportul său la înțelegerea unor fenomene psiho-sociale colective, contribuind alături de igiena mintală la oferirea unor soluții la marile probleme sociale. 43. PSIHOPATOLOGIE TRANSCULTURALĂ (ASPECTELE ETNO-CULTURALE COMPARATE ALE TULBURĂRILOR PSIHICE) Cadrul general În cadrul psihopatologiei antropologice și sociale, psihopatologia transculturală sau comparată ocupă un loc particular. Ea are ca obiect studiul interrelațiilor dintre diferitele culturi și bolile psihice. Din acest motiv reprezintă aspectele etno-culturale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]