3,405 matches
-
combatanți de către G. Elsässer. Au mai fost descrise psihonevroze, psihoze și psihopatii la militari sau prizonieri, de către J.E. Meyer, J.W. Appel și R.H. Ahrenfeldt. 5. Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de înstrăinare comunitară apare ca o stare de dezechilibru psihosocial, în condițiile izolării individului sau a unui grup de indivizi de comunitatea entoculturală căreia îi aparține prin origine. În această situație se produce o ciocnire, o situație de conflict între două modele psihosocio-culturale, cel originar, propriu individului, și cel nou
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cultural, religios, moral, economic. Se instituie o dificultate de comunicare între individ și noul mediu socio-cultural, care va duce la izolarea acestuia. Despărțirea de patria, familia și comunitatea social-umană de origine constituie factori psihotraumatizanți majori, care generează dificultăți de adaptare psihosocială, de integrare în noua comunitate umană, de asimilare a unui model de comportament nou. Fenomenul se produce în situațiile de exil, expatriere, deportări, migrații de populație, schimbări transculturale. Din punct de vedere psihiatric, se notează dificultățile majore de adaptare/integrare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schimbări transculturale. Din punct de vedere psihiatric, se notează dificultățile majore de adaptare/integrare în noul mediu, sentimentul de izolare/înstrăinare, marginalizarea, impresia de oprimare, neliniștea, anxietatea, sentimentul de inferioritate prin marginalizare, ideile delirante polimorfe de urmărire etc. II. Dezechilibrele psihosociale de tip endogen 1. Conduitele agresive Conduitele agresive de factură antisocială reprezintă forme de dezechilibru psihosocial endogen, manifestate în comportamentul membrilor grupului comunitar uman, fie sub forma autoagresivității suicidare, fie sub cea a heteroagresivității homicidare (C. Lombroso, E. Durkheim, M.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mediu, sentimentul de izolare/înstrăinare, marginalizarea, impresia de oprimare, neliniștea, anxietatea, sentimentul de inferioritate prin marginalizare, ideile delirante polimorfe de urmărire etc. II. Dezechilibrele psihosociale de tip endogen 1. Conduitele agresive Conduitele agresive de factură antisocială reprezintă forme de dezechilibru psihosocial endogen, manifestate în comportamentul membrilor grupului comunitar uman, fie sub forma autoagresivității suicidare, fie sub cea a heteroagresivității homicidare (C. Lombroso, E. Durkheim, M. Halbwachs, G. Tarde, K.A. Menninger, E. Stengel, M. Minovici, M. Quidu, H.L.P. Resnik, E. Ringel
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de conduite se manifestă ca pulsiuni morbide de violență prin schimbarea atitudinii față de sine sau față de lume, față de valorile modelului socio-cultural și moral-religios, legate de situații tensional-conflictuale, sau scăderea simțului moral. 2. Toxicomaniile Toxicomaniile se datorează unor stări de dezechilibru psihosocial și cultural-moral care determină schimbări de atitudine față de viață și față de propria persoană, tendința la „ieșire din realitate”, pe care individul nu o mai acceptă, „căutarea unei alte realități” într-o lume imaginară a iluziilor. Este o formă de comportament
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite antisociale de factură sociopatică, acțiuni infracționale (șantaj, furt, violență), vagabondaj, prostituție, consum de droguri, slăbirea caracterului, nesiguranța de sine, nevoia de asociere cu indivizi asemănători lor. Toxicomaniile reprezintă forme severe de dezorganizare psihosocială a grupurilor comunitare, ele scoțând din circuitul social, familial, școlar, profesional numeroși indivizi. Un aspect important este tendința de imitație din curiozitate sau ca „modă” a consumului de droguri. Aceste elemente grave, prin alterarea stării de sănătate mintală, dar și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dintre cele descrise mai sus, reprezintă reacții de apărare-retragere din fața unor evenimente și situații-limită, închise, ale vieții, inacceptabile și nefirești. Aceste aspecte au o importanță majoră în evaluarea stării de sănătate mintală colectivă și interpretarea formelor de organizare și dezechilibru psihosocial pentru adoptarea unor strategii de acțiune de igienă mintală, așa cum vom arăta în cele ce urmează. Capitolul 26 Psihoigiena conduitelor antisociale 1. Conduitele deviante Sfera igienei mintale nu se limitează la formele stricte ale bolii psihice, așa cum sunt ele definite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în ceea ce privește persoana, sfera individualului, cât și în ceea ce potrivește comunitatea umană, sfera socialului. Nu trebuie făcută însă, în cazul acesta, o „egalizare” a cadrelor nosologiei psihiatrice cu formele de manifestare de tip aberant, deviant sau sociopatic, a conduitelor sau acțiunilor psihosociale ale indivizilor. Ele au o cu totul altă semnificație, un alt determinism, alte caracteristici și în plus un alt mod, diferit de cel clinico-medical, de rezolvare. În sensul acesta, nu măsurile medico-psihiatrice sunt cele care pot rezolva situația, ci măsurile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de „individ”, membru al societății respective, căruia îi corespunde un anumit tip de comportament, „oferit” ca model de societatea căreia acesta îi aparține. Diferitele societăți definesc în mod diferit tipul de personalitate deviantă. Devianța este o formă de comportament uman, psihosocial, și ea trebuie privită și analizată, în ceea ce privește semnificația sa, în „interiorul” comportamentului general uman și nu separat de acesta. De aici rezultă că nu se poate face o demarcație netă între devianță și comportamentul conform normelor sociale, aceasta fiind extrem de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
analizată, în ceea ce privește semnificația sa, în „interiorul” comportamentului general uman și nu separat de acesta. De aici rezultă că nu se poate face o demarcație netă între devianță și comportamentul conform normelor sociale, aceasta fiind extrem de relativă. Normal este considerat comportamentul psihosocial al majorității populației unei colectivități umane, conform normelor social-juridice și valorilor modelului cultural. Tot ceea ce se situează în afara acestor limite-cadru sunt forme neobișnuite de comportament. Unele dintre ele au caracter antisocial (devianța), altele nu. Primele au un caracter rău, negativ
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
respective. Din aceste considerente, „psihiatria are un rol de primă importanță în igienă și sociologie” (H. Damaye). Desigur că nu ne este permis să „medicalizăm” sau, și mai mult, să „psihiatrizăm” colectivitățile umane, dar trebuie să ținem seama de dimeniunea psihosocială și socio-psihiatrică a comunităților umane în interpretarea comportamentelor și acțiunilor atât individuale, cât și colective. Este cunoscut faptul că, în afara factorilor individuali, de ordin psihogen sau personogenetic, un rol deosebit în apariția tulburărilor psihice îl joacă mediul social, demogeneza, legată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
totul altceva decât recuperarea bolnavilor psihic. Important este însă faptul că în ambele situații o valoare deosebită o au măsurile de igienă mintală, așa cum se va vedea mai departe. Deviantul sociopatic prezintă un profil propriu al personalității, marcat de aspectele psihosociale de tip deviant, care-l deosebesc de bolnavul mintal. Semiologia deviantului sociopatic este reprezentată prin următoarele grupe de manifestări: - un anumit stil de existență, caracterizat prin: instabilitate, impulsivitate, inadaptabilitate, tendință spre mitomanie, disimularea actelor comise; - o copilărie tulburată, cu: alternanță
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ocazional crime, cu caracter pasional (dragoste sau gelozie), fie datorită unor stări emoționale puternice (mânie, ură, răzbunare), fie dintr-un anumit fel de a înțelege sentimentul de onoare; tot în această categorie sunt incluși indivizii cu anumite forme de sentimente psihosociale influențate de ideologii, care pot comite crime politice, crime mistice, regicide, genociduri; d) criminalii fără un mobil aparent (mobil motivat de stări complexuale, conflicte) au de regulă un caracter bizar sau absurd. B) Conduitele de dependență socială Acest tip de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
factor de referință, așa cum se poate vedea din schema de mai jos: Schema p. 156 Dependent 8cere ajutor) Respingere indiferență victimizare Societate-modelul socio-cultural Presiuni morale Virtuți Persoană caritabilă (oferă ajutor) Sentimente caritabile Inducție sugestivă Schema de mai sus reprezintă „scenariul” psihosocial al situației deviante a cerșitului. O altă formă de conduită deviantă de tipul dependenței sociale este reprezentată de prostituție. Prostituția este acea situație a instabilității și a inadaptării sociale ce are ca mobil instinctul sexual. Prostituata este persoana imatură emoțional-afectiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor indivizi cinici; imaturitate afectivă sau inafectivitate; intelect de limită; tendință crescută către infracțiuni; frecvența bolilor psihice. Interesant este faptul că atât conduitele de tip dependent, cât și cele agresive sunt constituite după un același plan de organizare și distribuire psihosocială a rolurilor. Orice acțiune de acest gen este înscrisă într-un scenariu, care o condiționează prin două elemente caracteristice: distribuirea precisă a rolurilor și un anumit tip de relații interpersonale în interiorul scenariilor respective. C) Conduitele de refugiu Aceste conduite au
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
avem de-a face tot cu scenarii în care sunt implicate în mod obligatoriu trei elemente. Toate acestea dovedesc că stările deviante de tip sociopatic au la baza lor aceleași mecanisme, atât în ceea ce privește organizarea lor, cât și dinamica individuală sau psihosocială. În cazul conduitelor deviante de refugiu, distingem mai multe forme de manifestare: mitomania, fuga și vagabondajul, alcoolismul și toxicomania, refugiul în boală sau simularea bolilor somatice, psihice sau psihosomatice, spiritul de aventură. Le vom analiza pe rând. Mitomania este tendința
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
perseverarea. Un rol important în acest sens îl joacă fenomenele de sugestie, autosugestie sau inducție sugestivă din partea simulantului. Pe baza datelor mai sus prezentate privind formele devianțelor sociopatice, putem considera că avem de-a face cu un grup de tulburări psihosociale net individualizate, cu o configurație și legi interne proprii, specifice în raport cu alte forme de manifestare ale personalității, care le diferențiază net de aspectele medico-psihiatrice ale conduitelor sociale. Aceasta face să se delimiteze clar cadrul devianței de cel al bolii psihice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a se supune normelor social-juridice (parțial sau total) 8. Pierderea identității 8. Imposibilitatea de a-și găsi identitatea 4. Constituția perversă Tot în cadrul devianțelor mai trebuie discutată o problemă deosebit de importantă, cu implicații atât individuale, privind structura personalității, cât și psihosociale și socio-psihiatrice, privind comportamentul individului. Este vorba despre constituția perversă. Constituția perversă este mai mult o stare a personalității, o dispoziție constituțională și nu un tip anumit de sociopatie, având în vedere faptul că în sfera sa intră manifestări aberante
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tip permisiv (A. Bayet), care deschide posibilitatea de manifestare în spațiul social a acestui tip de forme sociopatice. Ceea ce are importantă în acest caz este „regimul social al manifestărilor instinctive”. O societate normală, echilibrată, implică un regim de norme psihosociale și cultural-morale de formare a personalității și comportamentelor. În acest sens, formarea individului, educația morală a acestuia au un rol esențial. B. Malinowski spunea că „cultura începe cu reprimarea instinctelor”, și acest fapt esențial stă la baza oricărei morale sociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a bolilor psihice sau a defectelor de educație și a tulburărilor de comportament și tratarea acestora; 2. dispensarizarea cazurilor-problemă, de copii sau adolescenți cu trăsături de caracter de natură perversă, și instituirea unui regim de tratament și supraveghere medico-psihiatrică și psihosocială permanentă; 3. integrarea în familie, în grupul școlar și profesional a indivizilor cu probleme de adaptare și supravegherea acestora. Un rol major revine asistenței psihosociale a bătrânilor, persoanelor singure, izolate sau lipsite de mijloace materiale. O atenție deosebită trebuie acordată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de caracter de natură perversă, și instituirea unui regim de tratament și supraveghere medico-psihiatrică și psihosocială permanentă; 3. integrarea în familie, în grupul școlar și profesional a indivizilor cu probleme de adaptare și supravegherea acestora. Un rol major revine asistenței psihosociale a bătrânilor, persoanelor singure, izolate sau lipsite de mijloace materiale. O atenție deosebită trebuie acordată consumului de alcool și droguri, controlului circuitului social al acestora și tratamentului celor care utilizează aceste toxice. Un aspect deosebit de important îl constituie psihoprofilaxia suicidului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rezultatele sale, decât efortul medico-psihiatric de a salva ceea ce s-a pierdut prin boala mintală. Capitolul 27 Psihoigiena situațiilor speciale de criz\ 1. Cadrul problemei În viața comunităților social-umane pot apărea numeroase situații neobișnuite cu caracter psihotraumatizant care strică echilibrul psihosocial, având implicații asupra reacțiilor, conduitelor și acțiunilor membrilor colectivității umane, ducând la dificultăți de adaptare, comnicare, gândire și afectând serios prin aceasta starea de sănătate mintală individuală și colectivă. Aceste stări cu caracter anomic, care au ca punct de plecare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
igienă mintală trebuie să le aibă permanent în vedere, instituind măsuri de psihoprofilaxie, dar și de intervenție precoce. Prin caracterul lor neobișnuit, prin brutalitatea apariției și consecințele efectelor pe care le produc, aceste „situații” se prezintă sub forma unor „crize psihosociale” variate ca aspect, intensitate și durată. Crizele psihosociale apar ca niște „situații psihotraumatizante de viață” ale colectivităților social-umane și sunt reprezentate de următoarele: a) situații de dezastre naturale sau determinate de către om; b) situații speciale legate de grupele populaționale persecutate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vedere, instituind măsuri de psihoprofilaxie, dar și de intervenție precoce. Prin caracterul lor neobișnuit, prin brutalitatea apariției și consecințele efectelor pe care le produc, aceste „situații” se prezintă sub forma unor „crize psihosociale” variate ca aspect, intensitate și durată. Crizele psihosociale apar ca niște „situații psihotraumatizante de viață” ale colectivităților social-umane și sunt reprezentate de următoarele: a) situații de dezastre naturale sau determinate de către om; b) situații speciale legate de grupele populaționale persecutate și ale persoanelor refugiate; c) situația persoanelor supuse
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale persoanelor refugiate; c) situația persoanelor supuse torturilor; d) situațiile de violență și răpire; e) situația persoanelor din penitenciare; f) situația persoanelor lipsite de locuință. Toate aceste situații de criză mai sus enumerate reprezintă probleme majore pentru starea de echilibru psihosocial, dar dincolo de aspectele sociale, economice, politice se ridică probleme deosebit de serioase de ordin medical, psihiatric, psihosocial. Acestea din urmă, vizând starea de sănătate mintală colectivă, privesc Programul de igienă mintală, motiv pentru care ele devin obiective obligatorii ale acțiunii de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]