812 matches
-
Șchiopu,Ursula, Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967; 25. Ținică, Silvia (coord.) Repere în abordarea copilului „dificil”, Editura Eikon, ClujNapoca, 2004; 26. Ulrich, Cătălina, Managementul clasei de elevi - învățarea prin cooperare, Editura Corint, București, 2000; 27. Vlăsceanu, Mihaela, Psihosociologia educației și învățământului, Editura Paideia, București, 1993; 28. Vrasmas, Ecaterina-Adina, Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002. 87 88 ANEXA 1 Care sunt calitățile și defectele mele? Completează fraza:,,Pentru mine minciuna este ca................................................ ....... Regula zilei: Cât de bine
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
interarme forțe aeriene 4 Conducere interarme forțe navale 4 Conducere logistică 4 Management economico-financiar 4 * Durata studiilor, în ani 52. ACADEMIA NAȚIONALĂ DE INFORMAȚII Învățămînt universitar de lungă durată la zi Facultatea Specializarea * Facultatea de Informații Comunicare socială Informații 4 Psihosociologie Informații 4 * Durata studiilor, în ani 53. ACADEMIA DE POLIȚIE "ALEXANDRU IOAN CUZA" DIN BUCUREȘTI Învățămînt universitar de lungă durată la zi Facultatea Specializarea * Facultatea de Drept Drept 4 Facultatea de Pompieri Instalații pentru construcții pompieri 5 Facultatea de Arhivistică
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia socială a organizațiilor, Claude Louche • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Camelia Dindelegan • Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative, Gabriel Albu • Uitarea intenționată a informației stereotipice, Ioana Todor • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În curs de apariție: Psihopatologie și psihologie clinică
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia socială a organizațiilor, Claude Louche • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Camelia Dindelegan • Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative, Gabriel Albu • Uitarea intenționată a informației stereotipice, Ioana Todor • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În curs de apariție: Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 2), Camelia Dindelegan 1 Datele
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
concept referențial femeia subiect. Sau poate fi considerat unparcurs dinspre "feminismul victimist" înspre "feminismul asertiv". Acest proces, identificabil la scară personală și la nivelul discursului feminist pe care îl promovez, trece prin cele patru etape ale autonomiei 8, despre care psihosociologii spun că se regăsesc atât în procesul dezvoltării noastre ca adulți, cât și în configurarea oricăror relații în care suntem implicați (de cuplu, colegiale, ca angajați etc.), precum și la scara evoluției sociale. Etapele acestui parcurs către noi înșine sunt: dependența
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de socializare diferențiată în funcție de gen, în care am fost și suntem formați, oferă șanse egale de dezvoltare personală și profesională pentru ambele genuri? Ce schimbări percep autorii/autoarele în dinamica relațiilor de gen de-a lungul timpului? Cercetările din domeniul psihosociologiei și studiile asupra genului arată că socializarea diferențiată se face după un model dihotomic care produce ierarhizarea și segregarea genurilor, perpetuând tiparele de construcție a relațiilor sociale de gen ca și relații de putere. Reprezentările de gen, normele și valorile
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
viața și a sclipit spiritul unor personalități de prim rang). Casele trăiesc În măsura În care oamenii le dau viață. Existența și importanța raportului om - ambient, Om - obiect, nu mai este o problemă strict „proust-iană”, astăzi fiind atât În arhitectură cât și În psihosociologie un factor influent al activității umane. Lucrarea cuprinde un bogat volum de informații de istorie și biografie literară, (cred că este complet) și culturală. Structura compunerii și modalitatea expunerii, (cu digresiuni anecdotice semnificative) este de specia unei literaturi de calitate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Colecția ACADEMICA 131 Seria Psihologie Coordonatorul seriei este Ștefan Boncu Zenobia Niculiță este psiholog, doctor în sociologie și lector universitar. Predă cursuri de statistică socială, metodologia cercetării în științele sociale și psihosociologia organizațiilor. Între domeniile sale de competență și interes se regăsesc: psihosociologia organizațiilor, psihologia carierei (metode de recrutare și testare a personalului), psihologia vârstelor și psihologia creativității. De asemenea, este autoarea a două volume pentru publicul larg: Frumos la Vremea Lui
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
131 Seria Psihologie Coordonatorul seriei este Ștefan Boncu Zenobia Niculiță este psiholog, doctor în sociologie și lector universitar. Predă cursuri de statistică socială, metodologia cercetării în științele sociale și psihosociologia organizațiilor. Între domeniile sale de competență și interes se regăsesc: psihosociologia organizațiilor, psihologia carierei (metode de recrutare și testare a personalului), psihologia vârstelor și psihologia creativității. De asemenea, este autoarea a două volume pentru publicul larg: Frumos la Vremea Lui. Eseuri de psihologia vârstelor și Lecția de mulțumire. Povestiri pentru copii
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
carierei (metode de recrutare și testare a personalului), psihologia vârstelor și psihologia creativității. De asemenea, este autoarea a două volume pentru publicul larg: Frumos la Vremea Lui. Eseuri de psihologia vârstelor și Lecția de mulțumire. Povestiri pentru copii. Zenobia Niculiță, Psihosociologia comunităților virtuale religioase (c) 2011, Editura Institutul European Iași INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățămîntul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, cod 700469, O.P.1, C.P. 161 tel./fax: 0232
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
din Învățămîntul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, cod 700469, O.P.1, C.P. 161 tel./fax: 0232/230197; tel. 0232/230800 euroedit@hotmail.com http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României NICULIȚĂ, ZENOBIA Psihosociologia comunităților virtuale religioase / Zenobia Niculiță. Iași : Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978973611-781-7 004.738.52:2 316.6 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Bibliogr. ISBN 978973611-781-7 004.738.52:2 316.6 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. PRINTED IN ROMANIA Zenobia NICULIȚĂ PSIHOSOCIOLOGIA COMUNITĂȚILOR VIRTUALE RELIGIOASE INSTITUTUL EUROPEAN 2011 CUPRINS ARGUMENT / 9 Capitolul I. COMUNITĂȚI SOCIALE ÎN SPAȚIUL VIRTUAL / 13 I.1. Delimitări conceptuale / 13 I.2. Controverse cu privire la existența comunităților virtuale / 19 I.3. Tipuri de comunități virtuale și aplicații ale acestora
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
tuturor termenilor (cu excepția cuvintelor de legătură). 5 Relațiile dintre conceptele prezentate sunt cele logice și nu reflectă cu necesitate colocațiile din materialul analizat. Scopul figurii este acela de a reprezenta sintetic principalele concepte din cadrul comunităților virtuale religioase de limba română. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- PSIHOSOCIOLOGIA COMUNITĂȚILOR VIRTUALE RELIGIOASE 4 1 7 261 Comunități sociale în spațiul virtual Dimensiunea socială a comunităților religioase Comunitățile virtuale religioase Cercetarea comunităților virtuale Studiu exploratoriu al comunităților virtuale religioase de limba română Descrierea și delimitarea cadrului comunităților virtuale religioase... Explorarea
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
un anumit specific al teoriilor psihosociale: sunt capabile acestea să ofere cercetătorului o viziune explicativă globală? 4.1. În ceea ce privește a doua dificultate, este important de reținut, pentru tentativa de racordare transdisciplinară a psihologiei sociale la studiul imagologiei comparate, faptul că psihosociologia contemporană nu dispune de o teorie cuprinzătoare, integratoare, care să furnizeze o explicație globală comportamentului social și, implicit, fenomenelor din sfera alterității. Astfel de teorii, „de rang mare”, au fost specifice mai ales școlilor de psihologie socială de la sfârșitul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu cercetări experimentale efectuate pe grupuri mici, fiind incapabilă să ofere o perspectivă globală (dacă se poate, și istorică) de interpretare a fenomenelor sociale, a reprezentat o prejudecată ce a Îngreunat În modul cel mai serios comunicarea dintre istorici și psihosociologie. Dacă abandonăm Însă cele două niveluri ale psihologiei sociale evocate până acum, putem delimita, În fine, acea zonă optimă care permite colaborarea interdisciplinară Între psihosociologie, istorie, comparatistică și alte discipline, În folosul imagologiei comparate. Este vorba de așa-numitele teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reprezentat o prejudecată ce a Îngreunat În modul cel mai serios comunicarea dintre istorici și psihosociologie. Dacă abandonăm Însă cele două niveluri ale psihologiei sociale evocate până acum, putem delimita, În fine, acea zonă optimă care permite colaborarea interdisciplinară Între psihosociologie, istorie, comparatistică și alte discipline, În folosul imagologiei comparate. Este vorba de așa-numitele teorii psihosociale „de rang mediu”, care vizează o generalizare moderată, un stadiu intermediar Între ipotezele de lucru restrânse și construcțiile speculative ordonate În jurul unei scheme conceptuale
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prizonier Între limitele școlii sau orientării psihosociologice respective. Dar prejudecata conform căreia psihologiei sociale i-ar lipsi viziunea de ansamblu este categoric dezmințită de aceste teorii de nivel mijlociu, pe care le putem Întâlni În orice manual sau tratat de psihosociologie. 4.3. Câteva idei și concepte aparținând domeniilor și orientărilor psihosociologice amintite la Începutul acestui paragraf prezintă o importanță deosebită pentru imagologia comparată, nu numai În sens metodologic, ci și În ceea ce privește identificarea unor structuri teoretico-explicative mai ample, capabile să ofere
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
față de care se manifestă În aceeași categorie, de a-i aprecia, pe fiecare În parte, conform definiției generice a grupului respectiv. Deși nu este obligatoriu ca aceste atitudini să se manifeste doar În sens negativ (pot exista și prejudecăți „pozitive”), psihosociologii au tendința de a le defini drept prejudecăți doar pe cele nefavorabile, prejudecăți Îndreptate Împotriva cuiva. În timp ce prejudecata este o atitudine, o tendință de a răspunde sau un răspuns simbolic, discriminarea este un comportament dirijat Împotriva indivizilor vizați de prejudecată
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al devenirii istorice. Prin studiul acestei evoluții a imaginilor, istoriografia poate contribui În mod decisiv la descifrarea rolului jucat de factorii culturali, de tradiție În transmiterea stereotipiilor naționale, la identificarea cauzelor prejudecății și ale discriminării, Într-un dialog interdisciplinar cu psihosociologia. Aceasta din urmă este aptă să măsoare mult mai exact, chiar În parametri cantitativi, trăsăturile imaginii la o dată ulterioară, dar nu poate să-i urmărească, precum istoria, cu metode calitative, evoluția de până la data respectivă. În ceea ce privește sursele cu ajutorul cărora investighează
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cât spre sistemele de valori și la reprezentările care ghidează conduita umană; psihoistoria, influentă mai ales În istoriografia americană, având În vedere sondajul psihanalitic al personalităților istorice, i-a distanțat, de asemenea, pe mulți istorici europeni, prin confuzie, inclusiv de psihosociologie, chiar dacă, bineînțeles, psihanaliza nu avea nimic de-a face cu psihologia socială; chiar și teoria „personalității de bază”, care venea de fapt din spațiul vecin al antropologiei culturale, a provocat reacții adverse față de psihologie și studiile sociale, În general, reacții
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
materialul predilect al istoriei mentalităților. Mai mult, considerându-se o știință a fenomenelor ideologice (cunoștințe și reprezentări sociale) și a fenomenelor de comunicare, propunându-și să studieze, din această perspectivă, raporturile dintre indivizi, dintre indivizi și grupuri și dintre grupuri, psihosociologia oferă o perspectivă asupra Întregului câmp social. În măsura În care acest câmp cunoaște o evoluție istorică (lucru pe care nu-l contestă nimeni), istoria trebuie să se alăture - evident, cu specificul său - efortului global de cuprindere a realității sociale. De aceea, problema
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să se concentreze asupra metodelor și conceptelor care pot fi extrapolate transdisciplinar și acomodate la specificul surselor fiecărei discipline. Este deosebit de util pentru istoric să aplice izvoarelor sale tehnicile perfecționate de analiză ale psihologiei sociale. Chiar dacă nu dispune de sursele psihosociologiei, chiar dacă nu-și poate provoca subiecții să răspundă la anchete și chestionare, istoricul trebuie să-și dovedească abilitatea tocmai prin capacitatea de a găsi asemenea răspunsuri la chestionarele psihologiei sociale, răspunsuri formulate În epocă la alte interogații, Într-o anchetă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
locală 1293 referințe Probele și mijloacele de probă în procesul penal 12 referințe Problema libertății și a responsabilității în filosofia creștină 138 referințe Protecția mediului. Securitatea statelor 157 referințe Psihopedagogia adulților (literatura românească a ultimilor 25 de ani) 82 referințe Psihosociologia conflictului 219 referințe Rabindranath Tagore 116 referințe Receptarea culturii hispanice în România 1477 referințe Receptarea lui Maupassant în România 265 de referințe Reforma religioasă de la Luther la Calvin. Studiu comparativ. Considerații istorice 78 referințe Rene Descartes 88 referințe Romantism. Romantismul
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
de prim-plan, de la profesori la studenți. Mircea Mihăieș: Clujul l-a produs pe domnul Dâncu. Vladimir Tismăneanu: Istoria Clujului este diferită și nu o cunosc destul de bine. Bucureștiul a produs figuri interesante și la profesori: Cătălin Zamfir, profesor de psihosociologie, a devenit ministru În primul guvern FSN-ist. Tot sociologii au fost printre fondatorii Grupului pentru Dialog Social. Sociologia a fost profund urgisită sub regimul comunist. Mircea Mihăieș: A fost și desființată la un moment dat. Vladimir Tismăneanu: Ca multe
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
12.RUSU, C., 1993, Management. Concepte, metode și tehnici, Ed. Expert. 13.VLĂSCEANU, Mihaela, 1999, Organizațiile și cultură organizării, Ed. TREI (lucrarea integrală). 14.VLĂSCEANU, Mihaela, 1996, Sectorul nonprofit. Contexte, organizare, conducere, Ed. Paideia (lucrarea integrală). 15.VLĂSCEANU, Mihaela, 1993, Psihosociologia organizațiilor și conducerii, Ed. Paideia (lucrarea integrală). EDITURĂ ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro R Tipar digital realizat la: E-mail: editură@pimcopy
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]