5,617 matches
-
din spate. - Jos sunt oase multe și glăvățâni de oameni morți. Mi-a zis bunicu’ că aici a fost gropnița din timpul războiului, a adăugat celălalt. I-am recunoscut și mi-a mai trecut groaza ce mă cuprinsese. Erau niște puști, foarte isteți de altfel, Marius Pavel și Mihai Mitucă. Mi-au arătat și niște cartușe găsite în subsolul clădirii, rugându-mă să le duc eu la Miliție. Așa am și făcut, erau vreo două cutii pline. Am astupat bine chepengul
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 by http://confluente.ro/Anii_de_glorie_ai_muzeisticii_domnesten_ion_c_hiru_1344103442.html [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
Peste bulevard de cele două aripi aproape “planând”, alte două imobile selecte cu aceeași destinație a entertainmentului industrial, Treasure Island și Fashion Show. A rămas una și singură și părăsită dar de proporții, al cărei proprietar este până și de puștii Americii recunoscut, care este botezată cu numele lui, Donald Trump, opera-i International Trump, paralelipipedică, vopsită proaspăt de ziceai că încă se prelinge pe ea vopselele de un maroniu cu alb dungat și de pe care abia fuseseră date probabil schelele
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fizionomii_bizare_la_circus_circus_din_las_vegas_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
romantic-eminesciene, hyperionice, «de lumi făr' de hotar / ce pot resuscita prin picături de rouă / [...] // fiind neînțelesuri înțelese» (ibid.), într-un «văz-huh al vrerii» (s. n., p. 8), în «foc molcom» și în «sânge pân' la cer», în «siberii-ncremenite» (cu speciala-i pușcă anti-ger: «îmi iau pușca să-mpușc gerul / pân' spre margine de Nistru / tânguiri până la Tisa / stringuri geruind sinistru // ne-nțeles...» - împușcați în mămăligă, p. 9), «într-un eclectic / spațiu-timp» (p. 11), cu „ozeneu“, ori cu „verde bicicletă-rablă“ (nu fabricată de
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
făr' de hotar / ce pot resuscita prin picături de rouă / [...] // fiind neînțelesuri înțelese» (ibid.), într-un «văz-huh al vrerii» (s. n., p. 8), în «foc molcom» și în «sânge pân' la cer», în «siberii-ncremenite» (cu speciala-i pușcă anti-ger: «îmi iau pușca să-mpușc gerul / pân' spre margine de Nistru / tânguiri până la Tisa / stringuri geruind sinistru // ne-nțeles...» - împușcați în mămăligă, p. 9), «într-un eclectic / spațiu-timp» (p. 11), cu „ozeneu“, ori cu „verde bicicletă-rablă“ (nu fabricată de vreun alt poet, ca
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
explic ce se întâmplase și arăt cu mâna în spatele vasului. Un marinar îndreată proiectorul din vârful catargului spre direcția indicată de mine. - Om la apă! confirmă el. Se lasă o barcă cu motor la apă, care țâșnește apoi ca din pușcă. La lumina reflectorului văd cum marinarii îl trag în barcă și se întorc. Între timp, vasul se oprește, iar barca este ridicată sus, la bord, cu un sistem ingenios de frânghii. Voquin arată ca un câine ploat, de-abia se
DRUMUL APELOR, 55 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1493547000.html [Corola-blog/BlogPost/376313_a_377642]
-
meu, Ai spart oglindă În care mă priveam, Admirandu-mi tinerețea și elanul, Și ai lăsat doar cioburi ascuțite, Care rânesc, macină, dor. Singurătate sordida, Lumânare arsă pe altarul ființei mele, Ia inima mea în palmele tale, Intreab-o câte drumuri puștii a colindat, Câte doruri i-au bătut în geam, Câte veri a iernat, Câte amintiri a ars, Câte lacrimi a strâns, ... Citește mai mult Singurătatea goală,Lipsită de orice pudoare,Mă strânge în brațele ei ,Vrea să mă copleșească cu
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
sufletului meu,Ai spart oglindaIn care ma priveam,Admirandu-mi tinerețea și elanul,Și ai lăsat doar cioburi ascuțite,Care rânesc, macină, dor.Singuratate sordida,Lumânare arsă pe altarul ființei mele,Ia inima mea în palmele tale,Intreab-o câte drumuri puștii a colindat,Câte doruri i-au bătut în geam,Câte veri a iernat,Câte amintiri a ars,Câte lacrimi a strâns,... XVI. DE IERI ȘI DE AZI, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015. Mă
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
învăța adunarea și scăderea. Era mai simplu decât abacul bunicii! Îmi confecționasem câteva duzini, ca să îmi ajungă, mai ales că mai pierdeam până acasă o parte din ele pe ulițele pline de larma și joaca școlarilor, colegi, scăpați ca din pușcă la sunetul ultim al clopoțelului. Ștergeam cu buretele agățat de tăbliță și scriam. Ștergeam și scriam. Iar acasă, pe caietul "de curat" scriam seara la lumânare ori la lampă nr. 5. La periferia urbei natale încă nu pătrunsese lampa lui
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416946509.html [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
de sens. Poemul din debutul volumului definește misterioasa existență a poetului ca sursă de perplexitate. Ca logophoros, purtător al cuvântului apocaliptic, el aduce sabia cu tăiș dublu a sensului literal/figurat: e „biciul de flori” al pământului și „praful de pușcă al stelelor”. Călcând pe covorul roșu al propriului sânge, la braț cu „Doamna moarte”, poetul se inserează într-un scenariu al reprezentării care îl smulge din existența unică, asigurându-i „multe vieți” sub tot atâtea măști retorice. El pare să
IONUŢ CARAGEA: „UMBRA LUCIDĂ” de MARIA ANA TUPAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_ana_tupan_1459855956.html [Corola-blog/BlogPost/368200_a_369529]
-
toată greutatea stâlpului se lasă pe mine. Răni și coaje am avut pe umeri timp de două săptămâni. A urmat perioadă de instrucție. Am schimbat hainele, s-au format grupele în cadrul plutonului și cum eram cel mai înalt, am luat pușcă mitralieră, rănită în spate, pătură în bandolieră și direcția rastelul cu schiuri de unde plecăm la câmpul de instrucție. Și cum nu știam să schiez rămâneam mult în urmă plutonului. Am urcat undeva sus pe munte cu schiurile la mâna unde
CAP.4 de IONEL CADAR în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1485270433.html [Corola-blog/BlogPost/343094_a_344423]
-
despre crâncena moarte a Mihaelei Runceanu. Nimeni nu scapă de ceea ce e în stare să pornească într-o competiție, frustarea și nevolnicia. Dar asasinatul plătit trece în ficțiunea pe care cercetarea, în loc să o clarifice, mai mult îi pune praf de pușcă. Așa s-a ajuns la versiuni tensionate maxim culminând cu acuzații niciodată instrumentate. Azi, când lutul i-a luat cu totul corpul, n-au mai rămas în urmă decât cântecele ei și conștiințele. Conștiințele pe care se poate conta fără
MIHAELA RUNCEANU. UN GLAS DE ROUĂ, UN SUFLET DE SOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398401424.html [Corola-blog/BlogPost/347954_a_349283]
-
omul ca să pună ceva sub brad la copii! Că-n nădejdea ta, Moșule, am rămâne și fără ultima minciună frumoasă în care doar proștii mai cred. Da’, dacă te prind pe-aici, îți rup picioarele, n-avea grijă! Cu patul puștii ți le rup. Că mi-au dat și armă, una veche, de la paș’pa’, dar cartușe nu mi-au dat, că n-am permis de port armă. Nu că n-aș ști să trag, ba încă trag foarte bine, dar
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_mos_craciun_florentina_loredana_dalian_1354533418.html [Corola-blog/BlogPost/351660_a_352989]
-
sufletul nostru vii ca si cum am putea păstra în noi stolurile de păsări, marile plecări și marile întoarceri ale migratoarelor poezia este doar trilul păsării pe care poetul și-l smulge din inimă și-l împarte cu ceilalți să nu moară puștii să ne amintim de dascălii noștri de ieri să vă amintiți de dascălii voștri de azi viață este un urcuș cu greutatea ei în spate numai nebunii aleargă fără să simtă povară clipelor oamenii nu se deosebesc cu nimic de
SĂ NE AMINTIM DE POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sa_ne_amintim_de_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/356802_a_358131]
-
mierlițe prin copaci, Doar pe mine mă bătea gândul să ascult mierea Din scorburile viespilor ascunse prin araci. Singur cu arma atârnată de-un nor arzând în apus Te aștepta să mai vi goală pe marginea visului meu, Învingeți teama, pușca a rămas în inimă sus, Și glonțul ruginit în ploaia lui Dumnezeu. Glonțul iubirii nu întotdeauna ucide în apus, Rugina e ardere înnobilând ce-a fost de mult, Glonțul timpul străbătându-l de mult s-a dus Purtând poemul spre
GLONŢUL IUBIRII NU ÎNTOTDEAUNA UCIDE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Glontul_iubirii_nu_intotdeauna_ucide_al_florin_tene_1328343094.html [Corola-blog/BlogPost/346659_a_347988]
-
l-a dus spre ideea că ar trebui să folosească altceva cu care să lupte, să se apere, nu doar un băț sau o piatră. Și gândirea lui l-a propulsat de la piatră, la săgeată, la sabie, la praful de pușcă, glonț, bombă, rachetă, până la explozia și manipularea structurii inițiale a naturii. Când a văzut că laptele mamei, ierburile și semințele nu- i mai ajung, (curios atâtor animale le ajung și astăzi de ce oare omului nu i-a mai ajuns? ) s-
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1487012343.html [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
Ce să învingă, pe cine ? Om pe om ? Ciudat destin de umbră în cer senin ! Nici nu vă imaginații cât de mult se lucrează, se investește în această barbară formă de ucidere. Amintiți-vă: piatră, băț, arc cu săgeată, sabie, pușcă, tun,bombă, avion, elicoter, rachete,vapaore, submarine, fusiune nucleară, anularea mișcării, laser,, microbi, gaze toxice, manipularea vremii ! Și cine știe ce mai ascund cei ce au în cap astefel de idei. La toate a lucrat capul omului spre a se putea învinge
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1487012343.html [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
exaustive. Moartea și- a văzut însă de ale ei și a luat viul oriunde l- găsit mai pregătit pentru a trece în neființă. Că a fost vorba de o piatră, de un băț, o sabie, o săgeată, un glonș, o pușcă, o bombă sau o apă adîncă , ea le-a oferit tuturor soluția finală spre a putea ieși din aceste zbateri cumplit de dureroase. La un moment dat, cei care au murit în ultimile mii de ani, le-a trecut prin
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1487012343.html [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
Pentru că fie că vrem să observăm ori ba, această zi este debutul incredibilului an fondator 1918, scris cu majuscule în mintea oricărui român. Era și atunci, adică acum exact 100 de ani, un an ca oricare altul, deși praful de pușcă se simțea din plin în aerul greu, în jurul nostru se auzea clinchetul armelor. De doi ani România își proclamase neutralitatea (ca și SUA!). Alții erau deja de doi ani în război și nimeni nu avea să știe că acest conflict
Acum 100 de ani, intram în Primul Război Mondial. L-am pierdut zdrobitor, dar rămâne totuși cel mai mare succes din toată istoria noastră modernă by https://republica.ro/acum-100-de-ani-intram-in-primul-razboi-mondial-un-razboi-pe-care-l-am-pierdut-zdrobitor-dar-care-ramane [Corola-blog/BlogPost/338592_a_339921]
-
spun că vrei să mergi cu dumneaei la clasa întâia? - Nu, mă! - Atunci care-i problema ta, ce te frământă? - Nu-ți mai spun că începi să mă cerți. - Bine, bine... culcă-te și nu te mai gândi: în cătarea puștii cade rața când nu te aștepți, numai să știi să apeși pe trăgaci la timp, și închzând ochii începu să sforăie. „Ce-i pasă... nu tu nevastă care să-l înșle, nu tu necazuri cu boierul; dar bine că merse
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_x_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1360225579.html [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
îngrămădiți pe bănci, privind drept înainte (iarăși nu avem voie să ne uităm altundeva, și mai ales unul la altul), înconjurați-asemenea orbitelor electronice din periferia nucleului atomic- de un cerc de ostași în termen, toți echipați ca pe front, cu puști mitraliere automate pe care le țin îndreptate asupra-ne, dându-și silința să se holbeze fioros ... Sunt relatări tulburătoare din timpul cercetării și al detenției cărora cu greu le-ai putea da crezare, un fel de „ drum al robilor” spre
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_fericirii_de_nstein_ion_ionescu_bucovu_1380203225.html [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
Cluj-Napoca. În 2011 a lansat un CD de muzică populară, cu paisprezece piese de pe Valea Gurghiului, numit „Gurghiule, mândră vale”, o parte din ele culese de la bunica Panga Paraschiva și o parte au fost create de Mircea Simionca, autorul piesei „Pușca și cureaua lată.” În fiecare an participă la Târgul Fetelor de la Gurghiu, în perioada mai-iunie. Cântecul „Bate vânt de către sară” prezintă dorul de satul natal și durerea pierderii părinților: „Bate vânt de către sară/Prin cetina brazilor/ Și-mi aduce dor
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
aur poartă, Noi cerșim din poarta'n poartă..." Astăzi va scriu dintr-o întâmplare. În orașul acesta (Varșovia), din țara aceasta vecină nouă, am văzut acum câteva zile două tablouri. Unul înfățișează pe Horia, celălalt pe Cloșca. Sunt falnici. Cu pușca peste spate, pistoale la brâu și în privire adunată toată dârzenia strămoșeasca, scrutează zările și sfidează dușmanul. În ei doi sunt toți Moții. Port românesc, cu mana'n șold, caută cu privirea fulgerătoare pe cel care ar voi să le
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Chitimia_ion_scrisoare_din_ion_chitimia_1383202725.html [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
iată ce mărturisea Părintele Constantin Voicescu despre închisoarea de la Târgu Ocna: „într-o seară am ajuns la Târgu-Ocna - era o seară de primăvară, cu miros de tei, luna pe cer. Ne așteptau niște indivizi bătrânei, din garda veche, cu niște puști d-alea mari. Noi, repede, învățați cu "banditule mișcă!", cu ghionteli.... Unul din ei ne-a zis: "Stați, taică, mai încet..." Când am auzit cuvântul ăsta taică nu ne-a venit să credem. Am văzut apoi o clădire luminată. Ne-
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_vo_stelian_gombos_1348051016.html [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
l-a urnit la treabă. Pe drum, apucându-l frica, moșul îndemna boii cu biciul și striga în gura mare, deși drumul era pustiu: - Dii, boulenilor, nu vă fie teamă de urs sau de lup, că am în car o pușcă “dum-dum” și-i fac praf dintr-o pocnire! Când a ajuns în pădure, acolo... liniște, zăpadă, copaci și tufișuri înghețate și cu chiciură pe crengi. Moșul, văzând atâta liniște: “ Dacă pădurea este fermecată și când voi da cu toporul o să
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
dădeau doar mămăligă cu lapte acru. Se înțelege, pentru aceste stări de lucruri, băiatul simbriaș începu să-i pizmuiască, căutând prilej de răzbunare. Găsi unul chiar în ajunul unei mari sărbători: intră pe furiș în casă, dibui unde ținea moșneagul pușca și-i umplu țeava cu bucățele de cărămidă măcinată mărunt. Când veni sărbătoarea și moșul a vrut să se grozăvească în fața vecinilor, ieșind în cerdac să tragă un foc, ... buuuf!!! Moșul căzu pe spate de reculul armei. Din pușcă ieși
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399781550.html [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]