6,888 matches
-
culturi!). În acest fel, notele sînt o simplă formalitate, nefăcînd corp comun cu textele din ediție. Cît despre prefață, ea e, prea adesea, complezenta, lipsită fiind total de discernămînt critic. Dar e bine că a apărut o ediție cuprinzătoare din publicistica lui Octavian Goga. Octavian Goga, Naționalism dezrobitor. Permanentă ideii naționale. Studiu introductiv, îngrijire de ediție și note de Constantin Schifirnet. Editură Albatros, 1998.
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
și sintagme. Instrumentul de căutare al CD-ului, simplu și eficient (se poate propune un cuvînt sau se poate porni de la o listă deja existentă) se aplică pe cea mai mare parte a operei, grupate în patru categorii - poezie, proză, publicistică și literatură populară - și cuprinzînd textele eminesciene din volumele I, IV, VI, VII, IX, X, XII și XIII. Materialul pus la dispoziția cercetătorului e deci reprezentativ și foarte bogat; absențele (volumele deocamdată nedisponibile pentru căutare) cuprinzînd mai ales note și
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
I, IV, VI, VII, IX, X, XII și XIII. Materialul pus la dispoziția cercetătorului e deci reprezentativ și foarte bogat; absențele (volumele deocamdată nedisponibile pentru căutare) cuprinzînd mai ales note și variante; lipsesc de asemenea traducerile, teatrul, o parte din publicistică, fragmentariumul și - probabil pierderea cea mai semnificativă - corespondența. La căutarea unei forme lexicale, programul răspunde prin indicarea tuturor aparițiilor ei în textele disponibile, fiecare ocurență fiind reprodusă într-un context de 4-6 rînduri (corespunzînd în genere unei strofe, unui paragraf
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
s-a stabilit după căsătoria cu Cornelia Brediceanu, descendentă dintr-o familie ce avusese un rol activ în înfăptuirea României Mari. În anul 1921 a devenit membru al Societății Scriitorilor Români, în anul 1926 a primit premiul Academiei Române pentru activitatea publicistica iar în 1935 premiul „C.Hamagiu” al aceleași Academii pentru lucrările dramatice și poetice din ultimii ani. Începând cu anul 1926 îl regăsim în diplomație unde a funcționat peste 15 ani că atașat de presă, apoi consilier în cadrul legațiilor României
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
Alex. Ștefănescu Un român la Hollywood Manuela Cernat, care și-a făcut de multă vreme un nume în critica de film, dar și în publicistica politică, combătând în fraze clare și decise comunismul rezidual din România ultimului deceniu, a publicat recent o captivantă biografie a lui Jean Negulescu. Autoarea și-a ales bine personajul, un artist multilateral și atras de aventură de-a lungul întregii
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
ca și relatarea diferitelor episoade "epice" din biografia sa au mult de pierdut din cauza stilului romanțios și bombastic folosit de autoare. Biografia se transformă într-o apologie. Maria Roșca are o încredere fără margini, riscantă în limba de lemn a publicisticii naționalist-comuniste dinainte de 1989: "Dintotdeauna orașul românesc a însemnat întâlnirea fascinantă a aspectelor pitorești, caracteristice firii noastre, care l-au făcut să se distingă prin istorie, viață spirituală, sensibilitate și vocație. În ultimul pătrar al veacului trecut orașul românesc poseda astfel
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
vedete, al unei mișcări artistice; simpatizant"); cuvîntul provine din engl. fan (abreviere din fanatic) și a intrat și în alte limbi (franceză, italiană ș.a.), o dată cu răspîndirea anumitor manifestări ale culturii de masă moderne. în româna actuală, mai ales în limbajul publicistic, îl găsim în mod curent, folosit pentru pentru a-i desemna pe admiratorii vedetelor muzicale, dar și pe cei ai sportivilor și chiar ai politicienilor (tendința de lărgire a uzului substantivului fan, deja observată de Adriana Stoichițoiu într-un articol
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
curent, folosit pentru pentru a-i desemna pe admiratorii vedetelor muzicale, dar și pe cei ai sportivilor și chiar ai politicienilor (tendința de lărgire a uzului substantivului fan, deja observată de Adriana Stoichițoiu într-un articol asupra anglicismelor din limbajul publicistic actual, nu contrazice de fapt sensul său de bază): "un singur fan fiind trimis la urgență" (Cotidianul 17, 1991, 1); "Eminem pregătește o altă surpriză fanilor săi" (atomic.ro/stiri); "R. N. s-a fotografiat cu cîțiva fani, printre care
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
împlinirea vîrstei de 60 de ani, pînă la sfîrșitul zilelor sale, străbate o perioadă materială grea nevoit fiind a lucra în calitate de corector la diverse tipografii și chiar a-și vinde biblioteca. Marea pasiune a lui C. Beldie a reprezentat-o publicistica. Tipărește două broșuri scrise într-un stil flamboaiant, Ce vrem și Glossa spiritului cărturăresc ambele din 1918, prevestitoare ale existențialismului nostru interbelic, în care se pronunță în astfel de accente antiintelectualiste: "Lucrarea se înfățișează ca un efect al crizei intelectuale
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
și polemicele lui F. Aderca (tip arțăgos și ritos, gata să-i sară capsa din senin din iarbă verde, dar numai pe pricini transcendente) l-au mînat mai departe, risipit și excesiv, pe cărările blestematei de îndeletniciri vag denumită a "publicisticei" (cea mai rea primejdie a omului de talent), ajungînd la o adevărată industrie cu firme stridente țintuite la poarta fragedei lui reputații literare (...), uluitoare prin mulțimea și felurimea unei producții de poligraf în pas sau maimuțărind actualitatea literară pe cît
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
Mircea Anghelescu S-a vorbit foarte putin în publicistica noastră și se știe foarte puțin despre apariția unei reviste internaționale la Paris, în 1951, care are importanță ei pentru cunoașterea și chiar pentru evoluția unora dintre scriitorii noștri stabiliți de curînd în Franța. Revista, un trimestrial intitulat La Revue
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
trimitea gazeta în străinătate sau la moșii. Cum putea fi cunoscut, atunci, gazetarul mai mult decît poetul, publicului larg? E efectiv o aberație. În fapt, se știe, gazetarul Eminescu este o descoperire de la începutul veacului nostru, de către sămănătorism (ediția din publicistica poetului a lui Ion Scurtu e din 1904) care avea nevoie de un precursor întru naționalism. Pînă atunci puțini știau de publicistica poetului. De fapt, Eminescu a devenit cunoscut publicului larg după publicarea plachetei de poezii, pe care ne-am
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
aberație. În fapt, se știe, gazetarul Eminescu este o descoperire de la începutul veacului nostru, de către sămănătorism (ediția din publicistica poetului a lui Ion Scurtu e din 1904) care avea nevoie de un precursor întru naționalism. Pînă atunci puțini știau de publicistica poetului. De fapt, Eminescu a devenit cunoscut publicului larg după publicarea plachetei de poezii, pe care ne-am obișnuit s-o numim ediția princeps. Nu-i scria Maiorescu poetului, după apariția plachetei, cînd poetul era vremelnic restabilit la sanatoriul vienez
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
mai guralivi dintre noi îl fructifică în pamflete pline de ură, pe la talk-show-uri. Din păcate, ne-am convins acum, scriitorii români pot fi văzuți, din cauza felului comercial în care este tratată literatura de către mass-media, mai degrabă în această zgomotoasă ipostază publicistică și publicitară decît în aceea cu adevărat profesională." Și, ar adăuga Cronicarul, în măsura în care, după moarte, scriitorul are șansa de a fi adunat în viață și niscai merite politice pentru un partid aflat la putere. u În săptămînalul ROMÂNIA MARE criticul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
încă o dată, ce caută Lucian Blaga printre personalitățile reprezentative ale extremei drepte? E, repet, o anexare abuzivă, pentru a conferi substanță acestei direcții filozofice, doctrinare și politice din spiritul public românesc. Același fals e și includerea lui Eminescu aici. Prin publicistica sa, sau numai prin o parte din ea, Eminescu a fost negreșit un cugetător de dreapta, xenofob și șovin. Dar n-a fost o personalitate de extrema dreaptă, deși acestei orientări din spiritul public românesc și l-au anexat, cum
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
savant. Lumina de seară e produsul unei umbratilis vita care păstrează ecouri din lumina orbitoare a zilei marcate istoric. De altfel, Sorin Mărculescu spune că: "Urme ale acestei irupții de discurs civic reprimat pînă atunci (e vorba despre activitatea sa publicistică din anii 1990-93 pe care am amintit-o, n.L.M.) se pot regăsi și în cartea de față, dar numai subordonate dorinței ca ea să reprezinte în primul rînd un gest dirijat către planul la care, tot încarcerați de istorie, nu
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
românească din deceniul patru și influența ei nefastă asupra unor intelectuali români, fără să denunțe și manifestările la fel de regretabile ale extremei stângi. (Tot Z. Ornea este însă cel care a sancționat inițiativa rabinului Moses Rosen de a cere interzicerea tipăririi publicisticii "antisemite" a lui Mihai Eminescu și aceasta nu oricând, ci în timpul regimului Ceaușescu, care promova cu adevărat antisemitismul, făcându-l pe un om de cultură de valoarea lui Z. Ornea să se simtă indezirabil în propria lui țară.) Dincolo de aceste
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
Cum pentru Scînteia lucrau tipografii de elită din Combinat, nu prea găseai greșeli de literă. Buchiseala avea loc pe articolele comandate sau produse în redacție. Cu atît mai neplăcută cu cît toată lumea știa că lucrează la fabricarea unui număr mort publicistic. Zeci de perechi de ochi luau parte la această operațiune de îmbălsămare pînă cînd numărul intra la rotativă. Atît doar că înainte de apariția acestui mort, revista era blindată cu articole consacrate apropierii marii sărbători naționale, iar după de reacții și
August 23 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16853_a_18178]
-
în special în accepția lui din logica matematică. Fantezia, ludicul, subiectivitatea, umorul, într-un cuvînt stilul vioi ploieștean nu intră în formula acestei reviste ce pare alcătuită de universitari matematicieni și filosofi, cu gravitate și rigoare, dar fără éclat. În publicistica noastră culturală ea își rezervă de aceea un loc aparte, ca releveul unei construcții multifuncționale printre peisaje colorate. De o atenție deosebită se bucură, firesc, oamenii locului. În nr. 4, printre aceștia - P.P. Negulescu. Redacția a ales chiar pentru copertă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
știu ce ai locului". Bănuiesc că ideea acestei cărți s-a născut în timp ce lucra la Dicționarul cultural al județului Teleorman, ca o primă etapă. De aici prin raportarea la biografia eminesciană (din perioada 1867-1869), la opera și mai ales la publicistica, s-a conturat chiar structura cărții. Totuși relațiile lui Eminescu cu Teleormanul sunt puține. Cele biografice se reduc la două "treceri" prin Teleorman în 1867 prima, în compania trupei teatrale a lui Iorgu Caragiale și a doua în 1868 cu
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
a avut printre prietenii, colegii de redacție, sau de "junimism" pe teleormănenii Anghel Demetriescu (care nu este detractorul eminescian G. Gellianu), pe anecdoticul D. Teleor, pe gen. George I. Manu, pe gazetarul Gr. Păucescu, care va îngriji prima ediție din publicistica lui Eminescu, apărută îndată după moartea poetului. Cam la atâta se rezumă partea biografică. Trecând la operă (poezie, culegerea de literatură populară și publicistică) autorul înregistrează scrupulos orice mențiune teleormăneană sau care ar putea fi localizată în județ. În Scrisoarea
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
Teleor, pe gen. George I. Manu, pe gazetarul Gr. Păucescu, care va îngriji prima ediție din publicistica lui Eminescu, apărută îndată după moartea poetului. Cam la atâta se rezumă partea biografică. Trecând la operă (poezie, culegerea de literatură populară și publicistică) autorul înregistrează scrupulos orice mențiune teleormăneană sau care ar putea fi localizată în județ. În Scrisoarea a III "Rovine" este localizată în județul Teleorman și atunci evident "Cartea" fiului de Domn, după bătălie, tot de aici a fost trimisă "dragei
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
mai plauzibil ar fi Turnu Severin ("De la Turnu-n Dorohoi...; cântecul Epșoara din culegerea de Literatura populară și utilizat și într-un articol politic din " Timpul" este preluat din publicația teleormăneană "Toroipanul" și poate tot de aici strigătura "Gurele". În publicistica lui Eminescu se urmăresc referințele la Teleorman și teleormăneni, unii cunoscuți, alții obscuri. O mare parte a cărții este consacrată "prețuirii lui Eminescu în Teleorman" printr-o exegeză pe care autorul o vrea exhaustivă. Cuprinsul ne va arăta însă că
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
Rodica Zafiu Fenomenul stilistic și sociolingvistic de pătrundere a registrului familiar în scris, manifestat mai ales în publicistica actuală, are, în timp, și efecte asupra sistemului gramatical al limbii literare. Descrierea standard a românei, bazată pe normele limbii culte, se poate dovedi insuficientă, neputînd totdeauna surprinde variațiile unui uz foarte permisiv față de formele și construcțiile oralității. Un exemplu
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
marilor revoluții care au mișcat curentele critice europene înainte și după primul război mondial, din critica "stilistică" a lui Walzel sau Spengler, din Wölfflin, din noua critică engleză etc. nu vine să tulbure apele molcome ale acestor modele în care publicistica noastră se oglindea de vreo jumătate de secol. Singurul critic care a încercat să iasă din stereotipia acestui tradiționalism prea puțin receptiv fie și numai la forme, D. Caracostea, a fost - în cel mai bun caz - obiectul ironiilor publice (cele
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]