1,686 matches
-
Poetă pozitivă. Mare suflet. „și a rămas / scris pe cer / cu sclipiri stelare / numele lor nemuritor: / CALEA ROBILOR!” ANTONETA CHIBURȚĂ BALAN. Vocație lirică. Sensibilitate cu fața spre frumusețile pământului și gândul la lumea de dincolo. „Covorul arămiu în tonurile toamnei, / Pufos, sub pași, de-acuma, curând va putrezi; / Din somn adânc de iarnă, nimic nu-l va trezi, / Nici gândurile blânde, sub pașii rari ai Doamnei...”. Reflecții încastrate în clip-uri iluzoriu peisagistice. „Nisipurile-s mișcătoare și fierbinți. Te-afunzi în
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > N I N G E.... Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ninge, cu fulgi pufoși, suavă licărire Ce prin ecoul stins al soarelui de vară Transplant de energie se strecoară, Să dea sublimului gest de strălucire. Transplant de energie din înalte ceruri Prin fulgi pufoși în orga iernii plânge, Acoperind cu alburi și petele de
N I N G E…. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369677_a_371006]
-
din 04 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ninge, cu fulgi pufoși, suavă licărire Ce prin ecoul stins al soarelui de vară Transplant de energie se strecoară, Să dea sublimului gest de strălucire. Transplant de energie din înalte ceruri Prin fulgi pufoși în orga iernii plânge, Acoperind cu alburi și petele de sânge A toamnei frunză prinsă-n joc de geruri. Acoperind cu alburi fir de grâne, Ne dă speranța plinelor hambare, Când câmpul auriu în plin de soare Sub secere și
N I N G E…. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369677_a_371006]
-
golit ceainicul și...ar mai fi vrut țuică fiartă să-i întrețină pârjolul care-l mistuia. Dar era secătuit de voință. Mai bine...să doarmă...să uite că se află în starea asta. Să-și lase sufletul purtat pe norii pufoși ai viselor. Închise ochii și așteptă...Dar Moș Ene nu putu străbate troienele de temeri și disperare. Cohortele de gânduri trăgeau de genele lui și urlau fioros prin pădurea de nervi din creierul său. Pupilele ochilor săi se fixaseră în
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
condiții mizere, nu poți ierta. Spui că ierți dar nu poți ierta, așa cum cu greu te poți ierta pe tine însăți ca mamă, că tu trăiești iar ei sunt acolo, undeva... că trupul pe care l-ai simțit cald și pufos și nevinovat în mâinile tale, nu a apucat să crească, să rodească, să se împlinească. Cam asta este povestea și continuă, pentru că medicina este viață, o luptă continuă pentru viață a oamenilor care știu să rămână oameni, dincolo de propriile șocuri
O IUBIRE MAI VECHE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362660_a_363989]
-
avea mai multă autoritate, și pentru a se apăra în caz de atac din partea unor oameni răi, pădurarul luă cu el și carabina de vânătoare, așa, pentru orice eventualitate. Drumul prin zăpezi era greu, cizmele intrau adânc în zăpada proaspătă, pufoasă. Trebuia să trudească din greu, să ajungă pe plaiurile pădurii. În pădure stratul de zăpadă nu era chiar așa de mare, se putea umbla mai lesne. Iată, nici nu intră bine în pădure, că și găsi niște urme de cal
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
avea o treabă de făcut. Trebuia să urce muntele până la poiana de la Dalna, să vadă cum stau proviziile de fân pentru cerbi și căprioare din acea poiană de la marginea pădurii. Pe culmea muntelui, vântul încă sufla cu putere, împrăștiind zăpada pufoasă de pe ramurile brazilor. Crivățul chiar se înteți când el ajunsese în poiana de pe coama muntelui, așa că își îndesă vârtos căciula pe cap. Porni vitejește prin zăpezile mari din poiană. Vedea peste tot urme de pași de căprioare, care se hrăniseră
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
restaurant prin care a trecut în timpul studenției însoțită de sirian sau de conferențiar nu a văzut așa ceva. Pereți din marmură de cea mai de buna calitate, obiecte sanitare din porțelan la culoarea opalului, iar cele metalice din bronz strălucitor. Prosoape pufoase și groase cât plapuma sa de acasă. Lumini încastrate în pereți. Totul strălucea de curățenie. Bănuia că nu mama lui Mircea se ocupa de întreținerea acestora, după cât de impozantă se prezentase în ușa de la intrarea în vilă. Când au pătruns
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
pereții complet placați numai în faianță cu model floral, fondul fiind de culoarea cerului senin, iar florile din centrul plăcii în culori naturale. Pe un perete trona o oglindă generoasă, iar pe suporții metalici nichelați, atârnau prosoape mari, albe și pufoase, brodate cu monogramă hotelului pe țesătură. Pe cadă era lipită o bandă de hârtie cu un scris mare în albastru „dezinfectat”. Parcă intrase cei de la Sanepid să deratizeze baia! Era singurul lucru care contrasta luxului și bunului gust. Pe mijlocul
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
lănțișor Care se rupe ușor. Sper să nu vă supărați, Bobârnace să nu-mi dați Că sunt mic, Sunt cât un dop Și cu pletele mă joc! AM ACASĂ LA BUNICI La bunicii mei acasă Am o pisică de rasă Pufoasă, mare, haioasă Care e un pic cam grasă. Ea are culoarea gri Și o cheamă Mâța Fifi. Pisi manâncă de crapă Apoi bea și multă apă, Are poftă de mâncare Nu îi pasă că-i prea mare. Am și-un
POEZELE PENTRU RĂDUCU de EMILIA GHEORGHIU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353360_a_354689]
-
în suportul nichelat aflat lângă lampă.Și mulțumit de lumină caldă ce plutea în cameră,se apropie de șemineu și aplecandu-se reuși cu greu să aprindă focul apoi reveni în fotoliu și după ce își înveli picioarele cu o pătură pufoasa,se lasă pe spătarul fotoliului și privi hora focului ce devora buștenii din șemineu. Simțind nevoia unui fum,își lua pipa de pe masa de alături și o umplu cu tutun apoi o aprinse pufăind cu plăcere și privind cu atenție
STAND DE VORBĂ CU TĂCEREA.... de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352773_a_354102]
-
Acasă > Literatura > Proza > IUBIND EFEMERIDA Autor: Iulian Cătana Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Fulgii pufoși,plutesc și se așează în părul tău iar tu-mi zâmbești,purtând în ochii tăi,o caldă invitație către un tărâm îmbibat de fericire.Și atras de această fericire,te îmbrățișez și dragoastea noastră țese-n jurul nostru,un cocon
IUBIND EFEMERIDA de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352776_a_354105]
-
ești gata, să vin după tine, îmi zise trăgând cu ochiul înainte de a-și pune ochelarii de soare cu rame scânteietoare. Ziua petrecută alături de mama, tocănița de pui cu sos gros de smântână pe patul auriu de mămăligă și clătitele pufoase cu urdă, reușiră să șteargă ușor impresia puternică a călătoriei cu noua achiziție a lui Sandy. Pe raftul bucătăriei de vară din fundul curții, lângă cănile de ceramică cu bobițe de struguri în relief, mobilul meu rămase să sune pentru
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
Din alte timpuri, cu mult dor Și le revăd precum odinioară; În amintiri își au făgașul lor, De pretutindeni vin și mă-mpresoară. Dar pasul fără zgomot și sfios, Ca țesătura să nu se destrame ... Se cerne amintirea-n strat pufos, Precum s-ar cerne nevăzute scame. Ci chipul dăltuit în dură stâncă Ne-ndeamnă cu blândețe, hotărât, Să tragem noi o brazdă mai adâncăm - Un neam ce nu se lasă doborât. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Brazdă adâncă de Adrian Simionescu
BRAZDĂ ADÂNCĂ DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354309_a_355638]
-
Când intrai în baie, parcă intrai în valurile mării. Îți crea o atmosferă relaxantă, odihnitoare. Până și lămpile fluorescente de neon erau azurii. Pe suporți metalici, nichelați, prinși în pereții băii, se lăfăiau prosoape plușate de culoare albastră, groase și pufoase iar pe cuier atârnau două halate de baie la aceeași culoare. De aceea i se spunea garsoniera turcoaz. Sosind în cameră, Gloria se ocupă cu desfacerea geamantanelor și aranjatul lucrurile în comodă și în dresing, iar Dalia a intrat să
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
Acasa > Poeme > Devotament > PARFUM DE LILIAC Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Deodată cerul și-a schimbat culoarea și-i parcă mult mai jos și mai .. pufos căci norii grei ce-i tunau supărarea sub ochii blânzi și-au dat răimea jos! * Când brațele de raze și le-a-ntins neliniștile toate-au adormit, sub ploaia de săruturi ce-a cuprins în taină sufletul și l-a
PARFUM DE LILIAC de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353929_a_355258]
-
de șale. Mă uitam la ea abia respirând de sfială, Nicu gemea pe pat cu spatele vânăt, mama stătea în picioare lângă ei, în mâini cu o cană cu apă și un prosop, baba Vasilichia își plimba mâinile rotunde și pufoase, cu pete maronii, peste vânătăile tari, rostind, cu ochii închiși, cuvinte doar de ea știute, nu se auzea nimic, doar vedeam buzele mișcându-se ca frunzele sub o adiere ușoară... Într-o seară de vară, când soarele mare cât o
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Foileton > MY LORD (IX) Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se însera. Soarele cobora spre asfințit colorând cerul în tonuri de galben roșiatic. Îi plăcea să privească norii pufoși de diferite forme și culori. Aerul devenea plăcut sub adierea ușoară a vântului. Toată lumea era obosită. Ziua a fost plină de întâmplări neprevăzute, pentru unele personaje. Mătușa Annie ațipise cu tâmpla sprijinită de fereastra trăsurii. Pălăriuța îi stătea într-o
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
Folosesc materiale reciclabile: fetru, dantelă, pastă ceramică (bănuți) pe care le lucrează în combinații proprii. De exemplu pe bucata de fetru se aplică dantela, în mijloc bănuțul din ceramică pe care sunt pictate chipuri umane, îngerași, păsări. Șnurul este material pufos, lucios din mătase sau lână, de culoare roșie, albă și neagră. Mărțișoarele au formă de gărgărițe din fetru pentru copii de grădiniță, bănuți, deoarece primul mărțișor a fost șnurul, apoi s-a adăugat bănuțul, apoi simbolul pasărea, motive populare. Soții
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
fi un interlocutor cu care vorbește personal sau altul căruia îi trimite scrisori. Grădinii în care „Doar zăpada sclipitoare / e un covor fără sfârșit” (Scrisoare grădinii, pag.10 ); iernii privilegiate, căreia „Ploaia, spală toamna părăsită / Așternându-i iernii, / De nămeți, pufos covor.” ( Scrisoare iernii, pag. 34); primăverii „Doresc ca primăvara / Să-mi fie oglindă nocturnă.../ Să-mi fie poem sau stih de iubire, / Pentru noi, pentru pictură.” (Scrisoare primăverii, pag. 35); toamnei „Agățată-n crengi” (Toamnă supusă, pag. 36), când „Tună
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
că el stă pe loc. Se țes, urcând, arome visătoare Și larma gâzelor ieșind din pământ. Ca-ntr-un miracol își plimbă o floare Fâșia de umbră, atinsă de vânt. Se-ntâmplă ca cerul să se-nvelească C-un strat pufos, dar... clätinat usor Să-ncerce, tot mai jos, să se topească Pe fire lungi.. -ca la ecuator-. E-aprilie,..se mutădorul sub aluni Și goluri se-acoperă cu-nalta lucire... Aduc, iar, primăvara zeii cei nebuni, „Mirare” rămâne, în veci
APRILIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354118_a_355447]
-
s-au îndepărtat dar au început să se apropie și să cadă peste mine, integrându-mă în decor. A fost realmente o acceptare, un tandru: „Bun venit!” Și, dintr-o dată, cu ultimii fulgi, se întâmplă minunea. Printre fulgii mari și pufoși apar mici sclipiri care se transformă în steluțe din ce în ce mai bine conturate, mai clare. „Fulgii tocmai curățaseră văzduhul pentru „vizitatori”, vine un gând răzleț. Începe o adevărată ... reprezentație cosmică! Zeci, sute de steluțe coboară din înalturi, ca dintr-o navă cosmică
FULGII de DOR DANAELA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354560_a_355889]
-
care încerca să-l rupă. Valurile mici cu zbaterea încetinită din cauza sloiurilor, îi refăceau de fiecare dată conturul în care aveau să-l țină captiv până spre sfârșit de martie. Drumurile toate erau acoperite de covorul alb al zăpezii uneori pufoasă, alteori colțuroasă, iar crengile copacilor parcă gemeau la cea mai ușoară adiere de vânt. Pe faleză, pe o bancă, privind Dunărea, ședea o femeie îmbrăcată elegant . Avea un aer distins în ciuda anilor pe care-i arăta. Am mai făcut mulți
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
și elegant, cu mai multe etaje, un adevărat far pentru călătorii de pe mare și o bucurie pentru marinari, cărora le vestește că uscatul este aproape. Cerul Nessebarului este asemenea apelor sale, limpede și senin, dominat uneori de nori albi și pufoși, desenați parcă de mâna unui Tizian sau Michelangelo. O plimbare prin oraș îți dezvăluie adevăratul specific al acestuia: străzi înguste, pavate cu piatră, case tradiționale, garduri de piatră, muzee, biserici bizantine, mori de vânt plasate în oraș din motive turistice
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
fără mimica o aparentă fără esență 2 rămîi cu mine, stai nu pleca soarele a răsărit deja noaptea a fost grea rea zorile au ars bun rămas 3 vino în Guantanamera unde bîntuie Hymera dulce, pură și crăcoasă zîmbitoare și pufoasa ea te-atrage și te trage în arondismentul Timp Deschis de zei în Olymp dar mai poți scăpa ades cînd e visul mai pervers că o crupa rîvnitoare despicata de vapoare 4 Scriu un cuvînt, încă unul, apoi un rînd
PRETEXTE de CRISTINA LILA în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357083_a_358412]