914 matches
-
cumplit de frig. Sub brad este mai bine, dar vin ghiulele și din lateral. Se dau după trunchi. Vijelia însă îi caută cu insistență, adică se învîrte pe după copac, ca să-i nimerească. Este tot mai întuneric. Din înălțimi se pornesc puhoaie, care vuiesc a potop. Turtureii și-au îmbrăcat hanoracele. Este un pic mai bine, dar nu-s semne că urgia s-ar potoli. Colac peste pupăză, a început să fulgere și Sfîntul Ilie s-a apucat să-i sperie rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prin locul ăla blestemat... Merg atenți și cu puțin spor. Îi dor picioarele și ar fi vrut acasă. Pietrele sînt alunecoase. Ajung la strungă. O punte, cu două balustrade putrede, era mai știrbă decît baba cloanța. Pe sub punte curge iadul. Puhoiul face urît al naibii cînd i se opune un bolovan sau un trunchi încîlcit în crengile sale. Amîndoi mor de frică. Guță își ia inima-n dinți. Tremură, dîrdîie, lunecă și... trece. Hai, treci și tu, țipă la Pamela. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
intrat în grevă. Ei au debarcat și înaintaseră vreo cîțiva kilometri, într-un dispozitiv de tip evantai. Mamă, mamă, dar le ai cu războiul... N-am fost militar de profesie, dar atunci ne-am mobilizat cu toții... ne așteptam să vină puhoaie... Ei însă, nu erau mulți, contau pe răzvrătirea cubanezilor, pe sprijinul populației. Ce mai, niște proști. Dar văd că în marea politică te pricepi... Sigur că mă pricep. Au fost prost informați despre starea de spirit a populației. De după un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din 18 feb.1741 (7249), dăruiește mănăstirilor Sf. Vineri și Frumoasa o parte din moșia Tatomirești, din ținutul Vasluiului. - Parcă am mai vorbit noi că după bine vine și răul. De această dată, răul n-a fost nici focul, nici puhoiul de ape ori trăsnetul. Ci mănăstirea Frumoasa a fost „prădată și jăfuită de toate bucatele ei de nepriiatinii puternicii împărății moscalie, ce-au vinit cu sabiia asupra acestui pământu și rămâindu sfântă mănăstire la slabă stari...” după cum spune Grigorie Ghica
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
singur cititor! Dar, cine știe, poate, odată și odată, i-o suna și lui ceasul... N ici când s-a semnat pacea de la Kuciuk-Kainargi, nici la nunta prințului Charles, nici la lansarea navetei Columbia, nu cred să fi fost atâta puhoi de faetoane, caravele și limuzine cât a potopit târgul Cotnari la o lansare de carte! Adunați ciotcă, polițiștii de la Rutieră erau, în acea sâmbătă, numai lapte și miere: "Vă rugăm să fiți amabil și să acceptați să parcați doi metri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Era într-o zi de miercuri... Vreme rece și umedă. Tunurile, după nici trei ani de liniște și calm aparent, se auzeau din nou bubuind la Prut. Armatele germano-române, zdrențuite și sleite de puteri... se retrăgeau, alungate din urmă de puhoiul asiatic. În minte, încă, ne mai stăruia porunca Mareșalului de în urmă cu nici trei ani.. : „ Ostași, vă ordon treceți Prutul!... Urmați-mă!... Războiul Sfânt a început!”... ... Când, tunurile de toate calibrele începură să bubuie, iar pământul și văzduhul se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în ochi lumina cenușie a celor care nu mai speră nimic. Războiul.. lunga noapte a morții... Toți sunt tulburați de spaima amenințării bolșevice. Nu se gândesc la nimic altceva decât la fugă, la găsirea unui mijloc de izbăvire din calea puhoiului asiatic. În compartiment se așternuse o tăcere că-ți puteai număra bătăile inimii. ... Necazurile noastre, domnule, abia încep !..continuă tot el. Viața pe care am știut-o noi a pierit pe vecie. Niciodată, lumea nu va mai fi așa cum a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
neînchipuit. Securiștii risipeau muniția, în direcții la întâmplare, în vreme ce, partizanii erau cu totul în altă parte și, la fiecare rafală a lor, cădeau zeci de urmăritori. Puștile automate și mitralierele tocau ca melițele, împroșcând mii de gloanțe fără nici o țintă. Puhoiul de milițieni și securiști năvalea ca o apă călcând peste proprii morți, lăsându-i în urmă. Situația se complica mult.. Căpitanul trebuia să ia o hotărâre urgentă.. Toți îl urmăreau cu coada ochiului, așteptând... simțind cum li se transmite și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu pioșenie „prohodul”, cum zice un scriitor ieșean, aceleia care a fost „răposata”, Str. Lăpușneanu. Calea Lăpușneanu , fala dintotdeauna a Iașului, chiar și azi face o poveste nespus de frumoasă. - Unde mai este strălucirea ei de altădată... calea romantică a puhoaielor de sâmbătă seara, a întâlnirii tinerilor, a visurilor, a clipelor de neuitat... Strada întâlnirilor, a paradei modei și mai ales a promenadelor, faimoasele promenade de sâmbătă și duminică seara, la care participa toată tinerimea târgului, revărsată ca un șuvoi dintre
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ce-i. Lumea vorbea: sunt teroriști, sunt diversioniști. Mă duceam la telefon și Comandantul Diviziei spunea: "Băi, vezi că sunt teroriști și diversioniști care pun pe tancuri mine, trotil!" Dar unde să-i vezi în atâta lume, că era un puhoi de civili între tancuri? S. B.: Făceai o manevră cu tancul și îi zdrobeai. M. M.: Îi zdrobeai. La un moment dat, vine cineva de la Batalionul 2, locotenent-major Marian Ștefan parcă, și zice: "Dom' maior, se trage de deasupra mea
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
totuși armonice, simfonia Înfricoșată a frământării și a zbuciumului universal!... Puterile adâncului se treziseră de pretutindeni și, sub ocrotirea oarbă a nopții, Își dezlănțuiră asupra pământului Îngrozit furia lor prăpăditoare. Uraganele umplură jgheaburile largi ale munților, și ca niște imense puhoaie vijelioase, se rostogoleau prăpăstios la vale; vântul șuiera, gemea și urla În răstimpuri cu glas acum de frunze spulberate, acum de arbori zbuciumați, acum de munți cu furie zguduiți pe temeliile lor de cremene eternă... Sclipirile neîntrerupte și orbitoare de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
văzut-o, i am transmis toată „gratitudinea” noastră de hâtri moldoveni!!! Deodată apărură nori negri-vineții și În scurt timp orchestra zeilor se puse În mișcare săgetând Întinderea nesfârșită a bolții cerești cu fulgere și tunete infernale, iar În scurt timp puhoaiele de ploaie se prăbușiră torențial spre ocean și uscat. Nu se mai vedea nici În cer, nici În pământ... Părea că natura nu mai putea fi oprită din furia ei muribundă... După mai bine de o oră, treptat urletele vijeliei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care fuma cot la cot cu el pe o terasă umbroasă, la pierde-timp, pleacă precipitat în redacție atunci când aude că-l solicit pentru a sta de vorbă despre pelerinaj. „Se întâmplă doar lucruri bune, frumoase, la locul lor. Este lume, puhoi de lume. Rândul este bine organizat.” Continuă astfel, artificial. De fapt, îi este teamă să vorbească cu mine, la urma urmei are de-a face zilnic cu jurnaliștii și nu crede în identitatea oficială pe care am declinat-o la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oră (08.30). Cea mai în vârstă îmi spune că vine la Iași de 27 de ani. „Pe vremea lui Nea Nicu’ nu umbla racla pe străzi, ca racheta, că nu era voie de sus. Dar venea și atunci lume, puhoi !” Baldachinul de protecție aflat deasupra raclei îl denumesc, simplu, umbreluță. De altfel, în cursul discuției noastre afirmă că „au scos-o pe Sfânta la umbreluță, a început lumea să vină puhoi”. Cele două femei văd o relație de cauzalitate directă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
era voie de sus. Dar venea și atunci lume, puhoi !” Baldachinul de protecție aflat deasupra raclei îl denumesc, simplu, umbreluță. De altfel, în cursul discuției noastre afirmă că „au scos-o pe Sfânta la umbreluță, a început lumea să vină puhoi”. Cele două femei văd o relație de cauzalitate directă între „nenorocirile ce se întâmplă acum, săracie, foamete, inundații, cutremure” și numărul de participanți la pelerinaje. O echipă de la televiziune face eforturi disperate pentru a se apropia neobservată de un bărbat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
diferit de normal, dar accesând o lume diferită. Atunci trecând șuierător prin vid, Din zbor se închega un bloc lichid. Se rotunjea în goana-i purpurie Și-și alegea o cale pe vecie. Pe el se-amestecau în văi grozave Puhoaiele de ape și de lave; Deasupra nori clocotitori și ceață Acopereau priveliștea măreață. Materia își începea, enormă, Viața în cea mai primitivă formă, Cu deplasări spasmodice-n mișcare Cu largile-i contraste țipătoare. N-au fost atunci timpane să audă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
președinte? Că, timp de douăzeci de ani, acest interes național a fost călcat în picioare, vestejindu-se în fața interesului Europei, al UE și al NATO, și că acuma, după inundațiile pustiitoare din vară, a fost scos la suprafață din mâlul puhoaielor, drept lângă cizmele de cauciuc ale președintelui, care, pe loc, a fost străluminat de o revelație: ce-ar fi să valorificăm, în interes propriu, moaștele interesului național? Suntem nevoiți să punem sintagma prezidențială într-o astfel de ecuație, ca să înțelegem
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a venit și te-a vândut. Ce greu blestem și ce osândă Ți-a scris pe frunte ’nalta stea. Mișei și hoți s-au strâns cu toții ca să vândă Pe cei ce vrură mântuirea ta. S-a-nvolburat Mihai ca un puhoi de munte, La Turda prin trădare a căzut. Și Tudor când porni Fanarul să-l înfrunte, Trădarea a venit și l-a vândut. Se frânse Horia pe roată, Pieri Ioan Vodă sfârtecat, Panduri și moți creșteau din flăcări și din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Lancrăm, - sat care se alfa în apropiere - a fost recunoscut și au dat de știre prin sat că dânsul e pe deal cu toți robii de la castelul din Albini. În limbajul local ardelean, termenul era echivalent cu cel de deținut. Puhoi de lume, bărbați în vârstă, femei cu copii de mână, a năvălit în vie, îmbrățișându-l. Plângeau și ne mângâiau ca pe copiii lor, copiii ne priveau cu ochi mari, nedumeriți. Ce aveau prin traiste ne-au lăsat nouă. Iar
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
apă. După aceea m-am dus acasă și am zăcut gol, în ploaia călduță, pe podul lui Minn, privind cum se prăvăleau valurile lustruite în cavitatea îngrădită. Chiar și pe o zi liniștită, apa dă buzna înăuntru și îndărăt, în puhoi tumultuos. Noaptea trecută, întrucât cerul era acoperit de nori, mi-a fost cu neputință să-mi verific teoria dacă „fața fantomatică“ pe care am văzut-o a fost sau nu o reflecție a lunii. Dar acum sunt sigur că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cuvintele care să-i exprime furia, cu capul mare ca de taur zvârlit înainte, își arăta dinții puternici, uzi de salivă. Mugetul ritmic, șuierat, al mecanismului mării, m-a vrăjit o clipă și, fără să mă uit în jos, simțeam puhoiul învârtejit din puțul stâncos de dedesubt. Îmi spuneam limpede, cu o precizie care mă pătrundea până-n ultima fibră, că n-aș avea decât să fac un pas precipitat înainte, și să-l îmbrâncesc pe arțăgosul ăsta odios peste marginea stâncii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
celălalt din pricina lipsei de încredere, de curaj, de generozitate, din pricina unei demnități prost înțelese și a taciturnicității englezești. Acum am impresia că, o dată cu moartea lui James, a pierit și ceva din mine, ca o bucată dintr-un pod smulsă de puhoiul inundației. Mi-a încolțit în minte o viziune cu totul nouă asupra celei de-a doua trădări săvârșite de Hartley și, de fapt, și asupra celei dintâi. Cred că, parțial, mi-a fost sugerată de James. Când Hartley mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Mai văd fantomele din Baltă, cortegiu sumbru și martir, / Tânjind spre lumea cea înaltă, precum pohodul la Sibir; / Mă regăsesc pe diguri sumbre cu tinerețile-ngropate, / alai de morți livizi și umbre, de restul lumii lor uitate. / De-a lungu-și mână-nepăsare puhoiul apei ucigașe / Din care bem cu resemnare scursura marilor orașe. Săpăm și dăm de oase-n zeghe, bucăți de lanțuri și cătușe / Cutezătorilor de veghe al lașilor mereu călușe. Mă-urmărește această baltă, cortegiu sumbru și martir / Târșiți spre lumea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
orașul Ujhorod, au vizitat bazele de prelucrare din Vinohradiv a conducerii de exploatare a gospodăriei apelor și a societății pe acțiuni PMK - 78. Experții ambelor Părți au căzut de acord în privința necesității urgentării schimbului de informații hidrometeorologice, inclusiv în perioada puhoaielor de apă nemijlocit între conducerile regionale ale gospodăriei apelor din or. Ujhorod (Ucraina) și or. Cluj Napoca (România). Participanții întâlnirii au fost primiți de locțiitorul Reprezentantului Guvernului Ucrainei cu probleme de gospodărirea apelor transfrontaliere cu România - Ivanitki O.M., șeful securității
ANEXELE 1-12*) din 21 decembrie 2000 la Protocolul Sesiunii a II-a a împuterniciţilor pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997 (18-21 decembrie 2000, Odesa, Ucraina). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139440_a_140769]
-
Doamnă, cătră tine.” (M. Eminescu, I, 149) Observații: În interpretarea Gramaticii Academiei, când se realizează prin adjectiv posesiv, complementul indirect stă în cazul acuzativ, chiar dacă este precedat de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) care cer genitivul: „Asupra noastră fulgeră, trăsnește și bat puhoaiele.” (M.Sadoveanu, X, 514) „Crezi că se vor mulțumi să se răzbune împotriva ta?” (O. Paler, Viața..., 114). De fapt, în asemenea structuri, termeni precum noastră, ta etc. trebuie considerați pronume personale în genitiv. b. Propoziția completivă indirectă se introduce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]