921 matches
-
convocat toți liderii de triburi, pentru a le cere părerea. După discuții, împăratul decise să-l trimită pe Gun să îmblânzească apa. După ce a primit ordinul, Gun a început să se gândească la o metodă prin care să lupte împotriva puhoaielor care ieșeau din matcă. În cele din urmă, își aminti de o zicală: "Generalul contra soldaților și pământul contra apei". Dacă va construi un dig de jur-împrejurul satului, apa va putea fi oprită. Dar de unde să facă rost de atâta pământ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
i-a mulțumit broaștei țestoase și s-a îndreptat spre vest, ca să facă rost de comoară. După multe dificultăți întâlnite în cale, ajunse la munții Kunlun, unde se întâlni cu împăratul ceresc și căruia îi ceru comoara Xirang pentru îmblânzirea puhoaielor. Împăratul, însă, îi refuză cererea. Cu gândul la poporul care trăia în amărăciune și profitând de neatenția paznicilor de la palatul ceresc, el fură comoara. Întors acasă, aruncă Xirang în apă. Imediat, în acel loc se formă un dig, care creștea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de la palatul ceresc, el fură comoara. Întors acasă, aruncă Xirang în apă. Imediat, în acel loc se formă un dig, care creștea văzând cu ochii, în înălțime. Astfel, apa a fost oprită să mai iasă din matca fluviului. Scăpați de puhoaie, oamenii au cântat și dansat de bucurie și au început să lucreze pământul. Aflând că Xirang a fost furată de Gun, împăratul ceresc trimise soldații și generalii din cer, pe pământ, ca să recupereze comoara. Astfel, viiturile ieșiră din nou din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
îi încredință sarcina de îmblânzire a apei lui Yu, fiul lui Gun. Împăratul ceresc îi oferi comoara Xirang lui Yu. La început, el a adoptat aceeași metodă ca tatăl lui în construirea digului pentru oprirea apei. Dar a văzut că puhoaiele îngrădite au o forță și mai mare și a dărâmat repede digurile înălțate. Din practică, el capătă experiență: "Îndiguirea sau drenarea trebuie făcute după caz. Nu ajunge doar cu îndiguirea". Astfel, Yu rugă o broască țestoasă să tragă comoara Xirang
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
căsătorie, Yu a plecat să se lupte cu apa. Timp de 13 ani cât a lucrat pe șantier, el a trecut de trei ori prin fața casei sale, dar n-a intrat niciodată. În cele din urmă, Yu reuși să îmblânzească puhoaiele. Fiecare fluviu își are propria albie și toate cursurile de apă se îndreaptă spre est și se revarsă în mare. De atunci, oamenii, scăpați de furia apelor, au început să trăiască o viață fericită. Ca să-și exprime recunoștința, poporul l-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pe Xu Xian la Templul Jinshan și îl forță să se călugărească. Aflând vestea, Bai Suzhen și Xiao Qing s-au întristat foarte tare și, împreună, încercară să-l elibereze din Templul Jinshan, prin puterile lor magice. Ele au provocat puhoaie mari care au asediat templul. Fahai le-a întâmpinat și el cu forțe magice. Dar pentru că era pe punctul să nască, Bai Suzhen n-a putut să-l înfrunte și s-a retras, urmată de Xiao Qing. Când au ajuns
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
doamna Ionescu zări două fete în canadiene colorate, una galbenă și una roșie, alergând prin zăpadă și trântindu-se pe spate în troiene, înțepenind acolo, ca niște mane chine de plastic fără viață, peste care continua să se prăbușească un puhoi de fulgi. Doamna Ionescu icni speriată, își spuse că fetelor li s-a făcut rău, se gândi chiar să dea fuga la supermarket și să roage pe cineva de acolo să cheme o ambulanță. Apoi însă, tot uitându-se prin
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
doi nu aveam nici un fel de rutină domestică. Doar un soi de aranjament foarte lax - un menaj, nu un cămin al iubirii conjugale sau măcar al afecțiunii. Când proviziile alimentare se subțiau, Vela se ducea la supermarket și cumpăra un puhoi - mere, grepfruturi, carne pentru refrigerator, prăjituri, șarlote pentru desert, conserve de ton și de hering În sos tomat, ceapă, orez, cereale pentru micul dejun, banane, salată verde, cantalupi. Am Încercat de câteva ori s‑o Învăț cum să aleagă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
urgență, nu reușeau să le facă față. Victor îi strigă din cadrul ușii și, fără să priceapă ce le spune, îl urmară pe hol. Întreg căminul fusese cuprins de haos. Sub presiunea aglomerației de la parter, geamurile și ușile cedară și întregul puhoi dădu năvală afară. Luați de val, Luana și Ștefan se treziră împinși în stradă. El o scăpă din mână. Mică, înconjurată de gloata uriașă de băieți, Luana dispăruse. O strigă cu disperare. Ghidată de glasul lui, fata își făcu loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
altceva decât să merg după tine. Într-o zi, te vei întoarce la mine, Luana. Ai jurat în fața Domnului. Nu te va lăsa să faci altfel. Ea coborî împovărată scările și o dată ajunsă în stradă izbucni în plâns. Lacrimi amare, puhoaie devastatoare gata să inunde pământul, arzându-i obrajii, pustiindu-i sufletul, perdea opacă și dureroasă prin care nu reușea să vadă drumul pe care trebuia să apuce. CAPITOLUL V Lumina ochilor mei Divorțul s-a pronunțat într-o zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o mulțime, așa că începem chiar de azi. Nu te mai mocăi la calculatorul ăla, e timpul să înveți să lucrezi cu el și încă foarte repede, pentru că dincolo ne așteaptă un teanc de hârtii. Luana încercă să facă ordine în puhoiul de cuvinte ce o săgetau. Nu înțelese, exact, cam ce urma să facă. Ceru lămuriri. Cordel se încruntă. Ce nu pricepi? Of, tare-i greu pentru unii să-și pună mintea la contribuție! Vei dactilo..., mă rog, cum se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
facă înțeles nu este un zeu adevărat, e doar o invenție a plăsmuitorilor de cuvinte. VIII Vara anului 625 a fost foarte caldă, dar a plouat suficient de mult. Lăcustele n-au venit decât o singură dată, dar nu în puhoaie, și n-au fost nici epidemii. Regele vizigot Svintila îi alunga de pe domeniile sale pe ultimii bizantini; regele Clotaire I era covârșit în Neustria și în Austrasia de intrigile conților și ale episcopilor; împăratul Heraclie era prins în lungul război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
De îndată ce escorta regelui a luat-o din loc, trupurile au fost scoase de sub stratul de pământ, înfășurate în alte pânze și puse amândouă într-o frumoasă arcă de lemn sculptat. În loc să o luăm spre Benevento, ne-am îndreptat spre Puglia: puhoaie de oameni, de toate națiile și religiile, au venit să se-nchine la trecerea cortegiului. Și ulițele satelor, pe timp de noapte, au fost luminate de torțe. Exista în Gargano un munte numit Drion, adică stejar. De-o parte se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
lângă el în patul lor imens, se lăsă din nou năpădită de gânduri în legătură cu viitorul firmei. Nu contează, își spuse ea, cu privirea pierdută în beznă. Am obținut ce-am vrut de la ei. Dacă firma nu mai face așa un puhoi de bani, n-ar trebui să mă intereseze. Dar o interesa. Fusese deja la o companie falimentară și nu mai voia să repete experiența. Dar Ennco nu avea să se năruie. Ennco era imensă și profitabilă și puternică, iar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Acestfel vorbi Urizen, în sine strîns, grozav de mîndru. 335 Zece mii de mii erau oștirile-i de spirite pe vînt, Zece mii de mii de scînteietoare care strălucind în cer. Și pește țărmul cel de aur de lîngă-oceanul liniștit ele-n puhoaie vin, Si de Izbîndă bucurîndu-se; cu sînge fost-au copleșite cerurile. Pămîntul își întinse masă larg; Noaptea, o cupă de argint 340 Umpluta cu vinul suferinței, veghé la sărbătoarea cea de aur, Dar Soarele cel luminos nu era încă; el
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
505 În cortul sau pe-ntunecatul adormit lovi-l-voi, apoi puterea cerca-mi-o-voi cu tine". În vreme ce astfél vorbea văpăile-i se-mpurpurară peste sfîntul cort. Întunecime-adîncă aruncắ Urizen în juru-i, tăcută tristă moarte, Veșnică moarte pentru Lúvah; furibund, Luváh zvîrli-n puhoaie Sulițele lui Urizen din carele de luptă în jurul cortului cel sfînt. 510 Începu vrajba, si țipete și strigate cutremurară vastul firmament. Urthona-ntunecatul statu lîngă nicovala-i; morman de fier Cu furie pe nicovala scînteiá pregătit pentru brăzdare și lopeți. Toți
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Abis, 40 Ale adîncului îngrozitoare trîmbiți mugiră cu amărăciune. Enormii Demoni se treziră și-n jurul Regelui cel nou-născut răcnit-au, Strigînd, "Lúvah, Rege-al Iubirii, esti Regele turbării și al morții". Urizen adîncă beznă aruncắ în juru-i; Luváh zvîrli-n puhoaie Sulițele lui Urizen din Carele din jurul cortului de Veci. 45 Discordie-ncepu, țipete-apoi și strigate cutremurară-ntinsul firmament: Unde e dulcea Vala, beznatice profet? unde încîntătorul chip Care-a tras trupul Omului din cer în Hău-acesta-ntunecat? Duioase lacrimi și suspine
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în veci căzînd. 70 Mă urmări-vei, zadarnic însă, pînă ce, flămînzit, pește neant Vei atîrnă, uscată piele, strînsă, lin căinîndu-te în vînt". Astfel vorbi Tharmas, dar nu răspunse Urizen. Porni 159 Pe drumu-i, sărind nalt peste colníce și pustiuri, puhoaie, groaznice prăpastii. Nemărginită-i era truda, fără sfîrșit călătoria; se străduia 75 În van, căci iezme-ngrozitoare ale-adîncurilor cumplit îl tulburau Cu șolzi și-arípi de fier și-aramă, cărarea dinaintea-i devorînd-o. Neîncetata era lupta. Nainte pașii istoviți și-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Stare-ntunecată vrednica de plîns; apoi se înalță, privea și medita asupra Groaznicei călătorii, cu ochii cercetînd sfera următoare, desi îndepărtată foarte; Apoi țîșnea în Hăul nopții și ale sale îndrăznețe mădulare 185 Prin fulgere, tunete, cutremure și izbituri, focuri, puhoaie, Căderea-n jos i-o stăvileau, trudea-mpotriva viitorului, Creînd Vîrtejuri multe, fixînd multe Științe în adînc 169, Si de acolo cutezătoare mădularele și le-aruncă în vastul neștiut, Iute, iute din Haos în haos, din neant în neant, nemăsurata
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Dalbul tău par îl sfîșie; și totuși, aspru-ncremenit în tristă meditare, stai Cărțile scriindu-ți. Curînd un nor, umplut cu o pustie de zapezi Te-acoperă, încă-mpietrit, inca hotărît și scriind încă; Deși stînci peste tine se rostogolesc, desi puhoaie se revarsă, și deși vînturi negre precum marea Te spintecă-n bucăți, deși în jurul gleznelor sîngele-ți curge, 85 Picioarele de stîncă tare prinzîndu-ți-le înghețate, totuși aspră ta pana Scrie minunile Viitorimii cu teamă groaznică de viitor. Grozav mă minii în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Dar tu, O Fiule, ție ți-am dat tron și coroană, cu strășnicie Te-apăra-voi, deși în juru-ți se înalță Potrivnici fără număr. Voi da porunca vînturilor și îi vor răzleți, ori 55 Apele-mi chema-le-voi că pe-un puhoi în juru-ți; să nu te temi, să crezi în mine Și îți voi da în stăpînire toate marginile cerului. Avea-vei în război domnia, în sînge triumfa-vei pentru mine, Fiindcă-n vremi ale Veciei fost-am în două sfărîmat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
strășnicie prin ale sale douăzeci și șapte 70 De încolăciri 310. Copacul Tainei se nalta în flăcări înfășurătoare. Sînge țîșni afară în șuvoaie repezi, curgînd în groaznice vîltori, Din ale Cerului zăgazuri. Sînt sfărîmate Porțile; jos pe Pămînt Curg negrele puhoaie; sîngele curge jos neîncetat. Zac regi în ale lor palate înecați. Pastori, turmele lor, corturile lor, 75 Se duc la vale în puhoaie negre prăvălindu-se din munți. Cetăți și Sate, Înalte turnuri și Castele se înecară în potopul negru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
repezi, curgînd în groaznice vîltori, Din ale Cerului zăgazuri. Sînt sfărîmate Porțile; jos pe Pămînt Curg negrele puhoaie; sîngele curge jos neîncetat. Zac regi în ale lor palate înecați. Pastori, turmele lor, corturile lor, 75 Se duc la vale în puhoaie negre prăvălindu-se din munți. Cetăți și Sate, Înalte turnuri și Castele se înecară în potopul negru; grămezi peste grămezi Plutesc leșurile Oamenilor și-ale Jivinelor, mînate-ncoace și încolo pe valurile cele De sînge înspumat sub cerul fără încetare negru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
revarsă lumină, si toti fiii și fiicele sale lumina-și revărsară 570 Să sufle-afară spiritele lui Luváh și Vala prin văzduh. Și Lúvah și cu Vala Lumină o văzură; spiritele lor fost-au suflate-afară În toată-a lor străveche inocentă; puhoaiele se depărtează; norii Se risipesc ori se scufundă-n Marile lui Tharmas. Luváh șezu Deasupra pe cerurile luminoase-n pace; Spiritele Oamenilor dedesubt 575 Strigară să fie izbăvite, și spiritul lui Lúvah plînse-asupra Recoltei omenești și-asupra Valei, dulcea rătăcitoare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ale lor 800 Încîntătoare-Întinsuri; și mai departe cerurile cu armonie-n glas rostogolitu-s-au. Atuncea Los, care-i Urthona, nălțatu-s-a-n toată puterea să regenerata. Marea ce se rostogolea și spumega de întuneric și ale morții umbre, Dădu afară și părăsi totul; puhoaiele-și ridică mîinile Cîntînd și strigînd Omului; își pleacă-ncărunțite capetele 805 Și murmurînd în ale lor canale curg și se-nvîrtesc în jurul picioarelor lui. Atunci Urthona-Întunecatul lua Grînele afară din Camarile lui Urizen; Le macină în Morile-i vîjiitoare. Îngrozitor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]