722 matches
-
În plus, noi proceduri de investigație și legale izvorând din transnaționalism utilizau tactici precum schimbarea frecventă a jurisdicției, prin care arestările se făceau sub jurisdicția cea mai utilă acuzării, și unde pronunțarea unei sentințe era după toate probabilitățile cea mai punitivă (Sheptycki 2000b). Alți comentatori (Beare și Naylor 1999), punând la îndoială metodele de combatere prin operațiuni sub acoperire ale poliției și politicile de sancționare, sugerează includerea libertăților civile în înregistrarea oricărei analize a costurilor și beneficiilor economice a activității de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
se salvau prin calicie, iar pe toți „ăia“, pe care nici nu va apuca să-i cunoască, avea să-i ia dracu’ foarte curând. Până și zicătorile pe care le învăța Marinel de la ai lui erau restrictive, cu un recurs punitiv. Când tanti Sofița hotăra că ei trebuiau să se întindă cât le era plapuma, era de la sine înțeles că întregul sens al zicerii nu se dezvăluia decât în case nevoiașe, unde se înveleau câte trei cu o pătură. Că pătura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
alta, o să te bată Dumnezeu!“ -, reținând pentru justiția domestică doar dreptul de a-și pune dânsa, credincioasa doamnă Capră, capăt zilelor. Nici clauza aceasta n-a avut scadența foarte îndepărtată, deoarece, la aniversarea a zece ani de la nuntă, termenii contractului punitiv s-au modificat: „Să nu te prind în patul nostru cu cine știe ce boarfă, că ai să vezi tu ce pățești!“. Acest fapt însemna că, pentru alte paturi, urmau alte clauze, iar dacă persoana cu care s-ar fi încurcat domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
îl slăvește, și Cronică de la câmpie (1955), ciclu nuvelistic cu subiect țărănesc tratat tot în viziune realist socialistă. În 1960 pleacă cu mașina în RDG, reușește să treacă în Berlinul de Vest, unde cere azil politic. Gestul său atrage măsuri punitive împotriva celor apropiați, arestarea părinților săi, a surorii sale, ca și a Henriettei Yvonne Stahl, reținerea în țară a fiicei sale. După revoluție a sprijinit prin intervenții în presă candidatura lui Ion Iliescu la președinția României (1996). DUȚU Alexandru „Spre
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
gustare pe măseaua unui animal mai mare. Fără prea multă putere de tăgadă, se poate spune același lucru și despre comuniștii români ai Întunecaților ani de Început ai dictaturii proletariatului ce nu a fost, de fapt, decât o dictatură Îndreptată punitiv contra oricui s-ar fi opus mărețelor lor planuri de vânzare la bucată a țării hulpavilor ocupanți de la Răsărit. Dacă din 23 august 1944 și chiar până spre finele anului 1947, i-au tot pupat tălpile regelui Mihai I, adulându
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În hambare>>”. De fapt, se justifica Radu Costache față de precursorii Suzanei GÎdea, „...această măsură de a nu fi transmise a fost luată de tov. Macarie Florin, secretar al Comitetului orășenesc de partid”, probabil, cred eu, mult mai „deștept” și mai punitiv decât cel Împuternicit s-o facă. Cea de-a doua măsură luată de corectorul politic, nu prea am Înțeles la ce se referea și mai ales de ce a și interzis-o din programele stației de radioficare. Iată conținutul „omnino”35
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la ceva) pînă spre final, cînd, prin intermediul reprezentanților săi din film (răufăcătorii), autorul ne refuza, la modul cel mai explicit și mai șocant cu putință, descărcarea dorită. Dar, în pofida aparențelor, Haneke nu-și propusese să ne ofere doar o experiență punitivă, ci și una cathartică, așa cum thriller-urile convenționale nu sînt în stare să ofere : în viziunea lui, tipul de descărcare cu care ne-a obișnuit thriller-ul modern nu e decît o versiune degenerată și mecanică aproape o caricatură pornografică
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
o percepție a alterității radicale rescrisă sub semnul monstruosului, scena repre- zentării sociale într-una de menajerie. Naratorul se simte asemeni animalelor din menajerii care suportă o dublă formă de violență, cea a captivității, a claustrării, formă cu aspect aparent punitiv, dar și violența mai subtilă a expunerii lor în fața unei mulțimi curioase. Ceea ce reu- nește cele două forme de violență este execuția publică, aici ea apare eufemizată sub forma corpului săgetat de priviri. Similitudinea cu un animal în cușcă pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Și în cazul lui „badea Gheorghe” avem tot o ilustrare a unui caz, cel al matoidului lombrosian, iar naratorul urmărește cu atenție nu numai reprezentarea corectă a tipului, dar și comentariile avizate care înregistrează identificarea. Gesticulația se încarcă de valențe punitive, dar și aici gestul nu se concretizează, rămâne suportul unei fantasme. Există o recurență obsesională a acestui gest, trasată de regimul pulsional al angoasei. „Deși asta se petrecuse de mult, totuși, în mintea omului prins de friguri, se repeta bine
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
un sens al crud-hilarei isprăvi și din analiza resorturilor mitologice ale carnavalescului. Data este cea care permite intrarea într-un regim sacral în care violența se întoarce dinspre regele detronat și linșat, în prada unei terori indescriptibile spre caracterul virtual punitiv al replicii victimei care se transformă tot sub semnul unei posesii sacre în călău. Semnul excesului este dublu și se cuvine a citi teroarea de care e cuprins Mișu ca o expresie nu doar a simplei lașități a personajului, ci
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
mentalitar care prezidează apariția celor două formulări este același. Legitimarea tiraniei are loc pe un fond de criză ; ca un remediu la disoluția generalizată a instituțiilor, a societății avem o agregare violentă a unei ordini superioare care nivelează sub semnul punitivului vinovățiile. O formă de exasperare personală solicită o rezolvare globală, violentă și tribală a unei stări de fapt, în absența unui proces, a oricărei deli- berări. Personajul în cauză, probabil un funcționar mărunt care răspunde la apelativul familiar de Nae
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
mai tulburătoare întrebare pe care nuvela sa o ridica, însă ironia și grotescul desenau din perspectiva unei noi sensi- bilități acutul sentiment de alienare al lumii în care evolua Gregor Samsa. Și funcționarul Lefter Popescu tră iește sub semnul virtual punitiv al grandorii directorului, o gran- doare negativă, strivitoare pentru funcționarul co pleșit. Pentru acesta, exercițiul puterii superiorului con stituie o expresie nu atât a unei autorități legitime, cât a tiraniei, expresia discreționară și opresivă a puterii politice. Pentru că șeful, un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
noaptea trecut), În care au fost uciși șase tineri, i-ar putea provoca. Din punct de vedere politic, ar fi un dezastru, deoarece arabii au demonstrat c) dețin controlul În Adunarea General) a ONU și ar putea obține ușor rezoluții punitive. Se spune c) OEP a f)cut s) circule la ONU fotografii ale unor adolescenți uciși, pretinzând c) ar fi fost „executați”. Pe Platoul Golan, teroriști ai organizației Fatah au Împușcat recent trei tineri. Ei au trecut frontieră sirian) cu
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
context manifestările științifice nu depășesc caracterul livresc a unor orizonturi intelectualiste care ființează În paralel cu realitățile aberante și Îngrijorătoare ... În cazul abordării unor teme proprii Ecologiei Umane ca apărarea patrimoniului istoric, cultural sau etnic se pot Înregistra și consecințe, punitive evident pentru autor” (1989 vol. XXXIII pag 149). În data de 30 oct. 1989 s-a căzut de acord cu textul Declarației. La punctul 7 se specifică: Statutul Societății va fi distribuit Îndată ce condițiile o vor permite și atunci se
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
uzeze În cazul României, ca și În cel al Franței Învinse, de „juste represalii”. Diferența era făcută de maniera În care urmau să fie aplicate represaliilor. Dacă pentru Franța, Reichul german ținea să recurgă direct, de unul singur, la „măsuri punitive”, pentru România el se limita, deocamdată, să amenințe că se va pune „de partea dușmanilor ei”, ajutând Rusia și Turcia, care doreau separația, să ajungă la o schimbare. Replica lui Carp a fost promptă, arătând că „separația principatelor nu era
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
să-i servească pe oameni, îi servesc după cum sunt plătiți ; 3. Incidența crimei variază direct proporțional cu eficiența poliției și cu onestitatea oamenilor (crima costă mai mult decât prevenția ei, ceea ce înseamnă că merită investit în prevenție, nu în sistemul punitiv); 4. Pirateria e atât de cunoscută experților în subiect, încât rediscutarea ei acuzatoare e o greșeală ce trebuie iertată. a fost omniprezentă și rămas așa până azi. Coastele estice ale Africii, de pildă, sunt cel mai des invocate pentru problema
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de Patriarhia greacă de la Constantinopol, pe cînd cealaltă parte trecuse la religia schismatică, înființată în 1871 cu Exarhul bulgar, recunoscut de Rusia (tocmai pentru a obține în actele oficiale turcești mențiunea de "bulgar" în locul indicativului religios: "grec"). Astfel, după incursiunea "punitivă", în casele din Gradobor, bocitoarele hohotind conform obiceiului privegheau niște morți care se uciseseră sălbatic între ei în aceeași casă și aceeași familie: tatăl, popă ortodox grec, ucis de fratele sau fiul schismatic inamici juruiți în numele religiilor devenite instrumente de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
trenul local la ieșirea dintr-o stație și plecînd numai după ce controlorii au dat jos niște ofițeri care tocmai se urcaseră, a căror prezență în tren mecanicul refuza s-o accepte!... Pe drumurile importante, Mussolini își conducea falangele în expediții "punitive" și asistam la un război civil în fașă: incendieri de case, asasinate, violențe de tot felul, reglate după criterii dinainte stabilite, care fixa represaliile. Această dezordine, căreia guvernul aflat la putere nu-i putea face față, pregătea venirea la conducere
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nimic nu se schimbase în jurul meu. O iluzie care se risipea imediat ce ochiul părăsea decorul pentru a privi oamenii și noile lor frămîntări: fascismul, pe care îl văzusem în 1923, ca pe un corp expediționar mărșăluind prin peninsulă cu scopuri punitive, într-o atmosferă de război civil, depășise momentul periculos al atentatului Matteoti 212, ce fusese la un pas de a opri ascensiunea regimului. (Cel care l-a încurajat în acel moment critic pe Duce, cînd se aflase la un pas
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Nicomahică, Aristotel prezintă complexul noțiunii de justiție așa cum îl va moșteni gândirea politică a lumii creștine: justiția universală (ce va fi atribuită divinității) se regăsește alături de cea a particularului; justiția egalitară sau cea distributivă, alături de justiția corectoare sau de cea punitivă. Meritoriu pentru filosofia lui Aristotel, și aici, este faptul că, deși în acord cu Platon în ceea ce privește condamnarea sofiștilor, care înțeleg justiția drept "ceea ce este util celui mai puternic", optează nu pentru o dreptate determinată de obiectivitatea ideii de bine, ci
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
gândi sau de a simți), concretizate în moduri de acțiune (obiceiuri, cutume etc.), credințe sau instituții, sunt învestite cu o putere normativă în virtutea căreia comunitatea reacționează împotriva oricărei ordini și coeziuni sociale. Încălcarea ordinii de drept atrage după sine reacția punitivă a justiției. Încălcarea normelor morale generează reacția opiniei publice. La rândul ei, sfidarea convențiilor sociale provoacă reacțiile celorlalți, în așa fel încât ironia, râsul și alte sancțiuni cu caracter informal produc aceleași efecte ca și o pedeapsă propriu-zisă. Enunțarea caracterului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unii realizau cruzimea atitudinii lor, nu găseau puterea de a refuza ceea ce li se cerea și de a o rupe cu autoritatea. Se mai adaugă impulsul de a devaloriza victima, de a-i refuza calități umane, de a justifica acțiunile punitive contra celor ce sunt altfel. Controlul politic, scrie Milgram, se traduce uneori prin incitarea la acțiune distructivă. Puțini rezistă tentației, doar unii își găsesc resursele morale de a traduce valorile în care cred în acte de nesupunere la autoritate. Aceasta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
documentele au conservat date precise cu privire la ele. De fiecare dată, observă Michel Pastoureau, nu este vinovat proprietarul animalului, ci animalul însuși. Ce morală putem extrage dintr-o asemenea poveste, care este una din câteva zeci? Cum putem interpreta asemenea gesturi punitive, organizate cu maximă rigoare, după întregul tipic juridic? E limpede că animalul (de cele mai multe ori porcul, căci el era, prin prisma prezenței sale abundente în târguri, sate, orașe, eroul negativ al unor asemenea păcate capitale) era socotit o ființă cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
supraviețuit”(Suedfeld, 1997, p. 857). Cu alte cuvinte, sunt aspecte care dovedesc sindromul de stres posttraumatic de care suferă încă România. 2. Politica pronatalistă Având un succes imediat remarcabil, politica pronatalistă a lui Ceaușescu, axată în principal pe un sistem punitiv, și nu pe unul de a recompensa reușitele, a condus la comportamente și atitudini nesănătoase față de copil și sexualitate. Politicile pronataliste au constituit un puternic factor stresor sau de risc pentru populația adultă de ambele genuri. „Corpul femeii a fost
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
creștere, „populația a dezvoltat o ostilitate față de guvern”cu o scădere a moralității și o pierdere a loialității, cu o neîncredere generalizată și o sporire a manifestărilor de tulburări psihice și absenteism la locul de muncă (Suedfeld, 1997). Promovarea agresivă, punitivă, a ateismului a stimulat această scădere a influenței valorilor morale în viața cotidiană. Resentimentele trăite de români în raport cu regimul erau alcătuite din „dezamăgire, ură și neputință”(Kogan, 2001, p. 101). 3. Climatul de suspiciune permanentă și teamă imprecisă Induse de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]