1,054 matches
-
drum (3); fobie (3); iad (3); mușcătură (3); pădure (3); sîsîit (3); trădare (3); vietate (3); 2013 (2); coadă (2); colac (2); cu clopoței (2); durere (2); dușmănie (2); fioros (2); iarbă (2); a mușca (2); otravă (2); pervers (2); rîmă (2); solzi (2); sss (2); tîrîtor (2); umed (2); zmeu (2); Adam; Adam și Eva; Africa; alb; an; animal înfricoșător; ascuțit; broască; cal; capră; carne; carte; cădere; copac; criminal; curea; dezgust; dinți; drac; dubios; dușmani; energie; Eva; fiară; frica; fricos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
genunchi. Rotiți-vă de patru ori spre stânga, apoi de patru ori spre dreapta. Inspirați în timpul rotirii și expirați în timpul revenirii în poziția inițială. Substanțe din farmacopeea chineză Luați de două ori pe zi câte 9 g de praf de râme. Luați bulb de Fritillaria cirrhosa cu miere: Ingrediente: 7 g bulb de Fritillaria cirrhosa, 15 ml miere. Preparare: tocați bulbul, puneți-l într-o oală împreună cu două căni de apă și lăsați să fiarbă 30 de minute la foc mic
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
mai face avere. Balaur Balaurii, care aici [Dolj] se numesc „ale“*, sînt crezuți de popor a fi niște duhuri rele ce se fac pe cer în timpul ploii, și că unde se întîlnesc două ale încep a se bate și dă rîmă tot ce întîmpină în calea lor; astfel dezrădăcinează arbori, dau jos pătule* și coșare*, iau carele ce se află la lucru și le duc departe. Se zice că alele se fac din oameni care au duh necurat și care în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Primăvara, dacă se vor vedea zburînd pe lîngă casă mulți cărăbuși e semn de mană în popușoi. Dacă primăvara este multă floare de jîr*, toamna va fi bună recoltă de popușoi. Dacă la arat găsești sub brazde mulți viermi și rîme e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se crede că va urma vreme rea. Cînd o cînta cocoșii de cu sară. Cînd huiește hornul. Cînd se aprinde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Dacă vuiesc tăciunii aprinși în sobă, va fi vreme rea. Cînd ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît pe vreme frumoasă. Cînd bate vîntul dinspre răsărit, are să fie zloată mare. Cînd la două sau trei zile după luna nouă coarnele lunii sînt cam
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o vreme rea. Cînd muștele ciupesc, porcii strîng străiuri*, ciorile se strîng în stoluri și gărăiesc zburînd; cînd pițigoiul cîntă, paserile de uscat se scaldă în țărnă și se giugiulesc; cînd pisica se spală, cînii se joacă, puricii ciupesc; cînd rîmele ies pe uscat, caii se încură, sarea prinde asudeală, furnicile ies deasupra mușuroiului și rîndunelele zbor la înălțimi mari, timpul se va schimba, încep ploi și furtună. Semne de ploaie Cînd soarele arde tare. Cînd soarele este îngrădit (gulerat). Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîni. Cînd îți asudă mînile. Cînd rîndunele zboară mereu pe aproape de casă. Cînd oile zbiară și se bat. Cînd broasca țîstoasă cîrcîie* în baltă. Cînd asudă fereștile. Cînd se umezește sarea. Cînd se varsă solnița cu sare. Cînd se tîrăsc rîmele pe pămînt. Cînd se scutură oile mereu. Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
umed, împiedicând înmulțirea buruienilor și reducând evaporarea apei atunci când sunt temperaturi ridicate. • Un mic sfat: strângeți iarba tunsă de pe peluză și întindeți-o peste straturi; în felul acesta buruienile nu vor mai crește, iar pământul de dedesubt va fi umed; râmele vor avea grijă să transforme în humus acest strat în câteva săptămâni. Pentru tufele de zmeură, iarba trebuie mai întâi uscată. T Toamna • Strângeți rămășițele din timpul verii: fructe căzute, crăpate sau putrede, paiele și frunzele moarte, pe măsură ce apar. • Pliviți
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
infantilism, "căci ce este vârsta omului, dacă memoria faptelor noastre nu s-ar uni cu veacurile cele mai dinainte?" Un gând ca acesta tulbură încă pe oricine se apropie de altarul ei. Ci de n-ai fi tu, Clio, ca râmele în noroi, așa ne-am târî în întunericul unei singure vieți, cu dimineață și seară, cu zi și cu noapte. Tu singură ne faci bogați, tu singură ne ridici peste noi, tu singură ne învrednicești Clio, mărire ție!". Sunt cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
da o imagine reală asupra unității acesteia. Marcată de timpi și ritmuri de evoluție diferite, de coduri culturale diferite, Latinoamerica este o sumă de diversități, fiecare urmând un drum al său, uneori, fără a comunica între ele, așa cum remarcă Angel Râma.66 Pentru criticul brazilian Antonio Candido,67 au existat punți între literaturile continentului, sub formă de manifestări literare supranaționale, în strânsă legătură cu momentul expansiunii urbane pe continent și cu apariția metropolei, termen care se deplasează de la conceptul de capitală
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ființa umană-existența, fără a se ști dacă fac parte din codul sau estetic sau doar ca o terapie morală. Spune Ionel Necula în Cioran, Scepticul nemântuit: "De departe, Cioran se ipostaziază că un Zarathustra contaminat de existențialism. De departe, pentru că râma nu-l cuprinde decât aproximativ, ea trebuind mișcata, lărgita sau, după caz, îngustata pentru a-l încadra cât de cât"52. Principalul lor punct comun este critică moralei creștine. Nici unul dintre ei nu accepta ideea salvării, a mântuirii, așa cum apare
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Tango, du Noir au Blanc, Ed. Cité de la Musique, Acte Sud, Paris, 2004. QUIGNARD, P., Sexul și spaimă, Univers, București, 2000, traducere din franceză de Nicolae Iliescu, prefață de Dinu Flamand. RASKOVSKY, A., El psiquismo fetal, Ed. Paidós, Buenos Aires, 1960. RÂMA, A., La literatura latino-americană como proceso, coord. Ana Pizarro, Buenos Aires, Bibliotecas Universitarias, Centro Editor de América Latină, 1985 . RUYSSEN TH., Schopenhauer, traducere din limba franceză de Cornel Sterian, Ed. Tehnică, București, 1995. SANTA TERESA DE JESÚS, Las Moradas, prólogo y
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
meu, tulburare în sufletul ființei înzestrate cu rațiune care mă va privi în adâncul ochilor. În orice caz, un lucru este sigur: întâmplarea care a făcut să mă nasc om ar fi putut face la fel de bine să mă nasc animal (râmă, fluture, melc, tigru sau rinocer, ipostaze în care mă regăsesc și în care s-ar regăsi atâția dintre noi), iar ziua de azi nu m-ar mai fi găsit scriind aceste rânduri. 2. Bamako " Există, de altfel, o perfecțiune a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și aceste raporturi îi scapă stupidității organelor noastre." Charles-Georges Leroy, Scrisori filosofice despre perfectibilitatea și inteligența animalelor S-a născut și a crescut la o fermă din Hérault. Încă de mic, era pasionat de animale. A început de jos: întâi râmele, apoi șopârlele și șerpii. După ce un unchi l-a învățat cum să prindă reptilele (cu piciorul sau cu mâna), în scurt timp și-a depășit maestrul: la zece ani, prinde viperele cu mâna, le sucește pe toate părțile. Libere să
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
poate dar animale, mai deloc. Animalitatea din ele a fost grav afectată de sclavie. Doctorul Pagès a început cu insectele. Încă de mic, își însoțea bunicul în grădină dis-de-dimineață pentru a scormoni în pământ, într-un colț al lui. Vedeam râme, furnici. Îmi petreceam dimineți întregi privind lumea. Mai târziu, am citit memorabilele Amintiri entomologice ale lui Jean-Henri Fabre și mi-am instalat vivarii acasă, pentru a contempla viața insectelor. Insectele sunt frumoase, pentru că nu aparțin nimănui. Sunt frumoase pentru că nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ciorchinelui adresez întrebări elevilor: Câte părți componente ați observat la corpul peștilor? Ce observați la trunchiul peștilor? Ce credeți cs-a întâmplat cu membrele lor? S-au transformat în înotătoareă. Care este mediul de viațal peștilor ? Cum se înmulțesc peștii ? plante, râme, pești, trunchi înotătoare cap acvatic prin icre Animal, corp acoperit cu solzi peștii Mediul de viaț Înmulțirea alcătuire Hrana Pentru alcătuirea unui acvariu de ce vom avea nevoie ?apă, pește, plante, tub de oxigen, scoiciă. Cum trebuie sfie apa ? curată, nu
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Bacovia, își proiectează imaginea interioară, ce poartă efigia Tanatosului, în prezența ploii care nu mai contenește: "A plouat întreaga săptămână și n-am ieșit din casă... Când plouă zile întregi, e ceva întunecat și humos în mine, de parcă îmi umblă râme pe tot corpul."102 Dacă ar fi să ne raportăm la etica lui fermă, chiar rigidă, la spiritul lui de intransigență și obstinația cu care încearcă să scrie numai ceea ce gândește, el ne apare ca un element de echilibru și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
întrupați în mori de vânt și cât de greu se ridică de la pământ și, iarăși, cât de ușor glosează apoi pe marginea ideilor de curaj, iubirea pentru aproape și cavalerism! Când plouă, Ladima, în paltonul său greoi și demodat, simte râme pe tot corpul, care îl descompun sufletește, aidoma personajului bacovian. Și totuși, continuă să meargă, în căutarea unui împrumut pentru plinuța, pământeana Emilia. Cât despre Eminescu, acesta trasează o coincidentia indubitabilă între condiția sa existențială și povara eticului, imanentă destinului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
savanta a coafurii mai mult decât de trăsăturile fetei. Pălăria este de un efect estetic deosebit și servește pentru a înnobila și încadra față: "Ea înseamnă, în sensul cel mai literal, o încadrare a feței, ca un tablou într-o râma" [Huizinga, p.275]. "Leș conditions sociales ne șont jamais trahies que par leș gants. Le gant est une tradition essentiellement aristocratique" [La Parisienne, nr.3, 1869]. Décidément le chapeau gagne, gagne en grace et en gentillesse, ce qu'il perd
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
am binevoit să li-l acord./ Evident, totul e numai un joc,/ Dar cine nu are interesul/ Să inventeze câte ceva,/ Ca să uite că este mort?/ De aici, bineînțeles, invidii,/ Intrigi, bursă neagră: fetițele, care împletesc rădăcinile florilor/ Schimbă literele de pe râme lungi și pietricele,/ În timp ce alții oferă panglici de eternitate/ (Singura materie care se găsește la discreție)/ Pentru două-trei litere încolăcite între ele.// Uneori, se revoltă, îmi contestă dreptul/ De a împărți litere (nu și) Dreptul literelor de a însemna totul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sau, mai degrabă, fără respirație, ca într-o minunată proză de tip james joyce, într-o îmbinare semnatică aproape urmuziană, trăsătură esențială a paradigmei deconstructiviste. "De aici, bineînțeles, invidii,/ Intrigi, bursă neagră: fetițele, care împletesc rădăcinile florilor/ Schimbă literele de pe râme lungi și pietricele,/ În timp ce alții oferă panglici de eternitate/ (Singura materie care se găsește la discreție)/ Pentru două-trei litere încolăcite între ele.// Uneori, se revoltă, îmi contestă dreptul/ De a împărți litere (nu și) Dreptul literelor de a însemna totul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
repetam mereu în gând, mai târziu, când crescusem și căpătasem o brumă de minte - sunt și eu o creatură acolo, egală cu celelalte creaturi din jur: cu caisul din curte, și furnicile care se strecoară printre firele de iarbă, și râma care se târăște pe pământul umed, și florile din rondul micuț, și cocoșul roșu care e cu ochii pe ele, și câinele meu Rex care e cu ochii pe cocoș!...) Dimpotrivă: pe la doisprezece ani, mi se înnegrise pielea de soare
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
lasă-ne, dom'ne, cu misticismu'", dar cînd au văzut că ăia nu mai manglesc, a zis "O fi ceva". Da' cît ne costă?", a sărit cu gura nea Nelu Manivelu, care-a fost sudor la I.M.G.B. și-acum vinde rîme, plumbi și ace de undiță-n piață. "500 de mii, pe lună, pentru lumînări și-acatiste, ce, vi se pare mult?" Nu, da' să-l plătesc eu!", a sărit madam Minodora, care-a fost șefă pe la partid și-acum organizează
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
lui Manole: "Erau aici, în cuști și în vitrine, urechelnițe de culoare galbenă murdară, cu câte patruzeci și două de picioare, cu antene iscoditoare, alergând repede în toate direcțiile, nesuferind lumina, sălbatice și crunte; șarpele orb, negricios, cu înfățișare de râmă, cu picioare subțiri ca niște peri, apoi scolopendre de toate felurile". Vedeta expoziției este scolopendra gigantică de la Tropice, creatură descrisă cu aplomb și decupată, parcă, din imaginarul bestial al unor Bosch sau Goya: "Singură într-o colivie, gângania monstruoasă, lungă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
grețoase". Microscopat, peisajul își dezvăluie cu voluptate vintrele descompuse și contaminate de fungus: "aceeași apă băloasă, aceleași plante grase și apoase, aceleași liane fleșcăite de putrezeală, aceeași hidoasă palpitație de animale moi, de păianjeni fugind spasmodic pe luciul imobil, de râme, de viermi, de larve, aceleași ciuperci obscene care se fărâmau fragile la cea mai mică atingere". Surescitarea protagonistului crește odată cu amurgul; înfricoșat de perspectiva unei nopții petrecute în mlaștină, acesta se grăbește să se întoarcă în odaia sa, ce pare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]